Cele doua Ucraine

Ucraina e acum o tara cu trei presedinti. Leonid Kucima, presedintele in exercitiu, singurul pe care nimeni nu-l contesta. Apoi Victor Ianukovici, un presedinte ales cu majoritate de voturi, potrivit comisiei electorale. Si, in fine, Viktor Iuscenko, cel care  ne aminteste ca si Slobodan Milosevici, si Eduard Sevarnadze au sfarsit prin a parasi puterea cu adeverinta de victorie in buzunar.

Oamenii lui Victor Iuscenko vorbesc de nesupunere civica. Cei ai lui Victor Ianukovici de autonomie, secesiune, unii chiar de razboi civil. 

O manifestatie de forta a estului filo-rus a avut loc in week-end, cand – inca inainte de anuntarea deciziei Curtii Supreme – 3.500 de delegati din 17 dintre cele 27 de regiuni ale tarii au votat pentru organizarea, luna aceasta, a unui referendum pentru redefinirea „statutului regional al zonei“. Flancat de primarul Moscovei, Iuri Lujkov, premierul Ianukovici a descris o Ucraina apocaliptica: „Suntem in pragul catastrofei. Cand prima picatura de sange va fi varsata, nu vom fi capabili s-o oprim“, a spus el. 

Alegerile din 21 noiembrie au scos la iveala faliile care rup in doua Ucraina. E o diviziune istorica, cu un vest pro-european, greco-catolic, catalogat drept nationalist, in care se vorbeste preponderent ucraineana, si un est filo-rus, ortodox, traditionalist, puternic industrializat, care se teme ca un presedinte ca Victor Iuscenko va inchide fabricile de stat si minele, importand carbune mai ieftin din Polonia.

Premierul Ianukovici a obtinut, potrivit comisiei electorale centrale, 15 milioane de voturi, cu 3% mai mult decat contracandidatul sau. Si dincolo de fraudele pe care majoritatea observatorilor internationali le-au reclamat, a fost totusi votat masiv in estul tarii, locuit preponderent de vorbitori de limba rusa, care vad in liderul opozitiei un tradator si in „revolutia portocalie“ de la Kiev o tentativa de a li se impune un presedinte nelegitim. 

In plus, spun adeptii lui Ianukovici, liderul opozitiei, care isi doreste apropierea de Uniunea Europeana, ar pune in pericol „fratia“ cu Moscova: Ucraina depinde din punct de vedere energetic de Rusia, in vreme ce Rusia depinde de Ucraina, 90% dintre exporturile sale de gaze naturale catre Europa traversand teritoriul ucrainean.

Guvernul si Ianukovici au pierdut, de o saptamana, controlul Kievului. Opozitia e formidabil organizata: are cladiri din care dirijeaza actiunile de protest, voluntari, puncte in care distribuie mancare calda, steaguri si panglici portocalii, ceai, cafea, corturi in care protestatarii innopteaza, chiar si locuri speciale in care manifestantii isi pot incarca telefoanele mobile. 

Pe un frig de minus 10 grade, micile grupuri de suporteri ai lui Ianukovici, venite de la 600 de kilometri flutura, demoralizate, steaguri albastre, stau o zi-doua si se intorc acasa, injurandu-i pe „scenografii“ lui Iuscenko, acuzandu-i ca incearca sa-si impuna vointa asupra intregii Ucraine.

In est, peisajul arata altfel. Circa 200.000 de oameni au manifestat sambata in Piata Lenin din regiunea miniera Donetk, unul dintre fiefurile premierului Ianukovici. Au cerut sa se puna capat nelegiuirilor opozitiei si au amenintat cu secesiunea. Primarul Alexandr Lukiancenko le-a spus oamenilor ca se discuta planuri de separare a structurilor economice si financiare a jumatatii estice a tarii. „Noi putem trai fara jumatatea lor, dar ei pot fara a noastra?“, a intrebat el. 

Liderul opozitiei, Victor Iuscenko, a cerut anchetarea celor care ameninta integritatea teritoriala a Ucrainei. Dar este insa ipoteza unei secesiuni plauzibila? Probabil ca da. Presedintele polonez Alexandr Kwasniewski, care a incercat, alaturi de Javier Solana si de un emisar rus, sa medieze intre cei doi adversari, crede ca un divort intre cele doua jumatati ale tarii e „o ipoteza realista“, daca nu se ajunge, in cele din urma, la un compromis. 

Discutiile de la sfarsitul saptamanii nu dau prea multe motive de speranta. Premierul Ianukovici cere manifestantilor sa inceteze protestele si sa incheie blocada cladirilor guvernamentale, inceputa imediat dupa anuntarea rezultatelor, in timp ce liderul opozitiei cere categoric organizarea unui nou tur de scrutin. Dupa ultima intalnire dintre cei doi, presedintele Leonid Kucima a anuntat ca negocierile decurg „cu dificultate considerabila“ si ca nu stie la ce fel de compromis se poate ajunge, „daca se va ajunge la vreun fel de compromis“.

Ce se intampla acum in Ucraina nu e numai un test pentru democratia ucraineana. E primul examen pe care il are de trecut proiectul statului ucrainean.

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *