MANAGEMENT: Sunt angajat, dar ma tratez. La serviciu

In ultimii doi ani, companii precum Toyota, Sprint Nextel, Credit Suisse si Pepsi Bottling Group au deschis sau extins clinicile din sediile lor. Si multi angajatori fac sau au de gand sa faca si mai multe clinici: ideea a fost testata in urma cu 30 de ani, dar abandonat din cauza dubiilor referitoare la eficienta acestor institutii in raport cu costurile.

Astazi e randul unui nou val de astfel de clinici, pe baza a ceea ce in trecut nici macar nu fusese un factor determinant: dorinta angajatorilor de a reduce costurile asigurarilor de sanatate pe care le platesc, oferind in schimb ingrijire angajatilor inainte ca acestia sa aiba nevoie de un consult la medicii din afara companiei. Mai mult de 100 din cei mai mari o mie de angajatori din America ofera acum servicii medicale primare la locul de munca – un numar care este previzionat sa depaseasca 250 pana la sfarsitul acestui an, potrivit lui David Beech, specialist in probleme de servicii medicale la firma de consultanta Watson Wyatt.

Noile birouri medicale de la locul de munca sunt mai mult decat traditionalele clinici ocupationale pe care sute de fabrici le-au pastrat pentru accidentele la locul de munca sau pentru cazurile in care trebuia sa fie stabilite compensatii pentru lucratori. Angajatii pot acum sa traga o fuga pentru un control de rutina, injectii impotriva alergiilor sau a racelii, teste de sarcina sau monitorizari de rutina pentru maladii cronice precum diabetul si astmul.

Cand e nevoie de medicamente cu reteta, unii angajatori aranjeaza ca medicamentele sa fie livrate chiar in ziua urmatoare la birou sau la fabrica, in vreme ce unii chiar tin deschise farmacii bine aprovizionate.

Chiar si la clinicile mai de moda veche pe care le au companii ca General Motors, aproximativ 40% dintre serviciile oferite acum „ar putea fi caracterizate ca asistenta primara sau de urgenta“, spune dr. Joel Bender, director la GM Servicii Medicale. Dar de la aceste clinici mai traditionale, angajatii sunt de obicei trimisi la medicul lor de familie sau la un specialist din afara. In schimb, la centrele medicale corporatiste mai noi, scopul este pe cat posibil sa se rezolve toate problemele de sanatate ale angajatilor, fara a mai fi nevoie de ingrijire suplimentara din exterior.

Astfel de servicii au mai fost incercate in trecut, atingand un varf in anii ‘70, dupa care au fost eliminate treptat, fiind considerate un mod de incarcare inutila a costurilor. In ultimii ani, totusi, dupa ce costurile asigurarilor de sanatate au crescut exponential si companiile s-au trezit cu facturi imense catre spitale de urgenta si centre de asistenta de urgenta, clinicile corporatiste au cunoscut un reviriment.

Pentru angajati, clinicile de la locul de munca pot insemna consultatie medicala mai rapida si diminuarea costurilor suplimentare de sanatate, de vreme ce vizitele la acestea sunt de obicei gratuite sau necesita o taxa redusa. Unii lucratori si-ar putea face griji cu privire la confidentialitatea dosarelor lor medicale, dar angajatorii spun ca trateaza aceste informatii cu atentie si responsabilitate. Unele companii angajeaza operatori externi care sa deserveasca aceste clinici, oferind astfel inca un argument pentru confidentialitate.

Pentru angajatori, clinicile de la locul de munca pot insemna castiguri in productivitatea muncitorilor si cheltuieli mai reduse cu asigurarile medicale. „O clinica necesara pentru cateva mii de angajati ofera probabil companiei economii in jur de 1,5-2 milioane de dolari pe an“, spune David Beech. „Mai departe, sunt lesne de anticipat cheltuieli reduse cu serviciile de urgenta ale spitalelor si cu medicii specialisti, ca si o mutare a medicilor ramasi fara pacienti in spitale catre aceste clinici.“

Cea mai mare clinica de asistenta primara de pana acum s-a deschis pe 2 ianuarie in Texas, cand angajatii de la Toyota si familiile lor au inceput sa foloseasca un centru medical de 9 milioane de dolari deschis langa o fabrica de asamblat camioane din San Antonio. Spre deosebire de multe dintre noile birouri medicale – care sunt pline de rezidenti si in unele cazuri de doctori cu jumatate de norma – centrul de sanatate Toyota din San Antonio are doi doctori angajati full-time, un generalist cu jumatate de norma, un laborator de testare a sangelui si un centru de radiologie.

