Poluatorii se dau cu parfum de integrare

Desi avem un «renume» mai degraba negativ, trebuie sa stiti ca viata in acest oras se traieste «mai repede» ca-n Romania.“ Asa suna prezentarea orasului Copsa Mica pe site-ul oficial al Primariei. Daca ideea de viata traita mai repede poate trimite la un simt aparte al umorului negru, imediat mai jos ne lamurim ca de fapt e vorba de o speranta: „SC Sometra SA a pri-mit autorizatie integrata de mediu, insotita de un plan de actiuni a caror aplicare presupune reducerea emisiilor in aer, apa sau sol sub nivelul maxim admis“.

Speranta respectiva nu e deloc retorica, ci priveste insasi supravietuirea economica a zonei. Orasul n-ar fi capatat statutul de cel mai poluat din Europa daca n-ar fi avut nenorocul ca langa el sa fie fabrica de prelucrare a metalelor grele Sometra. Fabrica a intrat din 1998 in proprietatea concernului gre-cesc Mytilineos Holdings, unul dintre cele mai mari grupuri de pe piata europeana a metalurgiei neferoase si a energiei, insa faima de mare poluator a Sometra nu s-a schimbat cu nimic de la privatizare incoace. Specialistii de mediu vorbesc de 14 zone intens poluate din Romania, printre care Zlatna, Baia Mare, Oradea, Hunedoara, Bacau sau Galati, iar costurile investitiilor de mediu necesare pentru eliminarea poluarii in aceste zone sunt estimate la aproape 30 de miliarde de euro. Dar prima in top ramane tot Copsa Mica.

„Este un rau necesar, cu care ne-am nascut: face bine pe de-o parte, dar aduce probleme de sanatate pe de alta parte“, spune primarul Tudor Daniel Mihalache, intrebat de BUSINESS Magazin despre Sometra. Probleme de sanatate e putin spus: speranta de viata in oras este cu noua ani mai scurta decat media pe tara. Sometra este principala „exportatoare“ de pacienti intoxicati cu plumb din Romania. Anul trecut trei sferturi din cei 184 de sibieni care s-au imbolnavit la locul de munca au fost diagnosticati cu saturnism cronic, boala ce apare dupa un timp indelungat de munca in mediu intoxicat cu metale grele. Cifra asaza judetul Sibiu pe primul loc in tara la numarul imbolnavirilor de acest gen.

„Suntem cu ochii pe ei. O comisie analizeaza in prezent situatia de acolo pe ultimii trei ani. Vrem date actuale despre starea de sanatate a populatiei din zona“, sustine Ioan Manitiu, directorul Autoritatii de Sanatate Publica Sibiu, organism care monitorizeaza situatia medicala a celor 1.108 angajati de la Sometra. Aerul irespirabil afecteaza si copiii: cei mai mici dintre copsaneni au intarziere in dezvoltarea intelectuala, probleme de inaltime si greutate, plus un grad ridicat de anemie, arata studiile ASP Sibiu. Fumul negru al fabricii de metale neferoase (plumb, cadmiu, zinc) nu iarta nici sute de animale, care mor in fiecare an, din cauza pulberilor de metale grele din aer, sau hectarele intregi de pamant care sunt compromise din punct de vedere agricol.

La toate acestea se adauga si dezinteresul investitorilor fata de zona. „Orice investitor care are de gand sa inceapa o afacere aici face repede cale intoarsa din cauza poluarii. Prin simplul fapt ca exista, Sometra opreste evolutia orasului“, admite primarul din Copsa Mica. Este vorba insa de un cerc vicios: inchiderea combinatului nu este solutia problemelor din zona, de vreme ce 30% din bugetul local, respectiv 600.000 de lei (170.000 de euro), reprezinta numai contributia Sometra. „Ar trebui sa incercam sa ne castigam independenta fata de Sometra. Dar e dificil. In urma cu trei ani, cotizatia combinatului era jumatate din bugetul orasului, adica aproximativ 120.000 de euro“, explica Tudor Mihalache.

