BusinessMagazin

STUDII DE CAZ

Written by

adison

in

RAUL POP

Varsta: 32

Functia: senior consultant (strategie si operatiuni), Deloitte Romania

MBA: Rollins College, Winter Park (Florida)

 

Sentimentul inutilitatii dupa absolvirea invatamantului de stat romanesc l-a impins pe Raul Pop spre MBA. „Dupa doua facultati in Romania, imi era greu sa inteleg ce se intampla in economia reala si, mai ales, de ce se intampla ce se intampla“, spune consultantul.

 

Cu o bursa obtinuta direct de la universitatea americana care l-a „vanat“ datorita rezultatelor foarte bune la testele TOEFL si GMAT, Raul Pop a inceput experienta de doi ani la Rollins College, Winter Park (Florida). „SUA si nu Europa, pentru ca am vrut sa inteleg ce inseamna business-ul la «mama lui»“, isi explica Raul Pop alegerea.

 

Scutit de taxele de 50.000 de dolari pe an datorita bursei, Pop a reusit chiar sa castige bani in timpul MBA-ului facand „unele traduceri, business planuri, prezentari web. Am lucrat chiar si cu prietenii din Romania, eu asigurand interfata cu clientul american, iar ei partea de design si programare“. Din anul doi a facut consultanta  de business in cadrul unei firme locale. „Desi lucram part-time, eram platit cu 10 dolari pe ora si reuseam saptamanal sa lucrez 25-30 de ore. A fost foarte important, nu atat ca bani – desi deloc de neglijat -, cat mai ales prin oportunitatea de a cunoaste business-ul american din interior“.

 

Acum considera ca MBA-ul a fost cea mai buna decizie profesionala a sa si un punct de cotitura din punct de vedere profesional si personal. ROI-ul este imens, mai spune Pop. „Salarial se vede o diferenta semnificativa, totusi imi este greu sa cuantific cat mi se datoreaza mie si MBA-ului si cat pietei romanesti in evolutia ei spectaculoasa din ultimii doi-trei ani“. Cele mai mari castiguri: viziunea noua asupra mecanismelor economice, capacitatea de-a compara cele doua tipuri de economii si de a vedea clar diferentele, o abordare mai constructiva, mai orientata spre rezultate, usurinta in prioritizarea activitatilor si a deciziilor, mai multa incredere in sine si puterea de a spune „nu stiu“. Un alt lucru care a devenit evident pentru Raul Pop dupa MBA este importanta echipei in comparatie cu suma de indivizi (implicit importanta delegarii), importanta networking-ului ca un mijloc de progres personal si ca mod de interactiune cu mediul de business.

 

Totusi, Raul Pop spune ca sansa a facut ca directia lui de studiu (operatiuni si finante) sa fie tot mai importanta in economia romaneasca, altfel i-ar fi fost destul de greu sa gaseasca un post bun in Romania. „A fost o coincidenta de timing fericita“, spune el. „Unele concepte pe care le-am studiat si dezvoltat in SUA nu pot fi folosite ca atare aici. Cu toate acestea, ele se pot adapta, cu conditia ca si cel care o face sa aiba deschiderea si competenta necesare si, nu in ultimul rand, sa-si asume in mod constient riscurile aferente“.

Considera ca MBA-ul deschide usa, „dar nu te tine acolo daca nu dovedesti ca meriti“. Peste cinci ani se vede intr-un post de conducere, cu responsabilitati nationale sau regionale.

 

SERGIU NEGUT

Varsta: 34

Functie: director executiv Centrul Medical Unirea – una dintre principalele companii de servicii medicale din Romania

MBA: INSEAD, Fontainbleau

 

Lucrand de cativa ani in comert international, Sergiu Negut si-a dat seama ca asteptarile occidentalilor privind nivelul de pregatire al romanilor erau la vremea aceea „extrem de scazute“. „M-am gandit ca cea mai buna solutie ca partenerii de afaceri cu care stau de vorba sa nu se mai mire ca vorbesc engleza fluent si sa poata conta din start pe competenta mea ar fi sa am o educatie superioara lor“, spune vicepresedintele Centrului Medical Unirea. S-a documentat despre programele MBA de top citind rankingurile internationale de prestigiu si a asteptat pana a strans banii de care avea nevoie. A aplicat la cateva scoli din top 10 si, dupa ce a fost acceptat de o parte dintre ele, a ales INSEAD, pentru ca este un program cu adevarat international (in anul lui Negut erau reprezentate 62 de nationalitati; nici una dintre ele nu depasea ca pondere 10%).

