MApN camufleaza piata imobiliara

Sute de hectare care apartin acum MApN se vor transforma, in urmatorii ani, in supermarketuri, centre de afaceri, mall-uri ori blocuri de locuinte. O comoara pentru business-uri, daca luam in calcul faptul ca e vorba de suprafete mari de teren atat in Bucuresti cat si in orase ca Timisoara, Arad, Bacau, Oradea ori Iasi.

 

Pe drumul spre Moara cu noroc a lui Slavici, spre Ineu adica, un teritoriu de 24 ha care a apartinut UM 12.14 a inceput deja sa se transforme – se ridica aici o zona rezidentiala si comerciala. Terenul a fost deja portionat printr-un PUD (plan urbanistic de detaliu), licitatiile s-au facut si oamenii s-au apucat de treaba. In orasul aflat la 60 km de Arad, preturile terenurilor s-au dublat in ultimul an, de la venirea in oras a Delphi Packard, companie de cablaje electrice a General Motors.

 

Un metru patrat de teren se vinde acum cu 20-30 euro/mp, iar eliberarea cazarmei aflate foarte aproape de investitia care a generat 4.800 de locuri de munca a picat numai bine. „Pe spatiul fostei cazarme se va construi un supermarket, un centru de afaceri, fostele cladiri ale armatei vor deveni blocuri de locuinte, iar restul zonei o vom portiona in 1.200 locuri de case, asadar, se va transforma intr-un nou cartier“, spune viceprimarul Ineului, Ioan Leucuta.

 

Supermarketul va fi o investitie a fratilor Ioan si Floare Cuc, proprietarii lantului de distributie de produse alimentare Astral Impex, cu o prezenta puternica in Arad si vestul tarii si cu o cifra de afaceri de 107 mil. euro in 2005. In ultimul an, grupul a intrat si pe segmentul de retail, deschizand un supermarket in Drobeta-Turnu-Severin. Supermarketul din Ineu va fi construit pana la sfarsitul anului viitor si ar putea fi afiliat retelei Spar, dupa cum au spun castigatorii licitatiei.

 

O alta licitatie deja castigata este cea pentru renovarea fostelor dormitoare ale soldatilor, cazarmile propriu-zise. Cele trei cladiri vor cuprinde 250 de apartamente de una, doua si trei camere, dupa cum spune Marius Tuducea, directorul companiei Alfa Trust (specializata in transportul de balast, piatra, lucrari de terasare), parte a TDC Grup, castigatorul licitatiei. „Trebuie practic sa renovam o structura foarte solida si generoasa si sa o redimensionam ca pentru locuit, astfel ca investitia va fi de circa 1,5 mil. euro“, spune Marius Tuducea.  Licitatiile vor continua pentru ca un investitor sa vina si sa dezvolte un centru de afaceri, dar si pentru concesionarea terenurilor pentru case.

 

Iar Ineul e doar unul dintre locurile in care hectare intregi de pamant reintra in circuitul civil. Cazarme ce sunt pe cale de a fi dezafectate sunt in toata tara. La Iasi, de exemplu, o cazarma din sudul orasului este vizata pentru dezvoltarea unui mall, la Timisoara, pe teritoriul unei vechi cazarmi s-ar putea construi un hotel de cinci stele, iar la Arad exista deja proiecte ca vechea Cetate a Aradului sa fie renovata pentru a intra in circuitul turistic, urmand ca in jurul ei sa se construiasca o zona rezidentiala.

 

Planurile, fie ele in stadiu de proiect sau chiar in curs de desfasurare, au ca punct de plecare reorganizarea armatei la standarde NATO, care va duce la eliberarea catorva sute de cazarme pe teritoriul Romaniei. E vorba, de cele mai multe ori, de suprafete generoase, de ordinul hectarelor sau zecilor de hectare, si cu o amplasare fericita: fiecare oras are cel putin o cazarma, iar celelalte unitati ori poligoane sunt amplasate in apropierea oraselor, ceea ce le recomanda pentru construirea de spatii industriale.

 

Oriunde ar fi amplasate, spatiile-cazarma eliberate vor suscita interes, data fiind iesirea brusca pe piata a unor suprafete atat de mari de teren bine pozitionat. Un minus, care insa depinde de unghiul de abordare, ar fi acela ca terenurile nu vor putea fi cumparate, ci doar concesionate pe 20 de ani in urma unor licitatii organizate de primarie. Asta pentru ca aceste spatii nu pot fi vandute, ci doar „pot fi transmise, fara plata, din administrarea MApN in administrarea altor institutii publice prin HG“, dupa cum explica pentru BUSINESS Magazin reprezentantii ministerului.

 

Ultima transa de recruti va incepe armata peste o luna – iar cand ei isi vor fi terminat stagiul militar, adica peste un an, armata va fi doar un job pentru militarii profesionisti, care vor ocupa doar aproximativ o cincime din actuala capacitate a cazarmelor de pe teritoriul Romaniei, dupa cum estimeaza MApN. Conform datelor ministerului, numarul imobilelor cu indicativ de cazarma se cifreaza la peste 1.000, avand acum diferite destinatii: terenuri, depozite, poligoane, tabere de instructie, camine, locuinte de serviciu, din care doar „o parte vor ramane in patrimoniul armatei pentru nevoile operationale ale acesteia“. Restul terenurilor vor intra in administrarea primariilor (daca primariile sau alte institutii o vor cere), care la randul lor le pot concesiona doritorilor prin licitatie.

