Schimbare de prefix

S-au implinit 30 de ani de cand a fost infiintata compania Apple Computer. Intr-o posibila cronologie a Erei Informatice, anul 1976 ar fi cu siguranta Anul Zero, cel care desparte erele: inainte si dupa Apple.

Povestea fascinanta a companiei Apple si a protagonistilor ei – Steve Wozniak si Steve Jobs – a fost spusa de nenumarate ori, a fost ecranizata, iar cartile care i-au fost dedicate ar umple o biblioteca. Nici o alta companie nu a reunit vreodata toate ingredientele care sa o propulseze simultan in legenda si in telenovela: inceputul umil, succesul fulminant, intrigile si „loviturile de palat“, caderea si renasterea. Apple este mai mult decat un business, este un adevarat simbol cultural. Aproape o religie, ale carei insemne le poarta tatuate (la figurat, dar si la propriu) o multime de fani.

Apple n-a inventat computerul „personal“. In anii ‘70 existau deja cateva asa-numite „home computers“ destinate pasionatilor. Erau mai degraba jucarii, se vindeau kit-uri pe care cumparatorul trebuia sa le asambleze si sa adauge diverse alte aparate (de pilda un televizor ca monitor sau un casetofon pe post de memorie externa). Primul computer Apple era insa complet asamblat si livrat intr-o carcasa care cuprindea totul, exceptand monitorul.

Insa Apple a inventat industria calculatoarelor personale. Apple II a fost etalonul unei epoci, aducand rand pe rand monitorul integrat, unitatea de disc floppy, grafica de inalta rezolutie, sloturi de extensie pentru diverse periferice externe, software util pentru business si multe altele (inclusiv un model portabil cu ecran LCD rabatabil). In diverse variante si configuratii, Apple II a fost produs din 1977 pana in 1993 si s-au vandut peste doua milioane de unitati. Din alt unghi, uriasul succes al lui Apple II a pus lumea in miscare, IBM realizand intr-un final ca trebuie sa intre in domeniul calculatoarelor personale cu un model propriu si o intreaga cursa de urmarire (si imitare) a liderului pietei a inceput.

Dar adevaratul computer personal inca nu se nascuse. Tot Apple a fost cel care l-a realizat si s-a numit Macintosh. A fost poate momentul de cotitura, scanteia revolutiei. In vreme ce primele PC-uri IBM erau de fapt niste mainframe-uri in miniatura, Mac-ul (lansat in 1984) a fost din primul moment dotat cu o interfata grafica intuitiva si un maus. Nu Apple le-a inventat (erau inspirate de tehnologiile de la Xerox PARC), dar Apple le-a perfectionat si le-a impus ca etalon al computerului pentru fiecare. Guy Kawasaki povesteste prima sa intalnire cu Mac-ul in termeni de-a dreptul exaltati: „A fost ca o experienta religioasa. Am devenit credincios in 30 de secunde“. A fost apoi angajat de Apple pe post de „evanghelist“.

Aproape tot ceea ce este astazi comun in materie de calculatoare personale a inceput la Apple. Mac-urile au fost primele care au integrat sunetul si lectura automata a textului si tot ele au debutat cu interfata de retea si suportul Ethernet in configuratia standard. Ele au adus editarea in mod vizual (WYSIWYG) si au permis tehnoredactarea computerizata. Interfata SCSI, suportul video, imprimantele laser PostScript, conexiunile USB, memoriile optice (Mac-ul a renuntat primul la dischete in favoarea lectorului de CD-ROM integrat), retelele wireless (FireWare si apoi AirPort), procesoarele RISC si inca multe altele au fost popularizate si impuse ca veritabile standarde de computerele produse de Apple. Multe dintre ele cu mult inaintea vremurilor, ceea ce s-a tradus adesea intr-un castig de prestigiu si in pierderi financiare.

Un exemplu notoriu este PDA-ul Newton, o veritabila bijuterie tehnologica dotata cu un sistem de operare revolutionar, dar pentru care utilizatorii inca nu erau pregatiti. Tot Apple a fost prima firma care a lansat un aparat foto digital (QuickTake, 1997) pe piata de consum, intr-o vreme in care pozele digitale erau inca ceva exotic. Toata aceasta cursa a inovatiei a insemnat uriase eforturi in domeniul cercetarii si dezvoltarii si nu odata Apple a fost in pragul dezastrului.

Noua linie iMac – in culori vii si carcase translucide – a fost o revolta impotriva cenusiului care domina lumea PC-urilor si se poate spune ca a fost inceputul revirimentului, continuat apoi prin deschidere, adoptarea unui sistem de operare bazat pe o baza open source, trecerea la procesoare Intel si, desigur, revolutionarea divertismentului digital cu playerul iPod (din care a vandut mai mult de 42 de milioane de unitati) si magazinul de muzica on-line iTunes Musical Store, care a depasit de curand pragul primului miliard de piese descarcate.

Cu venituri de 14 miliarde in 2005 si un profit net de 1,34 miliarde de dolari, Apple e din nou in top. Povestea succesului continua.