 

Nu in ultimul rand, INSEAD este un program de un an, deci costurile sunt mai mici, desi efortul depus de student este mai intens. Costurile directe ale programului (taxele de studiu, carti, costuri de intretinere si de calatorie pe durata programului) s-au ridicat la 65-70.000 de euro. La asta se adauga un „cost de oportunitate: cam cat as fi castigat eu pe perioada studiilor daca as fi muncit, in loc sa merg la scoala“, spune vicepresedintele. A meritat investitia? Sergiu Negut da un raspuns aparent contradictoriu. „Investitia a meritat, dar ROI-ul nu este spectaculos. Daca nu as fi mers la MBA, cu banii investiti as fi cumparat probabil un mix de proprietati imobiliare si actiuni la companii romanesti“.

 

Totusi, investitia lui Negut va continua sa produca „atat timp cat mintea mea va continua sa functioneze“. In al doilea rand, spune el, programul MBA de la INSEAD e o experienta de viata care „face cel putin cat o calatorie in jurul lumii: azi te intalnesti la pranz cu un indian si un spaniol, lucrezi in grup cu un brazilian, un rus din State si un chinez din Australia, maine mergi la o petrecere unde te distrezi de minune cu oameni din 20 de tari diferite“.

 

Dupa ce a absolvit MBA-ul, Negut a Iucrat in Austria si Elvetia coordonand proiecte de extindere internationala in EMEA pentru o multinationala. „A fost o experienta  importanta la care n-as fi avut acces daca nu as fi absolvit INSEAD“. Desi considera ca solutia standard pentru un absolvent de INSEAD este sa nu revina in tara si sa lucreze pe un job bine platit intr-o firma mare din Occident, Negut a ales sa se intoarca datorita  evolutiei mediului de afaceri romanesc. „Aici se scrie istoria“, spune el. In plus, companiile din Romania incep sa inteleaga importanta MBA-ului, spre deosebire de cele bulgaresti – crede Negut. Aceasta constatare vine din observatia ca „din absolventii romani de la INSEAD din ultimii ani, cred ca o treime lucreaza deja in Romania, dar din colegii bulgari nu stiu pe nimeni sa se fi intors la Sofia“.

LUCIA NEDELCU

Varsta: 39

Functia: director al departamentului Risk Management la CR Firenze Romania

MBA: Haas School of Business (University of California – Berkeley)

 

Lucia Nedelcu lucra de cativa ani in Daewoo Bank Romania, cand si-a dat seama ca pregatirea si experienta ei erau „sub nivelul international acceptat pentru pozitiile de conducere“ pe care le detinuse in banca. „Singura modalitate, pentru mine, s-a dovedit a fi urmarea cursurilor unui MBA la zi, la o universitate cat mai bine cotata international“.

 

A investit personal in MBA-ul de la Haas School of Business (University of California – Berkeley). Costul anual al programului la zi, care dureaza doi ani, e estimat la circa 56.000 de dolari pentru studentii internationali. Dar investitia a meritat, categoric, spune managerul de la CR Firenze, din doua motive: modul de gandire si de actiune i s-a schimbat complet la contactul cu „profesori detinatori de premii Nobel si cu initiatori de teorii si modele economice, precum si cu oameni de afaceri celebri, care au infiintat sau care iau decizii in corporatiile din Silicon Valley“.

 

Al doilea castig este titlul de MBA de la o universitate bine cotata in lume, care ii confera „mobilitate ridicata, atat profesionala cat si geografica“. Nedelcu spune, totusi, ca si-a asumat riscul supracalificarii alegand acest MBA, iar mobilitatea geografica pe care a castigat-o e posibil sa o foloseasca „in cazul in care, din punct de vedere al aspectului pur financiar, ROI de care vorbiti se va dovedi negativ pentru mine lucrand in Romania“. Lucia Nedelcu spune ca detinerea unei diplome de MBA este „cu siguranta un atu“ la negocierea unui pachet salarial, dar nu neaparat o garantie.

MIHAI IONESCU

Varsta: 31

Ocupatia: bancher de investitii, Credit Suisse

MBA: Wharton, University of Pennsylvania

 

Isi dorea o experienta de lucru internationala si a vazut in MBA un pasaport cu viza pentru o pozitie pe Wall Street sau in City of London. A fost o investitie personala, care a urmat unei burse de studii aprofundate in economie la Oxford.

 

„Ca tot «cautatorul» de MBA-uri, m-am uitat pe ranking-uri, dupa care am vorbit cu diversi prieteni americani sa vad cam cum sunt percepute scolile acolo“, povesteste Ionescu. „Avand in vedere ca stiam ca vreau sa aterizez intr-o slujba pe Wall Street, am ales Wharton – cea mai buna scoala de finante, cu cel mai mare numar de absolventi care lucreaza pe Wall Street si cu cel mai mare succes in plasarea studentilor“.

