Laptop-ul se lasa greu asigurat

Pentru doritori exista, spun laolalta reprezentantii companiilor si brokerilor de profil, polite prin care echipamentele mobile pot fi asigurate – desi riscul de distrugere sau chiar de disparitie este cu mult mai mare in cazul lor decat in cel al echipamentelor stationare. Deloc greu de inteles, in cazul unui laptop, spre exemplu, riscul producerii unei daune asigurate este de multe ori mai mare decat in cazul unui calculator obisnuit. Dar cum romanii au inceput sa ceara astfel de polite, si asiguratorii s-au adaptat, incluzandu-le in ofertele lor. „Cel putin jumatate dintre societatile de asigurare ofera polite prin care se pot asigura echipamente electronice“, spune Bogdan Andriescu, directorul companiei de brokeraj in asigurari EOS RISQ Romania.

„N-am gasit pe nicaieri o oferta care sa fie cat de cat multumitoare pentru noi“, spune, in replica, Marian Morcovescu, directorul unei companii ce furnizeaza echipamente pentru organizarea de evenimente. Unde este adevarul? In fiecare dintre cele doua afirmatii care par contradictorii, pentru ca polite de asigurare exista, intr-adevar, insa conditiile sunt mai restrictive decat in cazul altor asigurari, si ca atare mai putin atragatoare pentru asigurati. Asadar, cum arata o astfel de polita si in ce conditii se poate asigura un laptop sau o camera video?

Raspunsul la aceasta intrebare, cel putin in cazul persoanelor fizice, este scurt si la obiect: nu se pot asigura, cel putin nu ca echipamente mobile. Companiile de profil incheie asigurari pentru echipamente mobile, dar numai in spatii inchise – practic, in casa – iar polita nu mai este valabila atunci cand laptopul sau camera video sunt scoase din casa. La Generali, spre exemplu, persoanele fizice isi pot asigura echipamentele mobile prin intermediul politei Eurocasa, o asigurare de locuinta ce include si valorile materiale din casa. Pe acelasi exemplu, pentru o cladire eva-luata la 100.000 de euro si bunuri (fixe sau mobile din locuinta) de 10.000 de euro, cota de prima este de 0,25%.

Asadar, prima de plata este de 275 de euro pe an. La care, pentru bunurile mobile (gen laptopuri) mai exista si asa-numita fransiza – practic, un procent in care daunele sunt suportate de asigurat – de 1%. Daca insa echipamentele sunt scoase din locuinta, ele nu mai sunt asigurate. Cu toate astea, spune Cornelius Ferdinand Panait, responsabil Personal Line de la Sucursala Municipiului Bucuresti a Generali, incheie in medie zece polite pe zi care includ si asigurarea de televizoare, laptopuri, camere video etc. O polita distincta, doar pentru echipamente mobile, care sa functioneze si in afara spatiului locuintei, pentru persoane fizice „nu exista insa, pentru ca riscul este mai greu de evaluat“, adauga Sorin Chitea, director in cadrul Diviziei asigurari de bunuri la Allianz-Tiriac Asigurari. 

In cazul persoanelor juridice, lucrurile se schimba insa: si Allianz-Tiriac, ca si alte firme de profil, au in portofoliu asigurari mult mai generoase. Se asigura, asadar, si laptopuri, si camere video, si orice alte tipuri de echipamente electronice, chiar si in afara locatiei de baza, dar numai impreuna cu alte echipamente stationare ale companiei. „Cautam, in acest fel, o dispersie a riscului“, explica Chitea. La Allianz exista o forma de asigurare care acopera, pe mai multe nivele, in functie de optiunea clientilor, atat echipamentele in sine, cat si aplicatiile si bazele de date pastrate pe acestea.

