Guvernul a relaxat impozitele, FMI a venit sa stranga la loc surubul

Dupa ce a inghitit neintrebat galusca introducerii cotei unice de impozit pe mai multe categorii de venituri, Fondul Monetar International si-a trimis oamenii la Bucuresti pentru a incepe sa stranga surubul. Si dupa ce l-au strans trei zile la rand, guvernul i-a scos in week-end la Poiana Brasov, pentru a relaxa discutiile.

Pana pe 8 februarie, cele doua parti trebuie sa cada de acord asupra textului unui nou memorandum de politici economice, care sa amendeze acordul semnat de Romania cu FMI in vara anului trecut. Ajustarea acordului se impune in urma reducerii de impozite pe profit si pe venit, aplicate de guvern in numele respectarii unei promisiuni electorale si care a redesenat cadrul fiscal in lipsa unor consultari prealabile cu Fondul.

Daca lucrurile merg bine, in urma actualei runde de negocieri guvernul Tariceanu va primi un ragaz pentru indeplinirea anumitor preconditii, iar daca se va tine de cuvant, lumea financiara internationala va afla pe la inceputul primaverii daca Romania are in continuare binecuvantarea FMI asupra politicilor macroeconomice. Iar aceasta binecuvantare este esentiala in fata Comisiei Europene, care a delegat Fondului bataia de cap a urmaririi eforturilor Romaniei de continuare a reducerii inflatiei, a restructurarii economiei si a recuperarii decalajelor de dezvoltare printr-o crestere economica rapida, insa in conditiile mentinerii unui echilibru macroeconomic.

In contextul nou creat de reducerile de impozite, FMI se teme ca inflatia va incepe sa creasca, alimentata de cererea de consum care oricum era foarte puternica. Dupa primele zile de tatonari, greul de-abia incepe, pentru ca vine randul adevaratelor negocieri, pe solutii concrete de limitare drastica a deficitului bugetar pe 2005. Pentru ca reducerea deficitului este chiar nodul discutiilor. Deficitul bugetar este chemat inca o data sa ajute la tinerea in frau a inflatiei prin evitarea unei stimulari suplimentare a cererii de consum, respectiv la controlul deficitului de cont curent.

Si pentru ca minuni in materie de strangere a banilor la buget nu s-au inventat, negocierea cu FMI aduce pe masa trei variante mari si late: majorari de accize si, eventual, de TVA, introducerea de noi impozite, cum ar fi un impozit specific pe tranzactiile imobiliare ori a unui impozit pe avere, si, in fine, reducerea de cheltuieli publice.

Iar daca oficialii guvernamentali spun „vom gasi surse de venituri la buget, altele decat majorarea TVA“, inseamna ca nu ramane la indemana decat varianta taierii de cheltuieli. Si cum salariile in sectorul bugetar si al companiilor de stat trebuie platite orice ar fi, la fel ca si pensiile, inseamna ca 2005 ar trebui sa aduca o restrangere a cheltuielilor cu investitiile publice. Aceasta in conditiile in care bugetul este supus unei presiuni in crestere de nevoia cofinantarii fondurilor acordate de Uniunea Europeana si care nu pot fi trase in lipsa unei contributii locale.

Noul guvern instalat in urma cu o luna are drept partener de discutie un nou negociator-sef care se ocupa de relatia Fondului cu Romania. In ultimii ani a supravegheat derularea acordurilor dintre FMI si Ucraina, asa incat cunoaste bine problemele economiilor din regiune. Belgianul Emmanuel van der Mensbrugghe, al carui nume cu multe consoane a pus in dificultate chiar biroul purtatorului de cuvant al guvernului, este cunoscut ca un expert riguros, care da dovada de inflexibilitate cand e vorba de intelegeri nerespectate.

Cu toate ca stie ca Guvernul Tariceanu nu a avut la dispozitie decat o luna pentru a se pregati de negocieri, si a fost plimbat pe Valea Prahovei, Van der Mensbrugghe o va tine una si buna: ca deficitul bugetar al Romaniei pe anul 2005 trebuie tinut cat mai jos, pe la 0,5% din PIB. Si nu va da verde discutarii memorandumului suplimentar in board-ul de la Washington pana cand nu va fi sigur ca guvernul a luat toate masurile pentru ca bugetul sa poata strange banii necesari mentinerii unui decalaj cat mai mic intre veniturile si cheltuielile publice.

Masurile cu pricina nu trebuie inventate; ele exista in instrumentarul Fondului si vor fi puse pe masa guvernului roman. Cum-necum, reducerea de impozite de inceput de an va ajunge sa ne coste, cel putin anul acesta: prin scumpirea mai mare a carburantilor accizati, dar posibil si prin introducerea unor noi impozite.

Razvan Voican este redactor-sef adjunct la Ziarul Financiar