 

Taxele de scolarizare au fost in jur de 35.000 de dolari pe an si cheltuielile de intretinere s-au ridicat la circa 25.000  de dolari pe an. Dar Mihai Ionescu n-are nici o indoiala in ce priveste profitabilitatea investitiei. „E prea devreme sa calculam un ROI la un an dupa absolvire, insa deschiderile pe care mi le permite aceasta experienta – profesionale, de viziune, prietenii – au meritat fiecare cent“.

 

In plus, un MBA la Wharton – spune Ionescu – este „o garantie a usilor deschise in comunitatile internationale de afaceri. Pregatirea academica de la Wharton precum si comunitatea de absolventi de MBA de la Wharton garanteaza cel putin premisele succesului profesional“. Asta, din pacate, nu se aplica inca in Romania, spune Ionescu. El sustine ca ar reveni in tara oricand, dar nu a reusit sa gaseasca un post pe masura asteptarilor.

NARCIS POPESCU

Varsta: 34

Functia: senior consultant pe probleme de strategie, CII Group (Petrom)

MBA: State University of New York at Binghamton

 

Sursa de finantare pentru MBA-ul lui Narcis Popescu a fost o combinatie de fonduri proprii, bursa obtinuta in Statele Unite, imprumutul facut in SUA si salariile castigate lucrand in campus in primul an de MBA si pentru diferite corporatii in anul al doilea.

 

Popescu a ales acest MBA pe de o parte dintr-o afinitate fata de scoala americana, care ii determina pe studenti sa gandeasca liber („thinking out of the box“), pe de alta pentru ca il costa mai putin un MBA la o universitate americana de stat  (precum State University of New York at Binghamton) decat unul in Europa. In plus, in SUA avea posibilitatea de a obtine finantare de la banci si de la companii americane pentru studii. Costul programului s-a ridicat la 25.000 $ (taxe si manuale), la care se adauga cazarea si intretinerea (circa 20.000 $ in doi ani).

 

Cele mai mari beneficii de pe urma MBA-ului absolvit au fost, pentru Narcis Popescu, experienta intr-un mediu multicultural, dobandirea unei doze mari de incredere in sine, faptul ca poate candida cu succes pentru posturi in multinationale, un nou mod de a privi lumea. Considera ca beneficiile unui MBA sunt superioare costurilor si riscurilor implicate – cu conditia sa stii sa-ti gestionezi cariera la intoarcerea acasa si sa pastrezi contacte in Romania atat in timpul programului, cat si dupa revenirea in tara.

 

Crede ca un MBA in Romania e o idee buna din perspectiva contactelor pe care si le formeaza un MBA-ist printre MBA-isti romani. Pe de alta parte, crede ca oferta romaneasca de MBA e inca mica si diferenta dintre programe nu e foarte clara. Peste cinci ani se vede facand parte din top managementul unei corporatii activand in Romania sau Europa de Est, iar peste 10 ani crede ca este posibil sa-si deschida propria companie de consultanta.

PAUL ISOIU

Varsta: 44 de ani

Functie: vicepresedinte Banca Romaneasca

MBA: Bilkent

 

Alaturi de alte doua romance, Paul Isoiu a fost printre primii trei romani cu MBA. In 1990, pe cand lucra la Banca Romana de Comert Exterior -, i se oferea sansa sa faca un astfel de program (a carui utilitate nu o cunostea inca) in Ankara, printr-o bursa oferita Romaniei de Turcia, ca ajutor umanitar. Avea 29 de ani si, ca orice roman, nu stia ce e un MBA.

 

„Credeam ca inseamna «Management in Banking and Administration»“, isi aminteste Isoiu. I s-a spus ca va da niste teste cu variante de raspuns, ca la militie – era vorba de TOEFL si GMAT. Doi ani de zile a locuit in Ankara. Spune ca in acea perioada si-a format o gandire mult mai structurata si mai pragmatica, dar ca „nu sunt omul care sa-mi fi asigurat drumul pe baza diplomei pe care o am in spate“. Crede ca nu exista un teren mai propice pentru un MBA-ist decat Romania, unde poti incepe o afacere de la „zero“, sau poti intoarce un business la 180 de grade.

 

Spune ca cei care nu reusesc sa se adapteze mediului romanesc dupa un MBA in strainatate au o interpretare „personala, sa nu zic superficiala“ a utilitatii unui MBA. „Conteaza cat de mult vrei sa te implici, fata de cat de mult vrei sa epatezi. Daca vii ca o vedeta de cinema, risti sa ramai o vedeta de cinema“.

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

More posts