Traiti clipa cotei unice

Cresterea impozitului pe dividende, cresterea impozitului pe cifra de afaceri a microintreprinderilor si anularea reducerii cu doua procente a CAS nu acopera minusul din buget creat de introducerea cotei unice de impozitare.

Pentru retailerii de electrocasnice, 2004 a fost un an greu. Imaginile de la sfarsitul anului 2003, cand oamenii se calcau in picioare ca sa cumpere un televizor sau o masina de spalat, au disparut. Inasprirea conditiilor de creditare i-a indepartat pe multi de magazine, iar marii retaileri au fost nevoiti sa-si puna mintea la contributie in incercarea de a gasi cele mai bune metode de marketing – cel mai bun pret garantat sau credit numai cu buletinul – pentru a-si sustine vanzarile si a justifica investitiile facute in extindere si in spatii.

Anul 2005 le-a adus insa un cadou: nu numai scaderea impozitului pe profit, ci si reducerea impozitului pe venit pentru toti salariatii. Din momentul in care  s-a anuntat si aprobat deja celebra cota unica de 16%, toata lumea s-a concentrat pe aflarea raspunsului la intrebarea: de unde va face rost guvernul de bani pentru a acoperi golul lasat in buget de aceasta reducere? In joc este vorba de 31.000 de miliarde de lei numai in acest an (800 de milioane de euro; 1,056 de miliarde de dolari). Daca la impozitul pe profit lipsa se ridica la 7.000 de miliarde de lei (180 de milioane de euro), golul de la impozitul pe venit se invarte in jurul a 24.000 de miliarde de lei (620 de milioane de euro).

Intrebarea este nu de unde statul va scoate acesti bani, pentru ca banii vor veni din majorari de impozite si taxe, ci ce vor face oamenii cu banii pe care-i vor primi in plus la leafa. Unde se vor duce acesti bani, in consum, in achizitii de bunuri de folosinta indelungata, in depozite bancare, in valuta, in bursa sau in fonduri mutuale? Pentru 600 de milioane de euro trebuie sa se bata si retailerii, si comerciantii, si bancherii. Chiar si agentiile de turism se pot gandi la oferte speciale pentru acest lucru.

Daca un om va primi in plus la salariul lunar acum 500.000 de lei, asta inseamna rata lunara la un televizor si o masina de spalat. Sau inseamna niste bani pusi deoparte lunar la banca – acest lucru se traduce printr-un plus anual de 6 milioane de lei, la care se adauga si dobanda. Un nou slogan ar fi „Reducerea de impozit iti aduce un televizor nou in casa“ sau bancherii ar putea iesi cu varianta „Depozitul Cota Unica“, asa cum aveau inainte „Depozitul NATO“ sau „Depozitul Uniunea Europeana“. Iar agentiile de turism pot iesi cu o oferta „Cu 16% te poti duce in Hawaii“.

Reducerea impozitului pe venit ii avantajeaza cel mai mult pe cei care au salarii mari. Cei care au venituri mai reduse vor simti foarte putin in portofel reducerea de impozit. Cat primesc oamenii in plus este jumatatea plina a paharului. Pentru ca nu exista solutii miraculoase care pot fi aplicate peste noapte in economie, plusul din salarii si de la profit va fi acoperit prin taxe mai mari. Cresterea impozitului pe dividende, cresterea impozitului de la 1,5% la 3% pe cifra de afaceri a microintreprinderilor si anularea reducerii cu doua procente a contributiei de asigurari sociale nu acopera minusul din buget.

Este o iluzie sa crezi ca introducerea cotei unice va scoate la suprafata semnificativ banii din zona gri, intrucat contributiile de asigurari sociale sunt foarte mari – 49,5% din salariul brut. Foarte putini agenti economici, bineinteles din cei care nu raportau in mod real veniturile platite angajatilor, vor fi acum generosi cu bugetul. Declararea venitului real inseamna acum plata unui impozit mai mic, dar ar insemna si plata CAS la intreaga suma, ceea ce nu se compenseaza, ci dimpotriva, i-ar determina pe agentii economici sa bage mai adanc mana in buzunar.

Singura solutie realista pentru buget inseamna taxe mai mari. Deja FMI a propus majorarea TVA si cresterea mai rapida a unor accize. Vicepremierul Adriean Videanu a anuntat ca unele accize vor creste, ceea ce inseamna ca produsele purtatoare ale acestor taxe vor avea un pret mai mare. Totusi, cel mai mare pericol va veni din partea indicatorilor macroeconomici. Cresterea consumului ar putea reinflama inflatia, iar cel mai la indemana instrument de control il reprezinta masa monetara, adica dobanzi mai mari. Dupa un an de reducere treptata si controlata a dobanzilor, Banca Nationala va fi nevoita sa opreasca acest proces de scadere daca inflatia va rabufni. Si iar o luam de la capat cu intreg procesul de dezinflatie.

Cota unica are pretul ei, iar acum isi cere victimele. Dar mai intai bucurati-va de plusul de pe fluturas si ganditi-va cum veti cheltui acesti bani.