Principiul cauzalitatii

Un deceniu de crestere economica. Asta au prognozat analistii. O crestere care a inceput in 2000 si, conform estimarilor oficiale, va continua cel putin pana in 2010. Salariile au evoluat in pas cu economia: au crescut cand PIB a accelerat si invers. Practic, cresterea economica (adica a PIB) a ajutat la reducerea inflatiei. Preturile au crescut tot mai lent in ultimii cinci ani, iar inflatia de o singura cifra e de acum ceva cotidian. Specialistii de la Institutul de Statistica masoara acum inflatia cu doua zecimale si raporteaza lunar cresteri cu valori aproape farmaceutice ale preturilor. Normal, dobanda BNR a urmat acelasi trend descrescator. Si asa au ajuns creditele la dobanzi cu o singura cifra in cursul anului trecut.

Practica si-a dat mana cu teoria, iar cresterea economica a dus mai intai la incetinirea inflatiei, apoi la ieftinirea creditului. Si, inevitabil, la cresterea consumului.

Multumiti ca nu trebuie sa puna bani deoparte ani intregi pentru a-si cumpara un televizor, o masina sau o casa, romanii au beneficiat de pe urma ieftinirii creditelor si au inceput sa cumpere de toate. Desi mult in urma statelor din Vest, nivelul de trai a inceput sa creasca. Un bulgare de zapada „rostogolit“ de cativa ani consecutivi de crestere economica. Pentru urmatorii cinci bulgarele va continua sa creasca, iar PIB va marca an de an plusuri importante.

Economia Romaniei „valoreaza“ anul acesta aproape 95 de miliarde de euro, adica mai bine de doua ori mai mult fata de cele 45 de miliarde ale PIB-ului din 2001. Un ritm asemanator au avut si salariile. Romanul „mediu“ castiga acum cinci ani 114 euro pe luna. Astazi salariul mediu pe economie este de 240 de euro, adica ceva mai mult decat dublu. Iar prognoza oficiala pe urmatorii cinci ani confirma tendintele trecute: pana in 2010, salariile romanilor vor creste cu 50%, pana la o medie de 360 de euro pe economie.

La fel si economia, care va ajunge atunci la aproape 150 de miliarde de euro. Inflatia, cu care astazi BNR se lupta sa o aduca sub 6%, va fi atunci de numai 2,5%.

Peste doar cinci ani, cresterea preturilor va avea in Romania un ritm apropiat de cel al statelor din Vest. In plus, dobanzile vor continua sa scada odata cu inflatia, la fel cum au facut-o si pana acum. Ne vom trezi astfel in cativa ani cu dobanzi de 3%-5% la credite, iar totul va aparea mai accesibil. Consumul de azi, care tine in spate cresterea economica, isi construieste astfel resursele de maine. Prin scaderea preturilor si a dobanzilor, romanii vor continua sa cumpere pe credit si in anii urmatori. In plus, fluctuatiile valutare par sa fie istorie, spune prognoza oficiala. Cursul mediu de schimb va fi cam tot de 3,5 RON pentru un euro si in 2010. Cresterile salariale, date azi de manageri in lei, vor insemna maine mai multi euro. Anul acesta economia pare sa-si fi revenit surprinzator de bine dupa socurile din 2005. Atunci inundatiile au scufundat agricultura, utilitatile si combustibilul pe industriasi, iar aprecierea leului – pe mai toti exportatorii. In schimb, industria isi revine anul acesta, iar producatorii fac rezerve si aduna marfa pe stoc, fiind convinsi ca la anul, odata cu asteptata aderare la Uniunea Europeana, vor putea vinde mai mult (si, poate, cu un castig mai mare).

Productia din industrie, plus importurile, majoreaza business-ul celor din comert. In care parte a Europei mai cresc afacerile in comert cu 25% an de an, asa cum se intampla in Romania? Iar un business in crestere inseamna si mai multe locuri de munca. Anul trecut cel mai mare numar de angajari s-a consemnat in comert. Tot atunci, trendul de reducere a numarului de salariati din economie s-a inversat. Managerii au inteles situatia buna prin care trece economia, uitandu-se la propria afacere. Numai anul trecut peste 100.000 de romani au devenit salariati, raspunzand anunturilor de angajare ale firmelor. Mai bine de 10% dintre noile locuri de munca au fost create de multinationale, care platesc in medie mult mai bine decat companiile locale. Dar adevarata vedeta a economiei este insa piata constructiilor, care a inregistrat in ultimii ani ritmuri de crestere de 8%-10% si pe care se estimeaza ca le va depasi constant pana in 2010.

Dupa doar 6-7 ani de crestere cu 10%, piata constructiilor se dubleaza, iar proiectele anuntate de dezvoltatorii imobiliari apar ca ciupercile dupa ploaie. Primele pe lista cresterii din constructii sunt locuintele. De fapt, cererea de locuinte a explodat tot datorita cresterii economice. Plusul de venituri si accesul mai usor la creditul ipotecar i-au determinat pe tot mai multi romani sa se mute in casa noua. Chiar daca noua casa era, de fapt, un apartament de bloc.

Economia s-a deschis si asta se vede si dupa numarul de multinationale care au investit si investesc in Romania. Doar in ultimii 5-6 ani, investitiile straine au depasit 21 de miliarde de euro, culminand cu o valoare record estimata pentru 2006: intre 6 si 10 miliarde de euro. O cifra care ar putea propulsa in elita primelor 30 de state din lume dupa investitiile atrase. In principiu, perspectivele economice arata bine. Exista insa si o rezerva: economia nu raspunde inca suficient de bine poftei de consum, asa ca restul trebuie sa vina din import.

Unii analisti se tem, fara sa o spuna neaparat, ca iesirea valutei din tara (din cauza importurilor mari) va pune la un moment dat presiune pe leu, iar cursul de schimb o va lua din nou razna, asa cum s-a intamplat acum zece ani sau mai bine.

Altii sunt mai optimisti si mizeaza pe faptul ca investitiile straine, plus banii europeni ce vor intra in tara de la anul, vor acoperi iesirile de valuta. Tot ei mai spun ca, mai apoi, economia va incepe sa faca fata prin oferta la cererea de consum. Oricum ar sta situatia, rapoartele internationale plaseaza economia pe val. Conform unui studiu al Economist Intelligence Unit, nivelul de trai va creste in Romania cu circa 35% in urmatorii cinci ani. Investitiile, desi in scadere, vor depasi media din regiune, semn ca marile companii straine nu-si vor pierde interesul pentru piata romaneasca nici dupa ce statul va termina de vandut tot ce mai are prin buzunare: CEC si cateva companii energetice.

Dupa zece ani de crestere economica, „romanul mediu“ se alege cu ceva daca trage linie: are un salariu ceva mai mare si acces la credite mai ieftine. Dar cursa de prindere din urma a vietii din Vest abia atunci incepe.