Eforturile autoritatilor, dar mai ales criticile analistilor economici s-au indreptat saptamana trecuta cu precadere spre ceea ce lipseste din strategia actuala a guvernului: o viziune a economiei pe termen mai lung. Cu o rectificare bugetara impinsa spre sfarsitul lunii aprilie, pana dupa negocierile cu FMI, care la randul lor urmeaza sa fie influentate de statistica incasarilor la buget pe primul trimestru, combustibilul discutiilor publice a devenit viitorul, pur si simplu – viitorul inca destul de imprevizibil. Fostul ministru de finante Daniel Daianu (si avut in vedere la un moment dat pentru aceeasi functie in guvernul actual) a reflectat ca Romania ar fi trebuit sa aiba o programare bugetara multianuala, in speta pe trei ani, cu care ar fi putut sa se prezinte mult mai convingator la negocierile cu FMI. Pe de alta parte, Dragos Neacsu, secretar de stat in Ministerul Finantelor, face iarasi aluzii la viitoare emisiuni de obligatiuni (pentru inceput externe) pe termen mai lung, de 5-10 ani, ceea ce reprezinta o incercare a autoritatilor de stabili niste repere cu bataie mai lunga pentru evolutia dobanzilor. Ministerul incearca si sa separe problema datoriei publice de ciclurile electorale, promitand ca anul acesta va fi infiintata o agentie de management al datoriei publice. Pana la proiectarea viitorului insa, cel mai neplacut ramane prezentul. Membrii Grupului de Economie Aplicata (GEA) s-au alaturat corului presei ingrijorate de o crestere a inflatiei. Daca presa a insistat in special pe scumpirile atrase de majorarea accizelor si a tarifelor la utilitati, de la 1 aprilie, perspectiva GEA e legata insa mai mult tot de viitor: economistii au calculat ca deficitul bugetar al Romaniei va creste la aproape 2,5% din PIB in jurul anului 2007, din cauza cheltuielilor mari legate de aderarea la Uniunea Europeana (infrastructura, investitii pentru standardele de mediu, contributii la bugetul UE). Deocamdata, prima reactie a venit din partea BNR, prin anuntul viceguvernatorului Cristian Popa ca banda de variatie a ratei inflatiei pentru acest an ar putea fi mai elastica in jurul obiectivului de 7%. Declaratia vine in contextul in care guvernatorul Mugur Isarescu a sugerat ca acolo unde austeritatea bugetara nu va mai functiona ca bariera in calea inflatiei va ramane tot sarcina BNR sa completeze eforturile autoritatilor, prin armele sale traditionale – cursul de schimb si volumul creditarii.
Leave a Reply