Unii cu tineretea, altii cu functiile

Noile liste electorale sunt noi doar din punct de vedere temporal, nu si al continutului: efortul de a-i identifica printre candidati pe oamenii tineri sau cu experienta manageriala este considerabil.

„Administratia publica este supradimensionata si ar trebui restructurata dupa modelul unei corporatii.“ Este una din primele declaratii publice ale noului ministru ungar al economiei, Janos Koka.

Nu pare o declaratie iesita din comun, insa devine interesanta daca este proiectata pe discutiile din Romania vizavi de listele electorale din care lipsesc, ca intotdeauna, tinerii si managerii. Ba chiar foarte interesanta daca mai adaugam doar cateva informatii despre Janos Koka. Are 32 de ani si o avere de circa 13 milioane de dolari acumulata din afaceri proprii. A fondat o companie de internet, a vandut-o apoi catre un fond de investitii american, a cumparat-o inapoi dupa ce piata a scazut si a vandut-o din nou cu profit. Iar experienta si mentalitatea antreprenoriala ale lui Koka au fost suficiente pentru ca statul ungar sa ii incredinteze conducerea unuia din cele mai importante ministere. 

Nu la foarte mare distanta spre sud-est, unde nu lipsesc de altfel managerii tineri si de succes, inca nu exista prea multe sanse ca astfel de „minuni“ sa se intample curand. Pentru ca in Romania promovarea tinerilor inca pare mai degraba un slogan electoral menit sa lustruiasca imaginea dinozaurilor decat un fapt concret. 

Iar noile (doar din punct de vedere temporal, nu si al continutului) liste electorale sunt cel mai bun exemplu in acest sens. Atat de partea puterii cat si, mai surprinzator, de partea opozitiei, trebuie facut un efort considerabil pentru a identifica propunerile de oameni tineri sau cu experienta manageriala.

Asta inseamna ca, pentru inca patru ani, accederea noilor mentalitati la putere va ramane inca la stadiul in care doi sau trei tineri vor ocupa posturi cu vizibilitate mare dar putere de decizie mica. Vezi Victor Ponta (28 ani) la Corpul de Control al primului-ministru sau Alexandru Popa (25 ani) la Agentia Romana pentru Investitii Straine.

In functiile cheie nu vom vedea, insa, indiferent cu cine am vota, decat aceeasi rotatie a cadrelor cu care Romania s-a obisnuit in ultimii 14 ani. Oameni cu praf pe idei si vocabular, care vor trebui sa ne reprezinte, din pacate, in discutiile cu reprezentanti ai Uniunii Europene vorbitori de trei limbi si scoliti la London Business School sau École Nationale d’Administration. 

Si pana la urma, daca analizam din punct de vedere matematic, situatia este explicabila. In Romania sunt circa 4,5 milioane de salariati in total, din care mult prea multi, circa un milion, adica un sfert, lucreaza in administratia publica. Pentru comparatie, in Vest, procentul lucratorilor de stat este de 1/10 din total.

Continuand calculele, ajungem la concluzia ca in administratia publica romaneasca exista circa o jumatate de milion de salariati a caror mentinere in functii este justificata de o singura calitate „profesionala“: aceea de a avea drept de vot.

Si atunci, cand esti un partid care vrea sa castige alegerile si peste alti patru ani, de ce ti-ai asuma riscul de a pune in functii importante oameni cu idei ca a lui Janos Koka? Adica manageri care stiu cati oameni trebuie sa produca si cati sa coordoneze, care sa aiba in sange respectarea bugetelor, productivitatea si sa aprecieze in primul rand competenta. Care sa conduca institutiile publice ca pe niste companii si sa nu ii intereseze ca dupa un prim mandat de restructurari s-ar putea sa nu il mai castige pe urmatorul.

In lipsa unor astfel de oameni, toate relaxarile fiscale din programele electorale (despre care politicienii spun ca vor aduce de fapt mai multi bani la buget) raman vorbe goale. Asta pentru ca nu iau in considerare un lucru foarte important: cand administratorul este prost, banii sunt, intotdeauna, mai putini.