Din punct de vedere vamal, aderarea la UE nu inseamna doar oportunitati, ci si riscuri suplimentare pentru companiile romanesti. Cert e ca firmele trebuie sa se informeze bine si sa se miste foarte repede, ca sa profite de primele si sa le evite pe cele din urma. Noul Cod vamal, intrat in vigoare la 18 iunie 2006, va functiona pana la aderarea Romaniei la UE, cu scopul de a simplifica procedurile vamale si de a usura tranzitia la legislatia vamala a UE. Dupa aderare, Codul si Regulamentul vamal vor fi modificate doar in privinta tarifelor, care vor fi unificate cu cele din UE. Acestea sunt lucrurile stiute in linii mari despre viitorul regim vamal care va fi aplicat in Romania. Sa incercam sa vedem insa mai concret ce inseamna schimbarea regimului vamal si ce consecinte va avea. Odata cu integrarea in Uniunea Europeana, companiile nu vor mai plati taxe vamale pentru produsele importate din statele membre, iar birocratia se va simplifica substantial. Dupa aderare, comertul va inflori, tinand cont ca 70% din schimburile comerciale ale Romaniei se realizeaza cu statele din UE. Categoric se va realiza o fluidizare a comertului”, a declarat pentru BUSINESS Magazin Valentin Durigu, manager pentru vama si comert international la compania de audit PricewaterhouseCoopers Romania. Numai ca abolirea taxelor vamale pentru importurile din UE nu creeaza un paradis nediferentiat. Conform specialistului PwC, prima masura pe care ar trebui sa o ia firmele este de a face comparatie, pe domeniul unde activeaza, intre nivelul de taxare actual si cel ce se va aplica dupa 1 ianuarie 2007. In plus, trebuie sa ia in considerare masurile de politica comerciala a Uniunii Europene, inclusiv politicile sectoriale care se vor reflecta in domeniul vamal (pentru produse agricole, industriale, textile). Pentru agricultura, de pilda, pe langa taxa vamala procentuala (de exemplu 10% din valoarea produsului importat) mai apare o taxa specifica pe cantitate la anumite produse (zahar, unt) provenind din tari nemembre. Un al doilea pas pe care trebuie sa-l faca firmele este sa-si regandeasca politica de furnizori. Trebuie vazut, adica, daca materia prima nu merita luata din tari ale UE unde taxa este 0 sau din alte tari cu care Uniunea are parteneriate, care produc mai ieftin si sunt scutite de taxe (de exemplu Mexicul). Pe de alta parte, dupa aderare, importurile din anumite tari non-UE vor intra sub incidenta taxelor vamale, chiar daca Romania a avut pana in momentul aderarii acorduri de comert liber cu ele. E vorba de tarile membre ale Acordului Central-European de Comert Liber (Bulgaria, Croatia si Macedonia), ale Asociatiei Europene de Liber Schimb (Norvegia, Islanda, Elvetia si Liechtenstein) si de tari cu care Romania are acorduri bilaterale (Republica Moldova, Serbia, Muntenegru, Albania, Israel, Turcia, Bosnia). Toate acestea vor conduce la o schimbare a orientarii in materie de comert exterior, tinand cont de ponderea exporturilor si a importurilor realizate in regim de liber schimb. Pe relatia cu CEFTA, de pilda, dupa estimarea ministrului delegat pentru comert, Iuliu Winkler, comertul pe primele cinci luni ale anului a fost de 543 de milioane de euro, iar pentru tot anul se asteapta un total de 1,5 miliarde de euro. Din punctul de vedere al costurilor presupuse de aderare, o parte din ele vor viza adaptarea companiilor romanesti la noua birocratie comunitara. Mai exact, desi dispar formalitatile vamale, ele vor fi inlocuite cu declaratiile privind achizitiile sau livrarile intracomunitare (formulare tip pe care urmeaza sa le stabileasca ANAF) si declaratii intrastat (formulare de care se va ocupa Institutul National de Statistica). Daca pana acum firmele apelau la comisionarii vamali pentru completarea declaratiilor vamale, de-acum incolo, fiecare societate este nevoita sa-si instruiasca oameni care sa stie sa completeze formularele si sa foloseasca pentru aceasta programe standardizate. E vorba deci de cheltuieli in plus pentru societati. Companiile trebuie sa-si modifice sistemele informatice pentru a fi capabile sa gestioneze informatiile care trebuie declarate si sa genereze declaratiile care trebuie depuse dupa aderare”, spune Valentin Durigu. Pentru companii, e bine de stiut ca exista si masuri tranzitorii, care se pot aplica, in anumite cazuri, pana la un an dupa aderare. Cu alte cuvinte, desi teoretic din prima zi a aderarii va intra in vigoare regulamentul comunitar, regimurile vamale suspensive nu se incheie din oficiu (antrepozitul vamal, regimul marfurilor in tranzit sau cel al articolelor importate pentru productia in lohn). De asemenea, pentru bunurile venite in tara inainte de aderarea la UE, la inchiderea regimurilor vamale suspensive companiile vor fi nevoite sa dovedeasca statutul comunitar al bunurilor pentru a nu plati taxe vamale. Cele mai putine motive de bucurie de pe urma aderarii la UE le au companiile care au activitati in vama. Printre cei mai mari comisionari vamali se numara societatile Romtrans, Delamode, Romania Combi, iar pe partea de curierat TNT, DHL, Cargus si Fan Courier Express. Avand in vedere ca dupa intrarea in UE importurile si exporturile intre tarile membre se vor desfasura liber de vama (ca si cum marfa ar circula de la Bucuresti la Buzau), rolul acestor comisionari va scadea. Prin urmare, aceste companii vor fi nevoite sa recurga la disponibilizari si inchideri de agentii din birourile vamale de pe frontiera de vest. Compania Romtrans, de pilda, are intentia sa introduca servicii de curierat rapid. Un astfel de nou serviciu, alaturi de dezvoltarea segmentului de logistica si distributie interna, va ajuta firma sa depaseasca momentul critic al aderarii Romaniei la UE, conform Marianei Calin, director economic al Romtrans. Solutia pentru comisionarii vamali este de a-si gasi clienti care au afaceri cu parteneri din afara UE sau sa preia servicii conexe, logistica, expeditii. Cu alte cuvinte, sa se reorienteze”, conchide Durigu de la PwC.
Leave a Reply