Opt ani pentru a crea o retea de drumuri potrivite transportului rutier de marfuri. De atat beneficiaza Romania pentru a-si pune la punct trasee rutiere principale si secundare, potrivit Tratatului de aderare la Uniunea Europeana. Cel mai spectaculos aspect legat de capitolul transporturi este cel al autostrazilor. Subiectul a fost pe cale sa arunce in aer coalitia guvernamentala dupa ce premierul Calin Popescu-Tariceanu a anuntat ca autostrada Transilvania pe care compania americana Bechtel urmeaza sa o construiasca intre Brasov si Bors nu mai reprezinta o prioritate. Politicienii romani trebuie sa aleaga: ori ajuta Transilvania, ori o lasa sa se ajute singura, declara belicos liderul UDMR Marko Bela. Pozitia lui Tariceanu a ramas neclintita: vom da bani pentru aceasta autostrada daca vor ramane dupa finantarea Coridorului IV paneuropean, Arad – Sibiu – Pitesti. Pana la urma, toata discutia se reduce la bugete. Premierul Tariceanu mizeaza pe interesul UE in construirea Coridorului IV si, implicit, pe o finantare europeana, prin Banca Europeana de Investitii. Pe de alta parte, din bugetul pentru Autostrada Transilvania (330 de milioane de euro pentru 2005, potrivit estimarii initiale) lipsesc aproximativ 100 de milioane de euro. Vor exista insa fonduri europene pentru proiecte mai putin spectaculoase, dar importante: pana in 2013 vor fi reabilitati peste 8.200 km din reteaua de drumuri secundare. Anul trecut, reprezentantii fostului Guvern anuntau ca UE va aloca Romaniei, dupa aderare, 2,6 miliarde de euro pentru finantarea cu 85% a zece proiecte in domeniul transportului. Printre proiectele vizate se numarau, pe langa constructia autostrazilor Brasov-Sibiu-Deva-Lugoj, Ploiesti-Comarnic, Nadlac-Arad si a tronsonului Pitesti-Ramnicu Valcea din autostrada Pitesti-Sibiu, si lucrari de modernizare a cailor ferate, a aeroporturilor, precum si pentru imbunatatirea navigabilitatii pe Dunare. Pentru transportatorii autohtoni avantajele aderarii nu vor aparea imediat. Pana la sfarsitul celui de-al treilea an de la data aderarii, transportatorii stabiliti in Romania sunt exclusi de la prestarea serviciilor de transport rutier national de marfa in celelalte state membre, iar transportatorii stabiliti in celelalte state membre sunt exclusi de la prestarea serviciilor de transport rutier national de marfa in Romania, se arata in textul tratatului. Iar perioada se poate prelungi, deoarece statele membre pot solicita Comisiei Europene o amanare cu inca doi ani a liberalizarii transportului rutier de marfuri. De altfel, potrivit unui studiu al Uniunii Transportatorilor Rutieri (UNTRR), aderarea la UE este privita diferit de catre transportatori. Marile companii vad in aderare oportunitati care pot fi valorificate: aderarea inseamna solutii pentru deficitul de licente de transport si cresterea cererii pentru servicii de transport. Pe de alta parte, aderarea este vazuta de catre micii transportatori ca o amenintare. Ingrijorarile lor se refera la alinierea la costurile cu combustibilii si chiar cu forta de munca din UE, dar si la cresterea competitiei. Mai dificil decat spera romanii si mai costisitor decat ar vrea, Romania va trebui sa aiba, in primii ani dupa aderare, drumuri civilizate. Pentru a scapa de izolare. Si pentru a beneficia de o extraordinara oportunitate, inclusiv pentru a-si folosi potentialul turistic.
Leave a Reply