INTEGRARE: EUROVOT Incredere limitata pentru romania

E o etapa subtila a unei asa-zise lupte intre institutiile europene, au comentat unii analisti. E o smecherie care sa permita un vot masiv favorabil Romaniei, au fost de parere altii. Conditionarea votului de adoptarea, nu foarte probabila, a acestui amendament e un alt fel de a amana aderarea Romaniei, au spus amatorii de scenarii.  In mod clar, ideea amendamentului este bine primita in randul majoritatii parlamentarilor europeni, chiar daca adoptarea lui nu ar putea avea, practic, efecte concrete. 

Oricum, in urmatoarele trei saptamani, pana pe 25 aprilie, data stabilita pentru semnarea Tratatului de aderare, jocul se muta in Parlamentul European. Iar pentru ca festivitatile din 25 aprilie sa aiba loc, mai sunt de trecut doua hopuri importante. Primul, la 30 martie, cand Comisia de Afaceri Externe ar urma sa dea avizul conform si al rezolutiei Moscovici. Cel mai mare hop de trecut va fi insa votul din Parlamentul European, din 13 aprilie. Un vot favorabil ar insemna nu doar ok-ul majoritatii parlamentarilor. Un „da“ masiv la 13 aprilie ar avea o mare incarcatura psihologica, ar fi un semnal cum nu se poate mai bun pentru micile hopuri ale ratificarilor din parlamentele tarilor membre. In sfarsit, calendarul post-semnare mai cunoaste un hop, raportul Comisiei Europene, si o permanenta atentionare, clauza de salvgardare, care ar putea fi oricand invocata pana la data preconizata a aderarii (1 ianuarie 2007). 

Acum, pentru Romania va fi decisiv ceea ce vor spune/vota parlamentarii europeni. Deocamdata, stim cum s-a votat in luna decembrie, cand a fost batut in cuie actualul calendar al aderarii. Atunci, in favoarea Romaniei s-au exprimat trei sferturi dintre europarlamentari. Cea mai mare sustinere era cea a socialistilor (99%), a liberal-democratilor (peste 75%) si a popularilor (peste 50%). Alternanta la guvernare si venirea la puterea a unui guvern considerat reformist de catre europarlamentari a dus la o crestere a sustinerii, ceea ce l-a facut pe comisarul pentru extindere, Ollie Rehn, sa declare recent ca „exista 86% sanse ca sa se voteze in favoarea Romaniei“. Cu conditia ca guvernul sa convinga Parlamentul European ca a luat suficiente  masuri pentru reformarea justitiei si combaterea coruptiei. 

Exista inca destul de multe voturi impotriva Romaniei. Cele mai multe dinspre unii dintre conservatorii olandezi si germani, nu foarte numerosi insa. O pozitie aparte o are raportorul european pentru Bulgaria, Geofrey Van Orden. Entuziasmat de „uriasele progrese facute de Sofia“, Orden insista sa se ia in calcul decuplarea, pentru ca, spune el, ar fi nedrept ca Sofia, care are mult mai putine probleme de rezolvat, sa astepte Bucurestiul, fara nici un motiv. 

Pe de alta parte, este interesant de observat faptul ca mai multi europarlamentari au devenit favorabili Romaniei dupa ce au vizitat Bucurestiul sau, cazul conservatorilor britanici, dupa ce s-au intalnit, la Londra, cu ministrul de externe Mihai Razvan Ungureanu. Astfel ca, deja, cei mai multi membri ai Comisiei de Afaceri Externe spun ca ar vota in favoarea Romaniei. 

Unul dintre ei este olandezul Joost Lagendijk, membru al grupului Verzilor. La sfarsitul anului trecut, era unul dintre criticii vehementi ai (ne)realizarilor Romaniei si vota impotriva incheierii negocierilor si stabilirii datei de 1 ianuarie 2007 ca moment zero al aderarii. Acum, dupa ce a facut parte din „desantul european“ la Bucuresti, Lagendijk e favorabil Romaniei. Motivul? Schimbarea puterii si faptul ca noul guvern „vrea sa faca reforme“. „Daca spunem nu, fostul guvern socialist ar risca sa exploateze acest vot pentru a impiedica reformele“, a spus deputatul olandez la o dezbatere organizata la Bruxelles de Clubul „Romania – UE“. „Nu vreau sa pedepsim actualul guvern pentru greselile celui precedent“, a adaugat deputatul olandez.

De aceea, Lagendijk este unul dintre sustinatorii cei mai hotarati ai acordarii unui vot pozitiv dar conditionat, asa cum va fi el formulat in amendamentului increderii limitate. Caci Lagendijk atrage in continuare atentia asupra a doua „fenomene agravante“ mostenite din perioada recenta, probleme pe care actualul guvern trebuie sa le rezolve: coruptia, asimilata ca impact social cu terorismul; respectiv cenzura si intimidarile la adresa presei libere.

Dinspre comisarul european pentru extindere, Ollie Rehn, razbate de asemenea, un „optimism rezervat“. Pe de o parte, Rehn indeamna la un vot favorabil, pentru ca, oricum, Consiliul poate sa activeze in orice moment clauza de salvgardare daca Romania nu-si respecta obligatiile in materie de concurenta si justitie. Pe de alta parte, Kristian Hedberg, unul dintre membrii echipei lui Ollie Rehn declara, la Bruxelles, la aceeasi dezbatere, ca „noua echipa guvernamentala pare foarte determinata sa duca la bun sfarsit reforma“. Hedberg isi punea insa intrebarea daca Bucurestiul va avea puterea si aptitudinile sa indeplineasca toate conditiile necesare, in scurtul timp ramas pana la aderare. In sfarsit, Hedberg a tinut sa adauge un amanunt important: UE isi tine promisiunile fata de Romania, acordandu-i un sprijin pentru aderare fara precedent, respectiv un miliard de euro anual, plus asistenta tehnica continua. 

Prin urmare, ei ne vor. Iar noi mai avem de facut. „Coruptia e problema cea mai mare in ceea ce priveste aderarea Romaniei la UE“, este parerea lui Codru Vrabie, expert anticoruptie al Transparancy International Romania. De altfel, la loc de cinste in rezolutia lui Moscovici (care atrage atentia asupra multor probleme, dar mentioneaza schimbarea guvernului ca pe un fapt pozitiv) se afla lupta anti-coruptie. 

Intre amestecul de optimism si ingrijorare care se face simtit la Bucuresti si la Bruxelles, concluzia este ca aderarea in 2007 este o decizie pur politica. O decizie care, in principiu, s-a luat. Intrarea Romaniei in UE nu va fi una triumfala, dar nici una in genunchi. Ne aflam intr-un moment in care mai important e „sa“ decat „cum“. Pentru ca, vorba romanului, dupa aceea multe lucruri se vor aranja de la sine. Cu ajutor european substantial.