Franciza la romani

La ora actuala, dupa estimarile consultantilor, 60 de afaceri din cele 210 extinse in franciza in Romania sunt autohtone. Pentru comparatie, din cele 400-450 ale ungurilor, jumatate sunt locale. Concluzia care pare inevitabila ar fi ca, urmand evolutia vecinilor de tranzitie mai avansati, si in Romania se va ajunge la o impartire mai echitabila a pietei de franciza intre firmele straine si autohtone.

Totusi, parerile consultantilor sunt impartite. Pana in 2010, numarul total de branduri date in franciza (romanesti plus straine) ar putea sa ajunga la 400, apreciaza Razvan Blid, manager al firmei CHR Consulting, ferindu-se sa avanseze insa o estimare a ponderii brandurilor locale in 2010. Mai clar pare sa se profileze valoarea pietei: daca pentru anul 2005 piata francizelor a avut o cifra de afaceri estimata la aproape 900 mil. euro, „pentru 2010 ne putem astepta sa ajunga la peste 3 miliarde de euro“, spune Blid.

Altii sunt insa mult mai optimisti, mergand pana la teza ca brandurile romanesti vor ajunge pe termen mediu sa domine piata. „Cred ca surpriza cea mai mare in urmatorii ani, pana in 2010, va fi inmultirea conceptelor autohtone. Noi avem o cerere destul de mare de la antreprenori si firme care au concept de magazin, dar si de la firme de servicii“, mai adauga Adrian Gheorghe, directorul firmei de consultanta pentru francize Think Big, care a preferat sa nu divulge deocamdata numele firmelor interesate.

Deocamdata, daca vorbim de retele francizate romanesti, cea mai extinsa este marca Leroy, de produse de patiserie si cofetarie, cu noua unitati francizate si doua proprii; pentru comparatie, cea mai francizata marca straina la noi, cea a producatorului ungar de patiserie Fornetti, se apropie de 500 de unitati. Mai multe unitati proprii decat francizate continua sa aiba Agroland (furnizor de carne de pasare, furaje si accesorii agrozootehnice), Rodipet si Access Press (distributie de ziare) ori reteaua de cafenele Turabo Café.

Totusi, aproape pe nesimtite, firmele romanesti care isi francizeaza afacerile se impun pe piata, mai ales in sectorul de retail si in servicii, avand in vedere atat rentabilitatea de principiu a acestor afaceri, cat si costurile relativ modice de intretinere a lor.

Din punctul de vedere al preturilor, cea mai scumpa franciza romaneasca, prin perspectiva costurilor totale initiale, ar fi Benvenutti, de incaltaminte, cu 120.000 de euro, urmata de Turabo Café, cu 115.000 de euro. In categoria celor mai ieftine francize se incadreaza Agroland (2.000 de euro), Say Hello, furnizor de centre de telefonie pe baza de tehnologie VoIP (3.000 de euro) si Sabion, marca de bijuterii de serie mica (3.000 de euro). Taxa de intrare in franciza, care inseamna plata pentru know-how-ul primit si pentru asistenta la initierea afacerii, este cuprinsa, in majoritatea afacerilor, intre zero si 20.000 de euro. „Ca taxa maximala o putem aminti pe aceea de la retelele de lanturi hoteliere, ce poate ajunge la peste un mil. euro“, a declarat pentru BUSINESS Magazin Oana Radu, consultant de francize la CHR Consulting.

La taxa de intrare se adauga costurile cu amenajarea spatiilor, cu instruirea personalului si cu constituirea stocului initial de marfa, in total intre 10.000 si 200.000 de euro, in cazul serviciilor, respectiv intre 45.000 si peste 350.000 de euro daca se alege o franciza de retail. In fine, redeventele (cotele procentuale platite lunar de francizat) in afacerile din retail tind spre zero, iar pentru francizele din sfera serviciilor sunt cuprinse intre 5% si 20% din cifra de afaceri. Pentru ca o franciza sa fie eficienta, investitia trebuie recuperata intre 1-3 ani, spun consultantii.