Cu conditia – pentru ca si aici exista conditii speciale – ca asiguratii sa respecte procedurile de salvare a datelor convenite cu asiguratorul. Evaluarea datelor asigurate se face pornind de la costurile de refacere a informatiilor, dar nu se pot asigura costurile de proiectare sau dezvoltare de la capat a bazelor sau aplicatiilor. Mai exact: suma asigurata se stabileste de asigurator impreuna cu clientul, in functie de costurile echipamentului si, in cazul aplicatiilor, in functie de costurile necesare refacerii informatiilor (spre exemplu, costurile fortei de munca ce trebuie sa reintroduca datele pentru refacerea unei baze de date).

Cota de prima se calculeaza, explica Chitea, pentru fiecare client in parte, in functie de riscul sau, si poate ajunge la un maxim de 0,87% din suma asigurata, pentru bazele de date. Adica, in cazul unei sume asigurate de 10.000 de euro, clientul plateste, maxim, subliniaza Chitea, circa 87 de euro anual.  La Generali echipamentele mobile asigurate pe o polita pentru echipamente electronice pot fi in cuantum de maxim 40%, restul de 60% fiind echipamente stationare.

Altfel spus, pentru a asigura, pentru toate tipurile de riscuri, echipamente mobile in valoare de 4.000 de euro, trebuie asigurate si echipamente fixe in valoare de 6.000 de euro. Pentru echipamente electronice asigurate pe o astfel de polita, cota de prima este de circa 4%, spune Panait, ceea ce pe exemplul de mai sus ar insemna o prima de 400 de euro pe an. Exista insa, si aici, ca si in cazul altor tipuri de asigurari, si fransize. Pentru echipamentele mobile, spre exemplu, fransiza este de 25%. Altfel spus, pentru un laptop asigurat pe o astfel de polita la o valoare de 1.000 de euro, compania acopera doar 750 de euro, restul fiind acoperit de proprietar. Cat de bine se vand asigurarile? Panait spune ca, saptamanal, incheie cam 4-5 astfel de asigurari, pentru ca oamenii au inceput sa le constientizeze nevoia“.

Pe de alta parte, Stefan Iordache, director general la BTWC Broker de Asigurare, adauga ca desi a vandut astfel de polite, „noi am facut doar pentru echipamentele de la sediul firmei“. Pentru ca, explica el, desi majoritatea companiilor practica asigurari de echipamente electronice, prefera sa o faca pentru cele din spatii inchise. Si, „chiar daca de la clienti am avut ceva cereri“, spune Iordache, „au fost foarte putine la numar“.

„Ca avem nevoie de asa ceva, stim bine“, vine insa si spune, plastic, Marian Morcovescu, „dar e delicata treaba“. Delicata, explica el, pentru ca procedurile sunt extrem de greoaie: „trebuie facut un inventar extrem de detaliat pentru fiecare bun in parte… si asta dureaza si nu-i chiar simplu“. Intr-adevar, completeaza si Gheorghe Grad, director general la SRBA – broker de asigurare reasigurare -, primul pas este realizarea unei liste a bunurilor, pe care acestea trebuie identificate si particularizate, cu evaluarea si valoarea lor individuala. Pornind de la aceasta lista, se calculeaza si pretul politei, „pentru ca el nu e standardizat si difera simtitor de o structura de polita la alta“. In functie de risc, de domeniul de activitate al solicitantului, de bunurile incluse etc. „Pentru ca una e“, spune Grad, „sa asiguri echipamentele dintr-o firma de contabilitate, si alta pe cele ale unui organizator de concerte“.

El atrage insa atentia si la altceva: „atentie la fransize“, spune el, respectiv la suma la care se aplica ea. Mai precis, exista companii ce aplica aceste fransize (care, spune Grad, pot merge in cazul electronicelor pana la 5-10%) la suma totala asigurata in polita, si nu la suma corespunzatoare fiecarui bun in parte. Astfel ca, daca se accepta, spre exemplu, o fransiza de 5% intr-o polita de 10.000 de euro (respectiv 500 de euro) si dispare un echipament de aceeasi valoare, paguba e suportata in totalitate de asigurat. Daca insa fransiza ar fi fost aplicabila doar la valoarea echipamentului, paguba suportata de asigurat cobora la 25 de euro. Dar „totul se negociaza“, incheie Grad.