Si totusi, chiar si clinici mai mici sunt de natura sa-i satisfaca pe angajati. Pentru birourile din Manhattan ale firmei de investitii Credit Suisse functioneaza un centru unde lucreaza numai asistente, un asistent al medicului generalist si un medic angajat cu jumatate de norma. John Probert, 42 de ani, trader la Credit Suisse, si-a rezervat recent cateva minute din programul lui zilnic de 10 ore si jumatate ca sa ia de la clinica firmei o reteta pentru o afectiune la gat. A si dus-o la farmacia din apropiere. „Ma omora gatul“, spune Probert. I-a convenit ca ingrijirea medicala nu i-a luat din timpul lui liber. „In loc sa faci asta intr-o sambata, poti doar sa dai o fuga la usa de alaturi si pe urma sa te intorci in ringul de tranzactionare.“

Pepsi Bottling, un alt sustinator al clinicilor interne, incearca sa vina in intampinarea nevoilor medicale de baza ale celor 33.000 de angajati de la 46 de fabrici si 264 de centre de distributie din SUA. Compania are in acest moment 15 clinici si are de gand sa deschida inca 15 in urmatorii ani, potrivit lui David Kasiarz, vicepresedintele pentru servicii de compensare si beneficii.

Angajatii Pepsi Bottling nu sunt taxati pentru serviciile respective, care includ de la injectii impotriva alergiilor si retete pana la consiliere pentru scaderea in greutate sau renuntarea la fumat.

„Credem ca problemele de sanatate afecteaza performanta afacerii“, spune Kasiarz. „Soferii si oamenii nostri de vanzari definesc modul cum clientii privesc Pepsi Bottling. Avem nevoie sa-i tinem pe strada; avem nevoie sa-i mentinem sanatosi si fericiti.“ Surorile medicale si asistentii medicilor specialisti care conduc clinicile Pepsi Bottling sunt angajati de o subsidiara a Johns Hopkins University. „Este important ca aceasta activitate sa fie considerata ca independenta“, spune Kasiarz.

„A avut loc o evolutie in aceasta industrie“, noteaza Stuart Clark, vicepresedinte executiv la Comprehensive Health Services, care opereaza cateva zeci de clinici traditionale in sediile companiilor. „Pe masura ce locul de munca devine din ce in ce mai sigur, prin training si proceduri de diminuare a riscului de accidente, clientii nostri au acces la clinicile lor pentru probleme care nu sunt legate de activitatea la locul de munca, precum tratamente pentru raceala, maladii cronice, controlul greutatii sau fumat.“

Unele companii au eliminat clinicile de ingrijire primara, fie pentru ca nu le considerau eficiente din punctul de vedere al costurilor, fie din alte motive. Ford Motor, care obisnuia sa ofere ingrijire medicala de baza in anii ‘50 la marea sa uzina Rouge din Dearborn, Michigan, a constatat ca majoritatea angajatilor sai prefera sa mearga pentru ingrijirea primara la medicul de familie.

Dar producatorii auto straini care opereaza in SUA, inclusiv Nissan si BMW, si care nu au beneficii medicale negociate la nivel de sindicat sau probleme legate de existenta unui mare numar de pensionari, imbratiseaza conceptul de clinica la locul de munca pentru angajatii lor. Toyota are in prezent farmacii sau servicii pentru prescrierea de retete la cele 11 fabrici de pe teritoriul SUA.

O farmacie este unul dintre proiectele pe care le are in vedere si Qualcomm, compania de tehnologie wireless din San Diego. Compania, care a operat inca din 1998 o clinica intens folosita pentru cei 8.000 de lucratori din San  Diego, tripleaza acum suprafata acesteia si a extins orele de vizitare. Qualcomm spune ca priveste clinicile si serviciile medicale conexe ca un mod de a mentine loialitatea angajatilor – in special a miilor de ingineri.

Dar, bineinteles, pentru Qualcomm si pentru alte companii mari, costurile raman intotdeauna principala preocupare. „Angajatorii sunt atat de afectati de costurile cu ingrijirea medicala, incat sunt gata sa adopte orice solutie“, spune Dee W. Edington, director la Health Management Research Center la Universitatea din Michigan. „Or, o optiune este sa gasesti modalitati de a avea grija de oameni inainte ca acestia sa se imbolnaveasca.“