De-a lungul celor 16 ani de capitalism romanesc, aceste intrebari au primit raspunsuri peste raspunsuri, transformandu-se mai degraba intr-un exercitiu oratoric, la-ndemana oricui. Mai mult decat atat, credinta ca romanii sunt unici, ca trasaturile lor nu seamana indeajuns de mult cu cele ale nici unui alt popor, a fost extrapolata si la nivel economic: capitalismul romanesc ramane o experienta sui generis.
Si totusi, comparatii se pot face. Daca e sa privim lucrurile la nivel macro (atat economic, cat si politic), tot mai multe voci spun ca spatiul cu care avem cele mai multe similitudini este cel al Americii de Sud. Polarizarea sociala este un argument in acest sens.
Judecand insa lucrurile din perspectiva mediului de afaceri, se pare ca tara care seamana cel mai mult cu noi este Polonia. Si in termeni de populatie/ teritoriu, si in ceea ce priveste industriile care s-au dezvoltat imediat dupa caderea comunismului. In orice caz, un lucru e clar: ne plac comparatiile cu orice stat, dar sa fie mai la Vest decat noi.
Desi mult mai mica si ca numar de locuitori, si ca suprafata totala, tara mai la Vest cea mai apropiata de noi si cu care adesea ne-am comparat este Ungaria. Recent, compania Coface Romania Credit Management Services a publicat o analiza comparativa a mediului de afaceri din Romania si din Ungaria. Studiul celor de la Coface nu spune ca intr-una din tari este foarte bine, iar in cealalta foarte rau, diferentele intre cele doua economii rezultand exclusiv din compararea unor cifre seci.
Intamplator, in urma cu doua saptamani, am calatorit in tara vecina si am avut ocazia sa suprapun cifrelor experienta directa. O concluzie intermediara poate sa sune in felul urmator: in Ungaria, progresul a fost mai rapid. Cu o populatie de 21,6 milioane de locuitori, Romania are un produs intern brut de doar 79,3 miliarde de euro, spre deosebire de Ungaria (10,1 milioane de locuitori) al carei PIB este de 87,8 miliarde de euro, conform analistilor de la Coface Romania.
Aceiasi analisti sunt insa optimisti in ceea ce priveste evolutiile viitoare. Ei spun ca dinamica PIB-ului Romaniei va fi in urmatorii doi ani cu 1,5% mai mare decat in cazul Ungariei, tara care ar urma sa aiba o crestere de 4,3% pe an.
Apropo de comparatii, analistii Coface nu ezita sa arate ca drumul Ungariei dupa aderarea la UE (mai 2004) va fi acelasi pe care va incepe sa calce si Romania. Tara noastra are insa de recuperat un handicap, in special la capitolul investitii straine. Dupa ce industriile romanesti vor ajunge la maturitate, in mod logic va veni o perioada de stagnare – sinonima cu o scadere/stagnare a profiturilor companiilor.
Avand in vedere ca Romania va ajunge in punctul in care se afla Ungaria acum, inseamna ca momentul actual este oportun pentru investitii. De altfel, Romania este considerata a treia cea mai promitatoare piata dupa Rusia si Turcia pentru 2006-2007, spune studiul Coface.
Decalajul Romaniei fata de cea mai apropiata tara UE are, desigur, cauze de ordin istoric, insa distanta dintre cele doua economii s-a marit in anii de dupa 1990. Ungaria, ca si alte state din Europa Centrala si de Est, a atras investitii straine semnificative inca din 1995, Romania incepand aceasta politica mai tarziu.
In aceeasi ordine de idei, revolutia antisovietica din Ungaria anului 1956 a determinat ulterior o atitudine mai toleranta din partea guvernarii comuniste de la Budapesta fata de micii intreprinzatori. Acest lucru a permis dezvoltarea culturii capitaliste unei categorii importante de oameni.
In Romania, initiativa privata a fost infranata, cei mai instariti particulari fiind ciobanii (cel putin acesta e mitul). Dincolo de cifre, progresul economic al Ungariei se vede si cu ochiul liber. Apropierea de realitatea occidentala (norme si standarde) este mult mai evidenta decat in cazul Romaniei.
Ca turist in Ungaria, poti sa te astepti la un standard minim de confort, indiferent ca te cazezi pe malul lacului Balaton sau ca opresti la un popas pentru a lua masa. Intr-adevar, un punct slab al Ungariei (din perspectiva turistului) este ca maghiara rules, in vreme ce limbile de circulatie internationala nu se bucura de raspandirea pe care o au in Romania.
Una peste alta, nivelul serviciilor e ridicat. O tara ca Ungaria, care are un relief destul de putin spectaculos in comparatie cu cel romanesc, nu putea sa se dezvolte turistic decat facand servicii, servicii si iarasi servicii. Stiu la ce va ganditi, dar nu o sa vorbesc despre statiunile romanesti de la Marea Neagra. In sine, orice comparatie intre doua tari poate fi – in egala masura – si instructiva, si caricaturala. Intrebarea de ce le merge mai bine ungurilor, cehilor, polonezilor, francezilor, nemtilor etc. decat le merge romanilor? tine de domeniul ridicolului. Si totusi, a te compara cu o tara din acelasi spatiu care a (re)descoperit capitalismul aproape simultan cu Romania are cat de cat o relevanta. Mai ales atunci cand o tara mult mai mica si ca populatie, si ca teritoriu (sub 50%) e mai departe.
Desigur, prognozele optimiste arata ca Romania, desi mai in urma, are asemeni Ucrainei si Rusiei avantajul numarului. Avem o populatie mare, care reprezinta o mare tentatie pentru mediul de business. Numarul nu este un argument suficient. La fel de importante sunt puterea de cumparare sau raportul PIB/ capita. E suficient sa amintim in acest sens ca populatia romaneasca din mediul rural (50% din total) are un venit mediu/capita de 100 RON pe luna.
Dar va fi mai bine si la noi. Ideea e ca economia romaneasca creste. Coface spune ca 60% din companiile romanesti asteapta o crestere a veniturilor de doua cifre in anul 2006, previziunile fiind pozitive pentru domeniile farmaceutic, cel al bunurilor de larg consum si pentru societatile industriale.
In definitiv, decalajele trecutului palesc in fata evolutiilor pozitive. Si analistii ne incurajeaza sa credem ca acestea vor fi reale.
Leave a Reply