Conceptele de franciza difera de la o afacere la alta, in functie de sectorul de activitate, dar si de planurile investitorului. Afacerile Rodipet, de distributie a presei la chioscurile firmei, se incadreaza in categoria celor mai accesibile, taxa de intrare in franciza fiind de 320 de euro plus TVA. „Nu sunt conditii speciale pentru francizat. Contracte se semneaza atat cu SRL-uri, cat si cu persoane fizice sau asociatii familiale“, declara Gheorghe Dorin Cirstena, director de franciza la Rodipet. Compania crede posibil deci ca, in virtutea acestui fapt, pana la sfarsitul anului 2006 sa francizeze in totalitate cele 1.400 de chioscuri pe care le detine.

La polul opus al nivelului taxelor percepute pentru o franciza romaneasca, dar si al necesarului de investitii pentru amenajare se afla Turabo Café, care opereaza 8 cafenele in Romania  si pana la sfarsitul anului vrea sa mai deschida inca trei, toate in Bucuresti. Firma cere o taxa initiala de 15.000 de euro si 100.000 de euro pentru amenajare si training-ul angajatilor, iar redeventa lunara este de 5% din cifra de afaceri a francizatului. „Dorim ca pana la finele anului 2007 sa operam 20 de cafenele in Romania si cel putin una in afara tarii“, a declarat pentru BUSINESS Magazin Tudor Dragomir Niculescu, managerul companiei. Turabo Café a avut in 2005 o cifra de afaceri de aproximativ un milion de euro, iar estimarile declarate pentru 2006 sunt de 3.000.000 de euro.

„Tendinta de francizare a afacerilor romanesti va fi mai pregnanta incepand cu acest an“, estimeaza consultantul Razvan Blid, ca efect al acumularii de capital la nivelul investitorilor autohtoni si al cresterii puterii de cumparare a consumatorilor. Iar aceasta tendinta urmeaza sa se manifeste cu precadere la nivelul unor business-uri cu cifre de afaceri de 2-5 mil. euro anual, din sfera retailului si a serviciilor. „Estimam ca rata de aparitie de noi branduri romanesti va fi de 10-12 pe an. Marcile romanesti existente isi vor continua expansiunea pe orizontala, atragandu-si noi parteneri de franciza, cu o rata de crestere a retelelor actuale de 25% pe an“, sustine expertul CHR Consulting. Cresterea e limitata, in opinia consultantilor, de un know-how insuficient structurat si deci greu transmisibil francizatilor, ca si de lipsa unor manageri de franciza bine calificati.

Exista, intr-adevar, o serie de companii romanesti care de curand au inceput sa se gandeasca la francizare, de la Vel Pitar, Romstal sau Lindab pana la Mobexpert. Unii au reusit sa-si definitiveze deja conceptul, asteptand cererile de franciza, altii inca studiaza oportunitatile. Producatorul de mobila Mobexpert se afla in faza „de evaluare a posibilitatii de functionare in sistem de franciza“, o decizie finala urmand sa fie luata pana la sfarsitul lui 2006, a precizat Marcela Moss, director de marketing al companiei.

Pentru moment insa, piata ramane dominata de firmele straine, de la benzinarii (Shell, OMV) pana la fast-food-uri (McDonald’s, KFC), care au – inclusiv asupra potentialilor francizati – avantajul unor nume mai sonore. „Cred ca francizele romanesti  vor avea de dus o lupta foarte dura cu competitia din afara, deoarece brandurile autohtone sunt pozitionate pentru moment sub cele occidentale. Un avantaj care va trebui speculat insa va fi experienta pe piata romaneasca pe care companiile straine nu o au, piata romaneasca fiind inca foarte diferita de ceea ce se intampla acum in Occident“, a mai spus Niculescu de la Turabo Café.

Care este punctul de vedere al celor care au preferat sa ia in franciza afaceri ale compatriotilor? Francizatii au de condus si administrat o afacere despre care nu stiu prea multe, bazandu-se exclusiv pe directiile date de francizor. „Din punctul meu de vedere, riscul cel mai mare este acela de a nu avea suportul corespunzator din partea francizorului si, evident, riscul de a nu putea prevedea ce se poate intampla, pozitiv sau si negativ“, spune Bogdan Petrila, francizat Turabo Café, care a deschis prima unitate de acest gen la inceputul lunii iulie. Desi deschisa de putin timp, cafeneaua francizata are probabil ceva probleme care se deduc printre randuri. „La o luna de la deschidere, credem ca franciza este inca o ecuatie cu multe necunoscute, cel putin pentru francizatii romani“, adauga Petrila.

