Misterul fetei singuratice

Video podcasting-ul a explodat. Situri web precum YouTube gazduiesc zeci de mii de productii video realizate de amatori, iar confesiunile unei adolescente plictisite reusesc sa aduca audiente de invidiat. 

La inceput au fost paginile personale: cateva cuvinte despre tine si, de obicei, despre activitatea ta profesionala, plus o adresa web care „sa dea bine“ pe cartea de vizita. A urmat explozia blogurilor. Apoi blogurile audio (podcasting) – un computer, un microfon, un programel de mixare si puteai sa-ti lansezi in lume vocea: de la confesiuni sau comentarii pana la show-uri radiofonice in toata legea. In fine, a venit vremea video postcasting-ului. Daca blogul audio e un soi de radio cu efect intarziat, video postcasting-ul este un fel de televiziune. Un urias reality show. Apple a produs un iPod video, situri web precum YouTube.com gazduiesc sute de mii de filmulete, iar retele sociale precum MySpace le pot face celebre in cateva ore.

E un veritabil fenomen cultural, care in urma cu doar cativa ani putea fi anticipat. In 1957, cineastul francez François Truffaut isi imagina filmul viitorului ca fiind „chiar mai personal decat un roman autobiografic, ca o confesiune sau un jurnal“. Azi, viziunea lui Truffaut este realitate curenta, desi cei care o pun in practica sunt amatori.

Doar amatori? Amanda Congdon are 24 de ani si e deja vedeta. Impreuna cu producatorul ei, Andrew Baron, filmeaza zilnic o parodie a buletinului de stiri pe care o posteaza in fiecare dimineata pe un video blog numit Rocketboom. Costurile per episod nu depasesc 20 $ iar audienta la inceputul acestui an insuma peste 100.000 spectatori. Analistul Jeff Jarvis estimeaza ca Amanda si Andrew ar putea incasa circa 8.000 $ pentru o reclama inserata, ceea ce ar insemna numai putin de 2 mil. $ pe an. Insa ceva si mai spectaculos se petrece in MySpace. O pustoaica de 16 ani, care-si zice Bree si este cunoscuta dupa indicativul „lonelygirl15“, a inceput sa posteze filme de 2-3 minute, filmate probabil cu un webcam in camera ei. Nimic spectaculos: Bree e draguta, vorbeste despre viata ei intr-un orasel de provincie („la ore distanta de orice mall“), despre parintii ei care par sa fie adeptii unei religii ciudate (motiv pentru care este educata la domiciliu), despre prietenul ei Daniel… Cele 24 de video-uri postate de atunci au adus-o in topul popularitatii in MySpace, cu o medie de peste 200.000 de vizualizari pe episod, unele ajungand la nu mai putin de 600.000 – „o audienta pentru care multi executivi ai companiilor de cablu ar fi in stare sa ucida“, considera jurnalistii de la LA Times. Indicatiile evazive, lucrurile spuse doar pe jumatate si poate portretul lui Aleister Crowley (un scriitor ocultist englez) au invaluit-o intr-o aura de mister.

Dar… Ceva nu era in regula. De pilda faptul ca pe fundal se auzea muzica unei formatii din L.A. care inca nu apucase sa scoata nici un disc. Pe baza catorva secvente, fanii au examinat flora si au concluzionat ca e vorba de sudul Californiei. Trei detectivi amatori – dintre care unul este programator iar unul student la drept – s-au hotarat sa afle mai mult. Au creat profilul unui tanar fictiv pe nume Seth si au trimis in numele lui un mesaj catre lonelygirl15, dupa care au asteptat. Iar raspunsul a venit. In cele 17 ore de la crearea profilului, o singura persoana il vizitase si aceasta nu putea fi decat Bree. Softurile de trasare au identificat IP-ul de la care se conectase si – surpriza! – acesta apartinea Creative Artists Agency din Beverly Hills. Cercetarile au mers mai departe si s-a aflat ca situl web lonelygirl15.com (despre care se credea ca a fost creat de un fan) a fost inregistrat inainte ca Bree sa posteze primul film. Bizar e si faptul ca in august un avocat din California a inaintat o cerere pentru inregistrarea marcii „lonelygirl15“, argumentand ca o foloseste inca din 24 mai, adica tocmai ziua in care a fost postat primul clip.

S-a speculat ca regizorul Brian Flemming ar fi in spatele personajului. S-a mai zis ca e o ingenioasa campanie de promovare a unui viitor film horror. Abia pe 9 septembrie misterul pare sa se dezlege: o echipa de cineasti afirma ca lonelygirl15 e o parte din spectacolul lor si ca am asistat la nasterea unei noi forme de arta. Unii cred totusi ca e o minciuna, iar Bree este o fata singuratica dintr-un orasel departe de orice mall…