Cu o cifra de 115 milioane de lei (32 de milioane de euro) si o productie anuala de 80.000 de tone de metal, Sometra e un contribuabil deloc neglijabil inclusiv fata de bugetul statului, daca e sa ne gandim numai la amenzile platite in fiecare an. Inspectorii Garzii de Mediu Sibiu au amendat Sometra cu 430.000 de lei (120.000 de euro), in ultimii patru ani, din cauza depasirii concentratiilor maxime admise de noxe. Anul trecut contravaloarea amenzilor pentru poluare a ajuns la 222.000 de lei (64.000 de euro), pentru ca a depasit de 53 de ori valorile maxime admise.

Numai ca, dupa opt ani de la privatizare, Sometra a obtinut, la jumatatea anului trecut, autorizatia integrata de mediu, insotita de un plan de conformare. Acum situatia este clara: ori se fac investitii pentru protectia mediului, ori se inchide fabrica. Mai exact, conform perioadelor de tranzitie acceptate de UE, holdingul Mytilineos are la dispozitie cinci ani, pana in 2012, ca sa se conformeze normelor europene de mediu. Valoarea investitiilor cuprinse in plan este de circa 19 milioane de euro, in care intra si proiectele mai urgente, pentru probleme care nu intra sub incidenta perioadei de tranzitie de dupa aderarea la UE. „Perioada de tranzitie se refera la activitatile de productie desfasurate, nu si la depozitarea deseurilor“, spune Dumitru Ungureanu, directorul executiv al Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului  Sibiu.

Bune de plata sunt si combinatele chimice, rafinariile sau sectoarele de productie si prelucrare a metalelor, a cimentului si a medicamentelor. In evidentele Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului (ANPM) sunt, in total, 636 de instalatii poluante in toata tara. De luat in seama este insa mai degraba suma necesara alinierii tuturor acestor instalatii la normele de mediu ale UE, care se ridica la 29,3 miliarde de euro, decat numarul acestor poluatori. Pentru majoritatea societatilor care intra sub incidenta Directivei UE privind Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii (IPPC), termenul limita de obtinere a autorizatiei integrate de mediu a fost sfarsitul lui 2006. ANPM a pus lacat, de la 1 ianuarie, unui numar de 68 dintre poluatorii care nu au facut investitiile pentru modernizarea instalatiilor. Pe lista neagra figureaza companii precum Avicola Constanta, Aro Campulung, Minvest Deva, Carom Onesti din judetul Bacau, Metalurgica sau ITAL Trust Racovita, ambele din judetul Sibiu.

Pentru unele dintre companiile poluatoare insa, UE a acordat perioade de tranzitie intre un an si opt ani, care le permit sa functioneze in continuare. La scara intregii tari, un numar de 195 de instalatii beneficiaza de perioada de tranzitie. Toti poluatorii trebuie sa obtina insa pana la 30 octombrie 2007, termen-limita fixat de UE, autorizatia de mediu (documentul fara de care nicio companie poluatoare nu poate functiona dupa aderarea la Uniune). „Autorizatia este ca un permis de conducere. Orice cod al circulatiei rutiere spune cum sa conduci si o masina care are avarii. La fel se intampla si cu aceste instalatii – pot sa functioneze, dar in conditii de avarie“, explica Ioan Gherhes, presedintele ANPM.

Compania Romplumb Baia Mare, unde actionar majoritar este Ministerul Economiei si Comertului (MEC), are timp sa faca investitiile de mediu (estimate la 7,7 milioane de euro) pana in 2010. „S-au investit deja 3,2 milioane de euro pentru tehnologii la standarde europene. Anul acesta investitiile alocate pentru conformare ajung la aproximativ 2,5 milioane de euro“, precizeaza Vasile Uta, director general la Romplumb.