Pentru o afacere mica sau mijlocie, sistemul isi poate dovedi limitele si din punctul de vedere al francizorului. Comerciantul de articole vestimentare Tina R are in prezent 15 magazine proprii si da afacerea in franciza. 4 din cele 15 magazine au fost candva francizate, dar compania mama a decis sa le preia, deoarece „conjunctura a facut ca francizatii, din diverse motive, sa nu mai poata continua“, a spus Emanuela Dovletiu, director de marketing Tina R.

Totusi, Tina R se afla acum in discutii cu alte trei firme, care ar urma sa deschida in urmatoarele luni cate un magazin in sistem de franciza – cu acelasi concept ca si in cazul  primilor francizati. In schimb, dupa deschiderea a 11 gogoserii proprii si 9 in franciza, cei de la Gogoasa Infuriata vor acum o alta abordare. „Am stopat pentru moment extinderea in franciza pentru ca dorim sa schimbam conceptul, sa ne extindem, sa realizam o franciza mai complexa“, explica Cristi Coman, director de dezvoltare.

Taxele practicate de Gogoasa Infuriata pentru o franciza simpla au fost de 2.000 de euro, iar cele pentru o franciza complexa ar urma sa fie de pana la 20.000 de euro, urmand ca potentialii francizati sa suporte si costurile de amenajare a spatiilor, de care pana acum fusesera scutiti. In cazul acestei afaceri, ramanerea la fostul gen de contract ar fi limitat rentabilitatea: anul trecut cifra de afaceri a producatorului de gogosi a fost de circa 1,3 milioane de euro, iar profitul brut raportat – de numai 57.000 de euro.

Pentru o afacere mare, lucrurile se prezinta mult mai flexibil. Un alt tip de afacere dezvoltat tot pe un sistem de francize, chiar daca sub numele de „parteneriate“, a fost adoptat de Rompetrol Downstream. Proiectul „Partener Rompetrol“, al benzinariilor deschise in parteneriat cu detinatori de statii de distributie a carburantilor, a inceput in februarie 2005, a ajuns acum la 141 de statii si ar urma sa ajunga, conform oficialilor companiei, la 200 pana la sfarsitul acestui an. Taxa de intrare in retea este de 10-15.000 de euro, in functie de starea tehnica a statiei, iar investitia intr-o statie se situeaza la circa 70-80.000 de euro, suma alocata de Rompetrol si recuperata ulterior din vanzarile benzinariei. Rompetrol Downstream a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 401 mil. euro.

Interesant e ca, desi insuficient consolidate si cunoscute, unele francize din Romania au deja planuri de a-si exporta conceptele, unele in tari cu un nivel mai redus de trai, precum Macedonia sau Albania, iar altele in statele vecine. Este cazul unor firme ca Perfect Nails (servicii de manichiura), Plus Ciufolici (saloane de coafura pentru copii), Gett’s Hair Studio si Color Bar (cosmetica si coafura de lux). Planuri de acelasi gen au si furnizorul de instalatii sanitare Romstal, lantul de magazine de incaltaminte Leonardo, Mobexpert ori Turabo Café (care sustine ca vrea sa-si deschida in strainatate cafenea proprie).

Acesta e un indiciu clar ca firmele autohtone din toate domeniile pretabile la sistemul de franciza au ajuns in situatia sa exploateze in folosul lor cresterea de ansamblu a economiei. Totusi, Razvan Blid crede ca francizele locale care ar putea avea succes pe piata internationala sunt in primul rand cele din domeniul serviciilor IT, al serviciilor imobiliare si din outsourcing. Si, spune managerul CHR Consulting, pentru o extindere internationala au nevoie in primul rand de o experienta interna solida. Vom vedea in viitorul apropiat ce resurse au companiile romanesti si pentru una, si pentru cealalta.