Decat credite, mai bine granturi

Clubul de la Paris al principalelor 19 tari creditoare a decis sa inghete neconditionat plata datoriei in cazul celor mai afectate tari (Indonezia, Seychelles si Sri Lanka), ceea ce inseamna numai pentru anul acesta un total de 3 miliarde de dolari.

India, Malaiezia sau Thailanda n-au solicitat insa un astfel de ajutor, din cauza temerii, exprimate deja de oficiali din Indonezia, ca inghetarea platii datoriilor le va afecta ratingul si le va ingreuna astfel accesul pe pietele internationale de capital.

Dupa criteriile FMI sau ale Bancii Mondiale, pagubele aduse economiei tarilor asiatice de catastrofa din 26 decembrie nu sunt considerate atat de grave incat sa permita includerea acestora in categoria tarilor sarace cu mari datorii (HIPC – highly indebted poor countries), alaturi de statele africane.

Ministrul indonezian al economiei a declarat deja ca banii pe care se bazeaza pentru reconstructia dupa tsunami vor fi fonduri nerambursabile primite din strainatate si nu sume realocate ca urmare a moratoriului la plata datoriei externe.

Iar distinctia facuta de ministrul indonezian a fost preluata imediat de creditorii internationali, care au descoperit brusc cat de eficiente sunt granturile atunci cand nu vrei sa-ti complici viata cu iertarea sau inghetarea datoriilor. Banca Mondiala a anuntat ca SUA, principalul sau actionar, au sugerat ca institutia ar trebui sa se orienteze de acum inainte spre programe de ajutor bazate pe granturi, nu pe imprumuturi, pentru a nu alimenta inutil discutiile despre datoriile tarilor sarace.

Cea mai recenta din acestea a fost declansata chiar zilele trecute de ministrul britanic de finante, Gordon Brown, care a anuntat ca tara sa va plati datorii in valoare de 2 miliarde de dolari ale unui numar de 70 de tari din lumea a treia catre institutii creditoare ca Banca Mondiala, Banca Africana de Dezvoltare si FMI.