In cautarea lui E.T.

Proiectul SETI@home ruleaza pe mai mult de 5 milioane de computere ale voluntarilor din intreaga lume. Micile contributii voluntare la cautarea lui E.T. au intrat astfel in cartea recordurilor ca cel mai mare calcul din istorie.

Astazi pare aproape de necrezut. Primele computere comerciale cantareau cateva tone si aveau o putere de calcul infima. Memoria lor abia putea stoca vreo cateva mii de cifre zecimale, iar preturile erau de sute de mii de dolari. La asemenea performante si costuri era absolut normal ca aceste calculatoare sa fie folosite doar pentru calcule extrem de complexe, care inlocuiau sute sau mii de oameni dotati cu rigle de calcul. De altfel, printre primele „aplicatii de succes“ erau cele militare: spargerea codurilor secrete si calcule balistice.

Ca o curiozitate, prima unitate de disc magnetic a fost realizata de IBM in 1956 iar stramosul hard-disk-ului de azi era de fapt o „pila“ formata de 50 de discuri cu diametrul de 24 de toli (circa 60 de cm). Monstrul era capabil sa stocheze circa 4,4 MB iar costul per megabyte era cam de 10.000 de dolari.

Cu aproape zece ani mai tarziu, un inginer pe nume Gordon Moore – unul dintre fondatorii firmei Intel – a remarcat ca dezvoltarea tehnologica are un ritm relativ constant: la fiecare 18 luni complexitatea circuitelor integrate se dubleaza. Desi absolut empirica, aceasta observatie a fost numita „legea lui Moore“. Si nu doar ca legea s-a dovedit valabila pana in zilele noastre, dar s-a vadit ca se aplica si altor masuri legate de computere.

Rezultatul acestei dezvoltari exponentiale este ca astazi pe birourile noastre stau niste PC-uri de cateva sute de dolari care depasesc in putere de calcul un supercomputer de cateva milioane de dolari de acum 20 de ani. Si toata aceasta putere – imensa este aproape tot timpul nefolosita sau folosita la o fractiune din capacitate.

Si totusi, exista domenii in care capacitatea de calcul este in continuare o resursa critica. Oarecum paradoxal, unele dintre aceste domenii sunt tocmai acelea in care computerul trebuie sa rivalizeze cu mintea omeneasca. De pilda, jocul de sah, unde salvarea vine dinspre calculul efectuat in paralel de mai multe procesoare, adesea specializate. Pentru a-l invinge pe Garry Kasparov, IBM a construit un calculator masiv-paralel, cu 30 de noduri si nu mai putin de 480 de circuite specializate pentru jocul de sah. Botezat Deep Blue, acest calculator a reusit sa-l invinga prin „forta bruta“ pe Kasparov abia dupa ce inginerii au intervenit in codul programelor intre partide.

Exista insa domenii extrem de complexe, in care puterea de calcul necesara este de-a dreptul uriasa si, in plus, modelele de finantare nu permit achizitionarea unor supercomputere. Este cazul unor studii stiintifice la scara foarte mare, cum ar fi studiul ecosistemelor planetare. Din fericire, s-a gasit si aici o solutie: „ciorchini“ (clusters) de calculatoare ieftine care muncesc in paralel la aceeasi problema. In aceste configuratii suportul software este extrem de important si au fost dezvoltate sisteme extrem de performante si, mai ales, extensibile.

La Universitatea Vrije din Amsterdam, un sistem format din 80 de computere SPARC este coordonat prin intermediul unui sistem de operare numit Amoeba. In lumea Linux, exista varianta Beowulf, care permite realizarea unor clustere folosind PC-uri obisnuite. Sistemul Avalon a fost realizat prin conectarea a 140 de computere si a reusit sa se claseze pe pozitia 113 in topul celor mai performante supercomputere din lume.

Poate fi nevoie de mai mult? Se pare ca da. Proiectul SETI (Search for Extra-Terrestrial Intelligence) isi propune sa analizeze datele provenind de la cel mai mare radiotelescop din lume (Arecibo, in Puerto Rico) cautand dovezi ale unor transmisii radio provenind de la o civilizatie extraterestra. Pentru a obtine puterea de calcul necesara, Universitatea Berkekey a dezvoltat un sistem care permite divizarea procesarii, distribuind prin Internet programe specializate care sa fie rulate pe calculatoarele voluntarilor atunci cand nu sunt folosite (de regula in regim de screensaver).

Proiectul SETI@home a fost initiat in 1999 si ruleaza la ora actuala pe mai mult de 5 milioane de computere din intreaga lume. In total, s-a realizat astfel echivalentul a peste doua milioane de ani de calcul. Micile noastre contributii voluntare la cautarea lui E.T. au intrat astfel in cartea recordurilor ca cel mai mare calcul din istorie. Si e doar inceputul.