Cel mai mare investitor in siderurgie si metalurgie din Romania, Mittal Steel, nu lipseste nici el de pe lista marilor poluatori. Dar in primii ani dupa privatizarea din 2001, Mittal Steel Galati, spre exemplu, a investit in programe de protectie a mediului (tehnologii, imbunatatiri ale capacitatilor de productie existente si echipamente noi) 41,4 milioane de dolari (31,8 milioane de  euro), adica peste 60% din investitiile de mediu pe care compania trebuie sa le faca intr-o perioada de 10 ani, conform contractului de privatizare. „Respectam intru totul investitiile asumate. Programul de protectie a mediului este in derulare, unele lucrari sunt deja contractate, iar altele sunt in faza de negociere“, precizeaza Hans Ludwig Rosenstock, chief operating officer (COO) la Mittal Steel Galati. In Romania, Mittal Steel are fabrici la Galati, Roman, Iasi si Hunedoara.

Un alt mare poluator, compania Petrotel LukOil, va trebui sa-si modernizeze instalatiile pana in 2014. Iar Petrom trebuie sa se alinieze cerintelor UE referitoare la mediu pana in 2010. „Peste 50 de milioane de euro au fost cheltuiti deja  pentru implementarea de masuri de mediu in 2006“, a declarat pentru BUSINESS Magazin John Balmer, Director Corporate HSEQ din cadrul Petrom. De cheltuieli suplimentare nu vor scapa nici CET-urile aflate in administrarea MEC si a Ministerului Administratiei si Internelor. E vorba de 174 de termocentrale (instalatii mari de ardere), care trebuie sa reduca drastic poluarea. Cel mai mult costa tehnologia pentru instalatiile de desulfurare. Pentru fiecare instalatie mare de ardere, cu o putere termica nominala instalata de 1.000 MW, cheltuielile ajung la circa 40-50 de milioane de euro. Indeplinirea conditiilor de mediu este obligatorie si pentru export, o activitate altminteri inaccesibila pentru orice termocentrala ce nu se conformeaza normelor europene.

Si Complexul Energetic Turceni, cel mai mare producator de electricitate din tara, a avut de ales intre a plati amenzi ori a face investitii – programul pana in 2017 insemnand peste jumatate de miliard de euro. Compania a obtinut anul trecut autorizatia integrata de mediu, valabila pana in ianuarie 2013. „Facem investitii estimate la circa 550 de milioane de euro. Modernizarile vizeaza, printre altele, instalatiile de desulfurare, reducerea emisiilor de praf, schimbarea tehnologiei de depozitare a zgurii si cenusii“, afirma Dumitru Ilinca, directorul general al Complexului Energetic Turceni. Cum activitatea miniera din carierele de la Turceni a „starpit“ 1.300 de hectare de teren, investitiile realizate deja au urmarit sa readuca in circuitul economic  200 de hectare. „Anul acesta modernizam separatorul de pacura si continuam ecologizarea terenurilor afectate de activitatea miniera – 35 de hectare de teren silvic pana la sfarsitul lui 2007 si 105 hectare de teren agricol pana  la sfarsitul lui 2008“, promite Dumitru Ilinca.

Si programele de investitii intocmite la nivelul unitatilor Termoelectrica au masuri pentru reducerea emisiilor in aer de oxizi de sulf, oxizi de azot si pulberi, precum si pentru reducerea poluarii apelor si solului. Valoarea totala a investitiilor estimate ca necesare pana in 2013 este de 920 de milioane de euro, din care 75% reprezinta investitiile pentru reducerea emisiilor poluante in aer.

Una peste alta, dupa un prim moment de bilant la 1 ianuarie, urmatorul va fi la 30 octombrie 2007. Daca verificarile ulterioare ale Comisiei Europene gasesc companiile romanesti in neconcordanta cu standardele europene de mediu, incep sa curga penalitatile. „Nerespectarea masurilor de modernizare inseamna inchiderea firmei, fara nicio discutie. Termenele scadente nu sunt negociabile“, ameninta presedintele ANPM. Ministrul mediului, Sulfina Barbu, dadea exemplul Poloniei, care in primul an dupa aderare s-a trezit ca trebuie sa plateasca 300.000 de euro pe zi pentru neconformarea cu standardele UE.