Mai curati cu 5 miliarde de euro

Termenele limita ale perioadelor de tranzitie negociate cu UE o spun destul de limpede: in 2020, Romania va putea avea o alta fata. Insa o Romanie stralucitoare la finalul acestor etape pare o adevarata provocare pentru imaginatie in acest moment, avand in vedere peisajul actual al deseurilor urbane: Romania are in prezent un sistem de gestionare a deseurilor bazat doar pe colectare neselectiva si eliminare prin depozitare. Din cele circa 9,5 milioane de tone de deseuri municipale generate in 2002, 2 milioane au ramas necolectate. Din cele colectate, doar circa 500.000 de tone au fost colectate separat, in vederea reciclarii si recuperarii. Nu e de neglijat nici faptul ca pe masura ce consumul creste, si cantitatea de deseuri menajere creste, chiar daca populatia scade. 

Conform cifrelor oficiale, cantitatea de deseuri menajere generate pe cap de locuitor este deocamdata cu 40% sub media din Uniunea Europeana. Pentru ca 2020 sa nu mai semene cu 2005, va fi nevoie si de o mai buna organizare, dar si de multi bani. Cinci miliarde de euro va costa numai implementarea in domeniul gestionarii deseurilor, conform estimarilor Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor. In ce vor fi investiti acesti bani? Pana in 2020, Romania va avea nevoie de aproximativ 50 de depozite municipale noi conforme cu standardele UE. In prezent exista 265 de depozite municipale, din care 16 sunt noi. Celelalte vor fi inchise treptat, pana in 2007, conform ministerului de resort. 

Motivul ar fi gradul scazut de amenajare a depozitelor orasenesti: peste 40% din orase nu beneficiaza de nici un fel de facilitati pentru protectia mediului si mai mult de 45% dintre depozite au doar imprejmuire cu gard.  Vor fi suficiente 50 de depozite municipale? Daca strategia se respecta, raspunsul e afirmativ. Regulile jocului spun ca, pana in 2016, ponderea materiei biodegradabile (cea care nu se recicleaza) din compozitia deseurilor municipale va trebui redusa cu 65%. Mai putine deseuri la groapa, mai putine gropi. Mai mult, depozitarea va fi descurajata incepand cu 2007, cand va fi introdusa o noua taxa pentru depozitare. Costul unui depozit, conform unui studiu de fezabilitate facut in Timisoara, este de 17 milioane de euro.

Dar pana la depozitare, deseurile trebuie colectate. Si nu oricum, ca pana acum, ci separat, pentru a putea fi reciclate. In Germania, tara cu cele mai inalte standarde de gestionare a deseurilor, 65 – 70% din deseurile de ambalaje sunt colectate pentru reciclare. In Romania, deseurile municipale sunt colectate selectiv intr-o foarte mica masura (sub 10%) pentru valorificarea materialelor reciclabile (hartie, carton, sticla, metale, materiale plastice). In urma colectarii selective prin proiecte pilot, doar 2% din materiale reciclabile total generate sunt valorificate. 

Pentru colectarea selectiva in vederea reciclarii si recuperarii detine pionieratul orasul Piatra-Neamt care, printr-un proiect in valoare de 16 milioane de euro, va avea in decembrie 2005 un sistem integrat pentru gestionarea deseurilor. Multi sunt inca sceptici in ce priveste reusita proiectului, deoarece aceasta depinde in mare masura de schimbarea mentalitatii locuitorilor orasului. Dar, daca lucrurile decurg conform optimistilor, sistemul de colectare selectiva va fi extins la nivelul intregii tari pana in 2020. Alti bani vor fi investiti in adaptarea tehnologiilor de productie din industria sticlei, metalului, hartiei, cartonului si plasticului pentru utilizarea materialelor colectate si sortate. Altfel, reciclarea nu ar avea piata si tot sistemul s-ar prabusi. 

Avantajele economice nu vor intarzia sa apara, insa. Numai in domeniul PET-urilor, daca reciclarea s-ar face cum trebuie, Romania nu ar mai fi nevoita sa importe anual granule de PET in valoare de 80 de milioane de euro. Deocamdata, reciclarea in Romania inseamna maruntire si obtinerea de fulgi de PET care sunt exportati fara o evidenta clara catre tari precum Ungaria, Bulgaria, Italia, China sau Coreea. 

Daca se va tine de modelul occidental, Romania va incepe sa-si exploateze deseurile si nu va mai trimite totul la groapa de gunoi. Mai precis, deseurile vor putea fi folosite pentru producerea de combustibil si biogaz. Pentru asta, va fi nevoie de cateva zeci de statii de compostare si incinerare. In prezent, ele dau multimea vida. Dar pana in 2017, Romania va trebui sa isi construiasca „necesarul“ de incineratoare cu recuperare de energie. Iata cate oportunitati de afaceri. Dar a vorbi doar de deseuri menajere inseamna a limita problema foarte mult. Deseurile urbane constituie numai 6% din totalul deseurilor generate. Restul de 94% sunt deseuri industriale, cunoscute in general ca fiind mult mai periculoase decat primele. Principalii responsabili pentru poluarea apei, aerului si solului sunt marii poluatori industriali. 

De pe lista marilor poluatori industriali oferita de Ministerul Mediului revistei BUSINESS Magazin, cateva companii ne-au comunicat cifra la care se ridica investitiile pe care le vor face pentru a se alinia standardelor UE in ce priveste protectia mediului.  Astfel, compania Mittal Steel Galati va investi 30 de milioane de dolari. „Principalele proiecte de mediu, si ca impact, si ca valoare, sunt crearea barierei verzi in jurul combinatului printr-un vast proiect de impadurire (plantarea a 70.000 – 100.000 de puieti pe 15 hectare) si instalatia de desulfurare.“ 

Complexul energetic Rovinari va investi 200 de milioane de euro pentru instalatiile de desulfurare pana in 2013, 5 milioane de euro pentru emisiile la cos si, in urmatorii 5-6 ani, 30-40 de milioane de euro pentru evacuarea zgurei si a cenusei, spune Ion Piscu, directorul general al companiei. O cifra astronomica vor atinge investitiile companiei Termoelectrica: 920 de milioane de euro „din surse proprii“, spune Ovidiu Pop, directorul general al companiei. Trei sferturi din aceasta suma vor fi directionate catre reducerea emisiilor in aer.

O alta problema cu care se vor confrunta unele companii va fi si cea a componentelor si materialelor a caror utilizare este interzisa in spatiul comunitar. Producatorul intern de vehicule S.C. Automobile Dacia S.A. estimeaza costurile de conformare la aproximativ 60 de milioane de euro, conform Raportului de integrare din 2004.

Dar ceea ce vor experimenta romanii pe pielea lor va fi modificarea propriei mentalitati in ce priveste protectia mediului.