 

Dat fiind ca numarul soldatilor a inceput sa se reduca inca din anul 2000, o parte importanta din cazarmi deja s-a eliberat: „Pana in prezent, au fost disponibilizate 19% din totalul cazarmilor aflate in administrarea Ministerului Apararii; 9% dintre acestea au fost transferate in administrarea altor institutii“, dupa cum spun reprezentantii MApN.

 

Printre spatiile eliberate si intrate deja in administrarea primariilor sau consiliilor locale se numara o cazarma de 30 de hectare in Targoviste, cateva spatii din Oradea – care totalizeaza aproape 5 hectare -, iar in Giurgiu 6 hectare mai mult sau mai putin construite asteapta proiecte. Multe alte orase din toata tara au facut demersuri la MApN (demersurile s-au concretizat intr-un proiect de hotarare de guvern prin care anumite spatii sa fie transferate) si asteapta rezultatele. Dintre acestea, cele mai „pornite“ sunt orasele in care terenurile s-au scumpit foarte mult in ultimii ani, pe fondul cresterii economice a zonelor cu pricina, dar si a lipsei ofertei.

 

La Timisoara, de exemplu, directorul Directiei de Patrimoniu din primarie, Nicusor Miut, asteapta raspunsuri de la Ministerul Apararii Nationale pentru trei foste spatii de cazarma, toate localizate in zone centrale din oras. „Deocamdata nu avem nici un raspuns pentru cazarma din strada Oituz sau pentru cea din strada Lipovei si nici pentru un spatiu din Piata Libertatii, unde se gaseste Muzeul Fanfarei Militare“, spune Miut.

 

Acesta precizeaza ca spatiile asteptate sunt foarte importante, deoarece sunt atat institutii de stat cat si investitori care le solicita: „E si normal sa le ceara, sunt spatii generoase situate in zone bune din oras. Plus de asta, o investitie ar face bine si locului, deoarece s-ar schimba aspectul zonei“, mai spune directorul din Primaria Timisoara. Cea mai cautata de investitori din Timisoara este asa-numita cazarma U, aflata in centrul istoric al orasului si intinsa pe 3.000 mp. „Nu o putem numi cladire istorica, chiar daca se afla intr-o zona istorica, deoarece nu arata ca atare si am dori sa o alocam unui proiect care sa o puna in valoare“, spune Nicusor Miut. Cazarma U, care nu a mai fost folosita pentru destinatia initiala din perioada antebelica, este in administrarea Primariei.

 

Cea mai recenta solicitare pentru cazarma U a venit din partea companiei belgiene Besix, care ar fi intentionat sa construiasca aici un hotel de cinci stele. Deocamdata, proiectul este in stand-by, dat fiind ca partenerii Besix in Romania, compania belgiana Cecoforma, spun ca deocamdata se afla in faza de discutii de principiu.

 

O hotarare de guvern favorabila asteapta si autoritatile de la Arad, unde miza este si mai mare: cea mai importanta cazarma din oras are in mijloc Cetatea Aradului, cladire de patrimoniu, iar suprafata totala atinge 88 de hectare. „Cetatea este una dintre cele mai mare cetati din Europa si am dori sa fie reabilitata si integrata in circuitul turistic; avem promisiunea ca in acest an va fi aprobata hotararea de guvern si va intra in patrimoniul nostru“, spune Valeriu Margineanu, reprezentant al Primariei Arad.

 

Pentru reabilitarea Cetatii, la primaria din Arad exista un proiect al unei firme italiene, Biroul de Arhitectura Pascucci, care doreste nu numai refacerea cetatii pentru turism, ci si constructia unui hotel. Restul de teren ar fi foarte bine primit de aradeni: „In Arad este mare criza de terenuri, iar terenul de la Cetate, desi usor inundabil, ar fi imediat asimilat“, mai spune Valeriu Magineanu, care precizeaza ca primaria a cerut de la guvern alocarea catorva sute de hectare de teren sau crearea unei zone metropolitane.

 

La Iasi, cele mai vanate doua cazarmi se afla in Copou, respectiv in cartierul Frumoasa. Prima este foarte valoroasa datorita pretului mare al terenului din zona (care poate depasi 150 euro/mp) si lipsei ofertei. Letitia Palaga, directorul directiei de patrimoniu din Primaria Iasi, spune insa ca deocamdata municipalitatea nu a inaintat inca nici o cerere pentru luarea in administrare a acestor terenuri. In Bucuresti, terenurile armatei au suscitat tensiuni inca din 1999, cand Gigi Becali a facut faimosul schimb de terenuri cu MApN. (In 2 iunie 1999 s-a semnat procesul-verbal prin care se schimbau doua suprafete de teren: Becali a primit de la MApN 20,9 ha in zona Baneasa-Pipera, in schimbul a 21,5 ha situate in satul Stefanestii de Jos, judetul Ilfov, schimb infierat chiar intr-un raport ulterior al MApN care spunea ca diferenta de pret ar fi fost de peste 3 mil. dolari in favoarea omului de afaceri.)

 

Asadar, cine trece intr-o zi pe langa o cazarma care pare potrivita pentru o investitie trebuie mai intai sa formeze numarul de telefon al directiei de patrimoniu de la primarie. Mai departe, ei stiu.

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *