Cine mai crede in tinta de inflatie urmarita de BNR pe 2006?

Dupa ce in 2005 si-a ratat tinta de inflatie, BNR e ferma in privinta lui 2006: tinta de inflatie ramane cea stabilita anul trecut, de 5%, plus sau minus 1%. Cu o adaugire: s-ar putea sa ajunga si pana la 6,5%. Cat de credibila este o tinta in care nici chiar cei care o stabilesc nu cred 100%? Si cata incredere mai inspira mesajele bancii centrale?

 

E foarte ciudat“, spune dealerul-sef de la Bancpost, Dorin Badea, „sa spui, pe de o parte, ca iti mentii o tinta, dar sa adaugi in acelasi timp si ca o vei depasi“. La ultima sedinta a Consiliului de administratie, banca centrala a decis sa mentina neschimbate tintele de inflatie anuntate anterior, de 5 la suta pentru anul 2006 si 4 la suta pentru 2007, cu un interval de variatie de 1% in plus sau in minus.

 

In acelasi timp insa, chiar guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a admis ca este destul de probabil ca inflatia la sfarsit de an sa ajunga la 6,5% – peste limita maxima a tintei stabilite. Mesajele contradictorii dinspre partea bancii centrale nu fac decat sa adauge jar pe focul unei tinte ratate anul trecut, muscand, incet dar sigur, din credibilitatea ei, spun bancherii. La fel de adevarat insa, „BNR este inca una dintre cele mai credibile institutii ale statului“, pareaza seful departamentului de cercetare de la Raiffeisen, Ionut Dumitru.

 

Pana unde tine insa increderea pe care bancherii sunt dispusi sa o acorde bancii centrale? Cum se traduce in practica si ce consecinte are mentinerea tintei de inflatie la ambitiosul nivel de 5%? Un prim „vot de neincredere“ pot fi chiar previziunile realizate de analistii bancilor. Care, daca in ceea ce priveste tinta pe 2007 mai coincid cat de cat cu ale BNR, pentru 2006 difera semnificativ. La ING Bank, previziunea de inflatie pentru finele lui 2006 se invarte undeva in jur de 7-7,3%, „daca lucrurile nu se schimba fata de ceea ce cunoastem in prezent“, explica Florin Catu, economistul-sef al bancii.

 

Nici pentru anul viitor viziunea ING nu prea coincide cu ceea ce spune banca centrala. „Vedem, mai degraba, un nivel de 6-6,5%“, spune Catu, peste tinta de 5% pe care o urmareste BNR. Tintele bancii centrale sunt foarte ambitioase, adauga el, iar pentru a le atinge cei de-acolo „au mult de munca“. Una peste alta, ratarea tintei de inflatie de anul trecut, dar si stabilirea unei tinte pentru 2006 cu o deviatie anuntata din start, face ca „mesajul bancii centrale sa nu mai fie foarte credibil“.

 

Parere impartasita intr-o mare masura si de analistul-sef de la ABN Amro, Radu Craciun – unul dintre cei care de peste un deceniu urmaresc evolutia inflatiei in Romania si a miscarilor lui Isarescu. Banca centrala este, in opinia lui, „mai putin credibila decat daca si-ar fi atins tintele“. In 2005, rata inflatiei a fost de 8,6%, peste pragul superior al intervalului de variatie tintit de BNR. Prognoza de la ABN Amro vorbeste despre o inflatie de 7% la sfarsitul lui 2006 si de 5,5% in 2007. In opinia analistilor de la ABN Amro, chiar daca procesul de dezinflatie va continua, ritmul va fi mai lent.

 

Chiar si asa, Craciun spune ca banca centrala romaneasca nu e nici prima si probabil nici ultima care nu reuseste sa isi atinga tintele stabilite. Iar el da ca exemplu Polonia, care in primii patru ani de tintire a inflatiei si-a ratat mereu tinta. „Tine de specificitatea pietelor emergente“, unde probabilitatea ca obiectivul stabilit sa fie ratat e mai mare decat in cazul pietelor „asezate“, explica Radu Craciun. 

 

Pentru a forta atingerea tintei de 5% plus sau minus 1% in 2006, banca centrala are la dispozitie, cel putin teoretic, cateva instrumente. Fie, explica Craciun, poate decide o crestere a dobanzii de politica monetara, fie poate inaspri conditiile de creditare. Ambele ar lasa, in final, mai putini bani in economie, si ar putea duce la o scadere a inflatiei. Pe de alta parte insa, o crestere a dobanzilor ar putea face din Romania o tinta ideala pentru banii speculativi, ce cauta pietele de unde pot obtine un randament cat mai mare. Lucru deloc pe placul guvernatorului Isarescu, chiar daca „intre timp (fata de anul trecut – n.r) a devenit mai putin temator“.

 

In opinia lui Craciun, recenta crestere a dobanzii de politica monetara cu un punct procentual, pana la 8,5%, este un semn ca cei de la BNR si-au dat seama ca „au exagerat in aceasta teama“. In acest context, o mana de ajutor pentru banca centrala romaneasca ar putea veni de la Banca Centrala Europeana, in cazul in care va decide o majorare a dobanzilor. O astfel de majorare ar mai lasa loc si pentru BNR sa „umble“ la dobanzi, fara a se mari si diferenta de randament. Altfel spus, un pas egal in cresterea dobanzilor de catre BNR si BCE nu ar creste atractivitatea pietei romanesti pentru fondurile speculative.

 

Ratarea tintelor e unul dintre cele mai grave lucruri intr-un regim de tintire a inflatiei, crede Dorin Badea, dealerul-sef de la Bancpost. „In mod normal, loveste si in credibilitatea bancii centrale.“ In opinia sa, a fost o eroare din partea guvernatorului sa anunte public ca are in vedere o deviere de la obiectivul urmarit pentru 2006.

 

„Poti sa spui ca mentii o tinta doar ca sa ancorezi acolo asteptarile pietei, dar numai intr-un cerc restrans, in cadrul bancii.“ Practic, mentinerea tintei de 5% „pe hartie“, in conditiile in care Isarescu vorbeste public despre un procent mai mare, „e o recunoastere ca nu isi va mai atinge obiectivul“. Si, in aceste conditii, credibilitatea in piata e destul de afectata, conchide Badea.

 

Potrivit lui Isarescu, o tinta mai inalta ar avea ca efect, pe langa modificarea anticipatiilor cu privire la cresterile de preturi, si o inflatie efectiva mai mare inainte de 2007. In opinia sa, o tinta mai putin ambitioasa ar fi atras perceptia unei politici monetare mai relaxate. „Nu dorim sa transmitem acest mesaj, ci din contra, spunem ca intarim politica monetara si vom folosi toate mijloacele“, a mentionat guvernatorul, care timp de 16 ani s-a luptat cu inflatia.

 

In opinia lui Badea, insa, „mijloacele“ la care va apela BNR vor aduce in primul rand noi masuri de limitare a creditarii in valuta. Deja, in urma cu doua saptamani, banca centrala a decis majorarea, o data in plus, a ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in valuta de la 35 la 40%. Ceea ce, in final, se traduce printr-o scumpire a creditelor in moneda straina.

 

Cat de mult vor mai creste si cat de repede? „Ma astept ca rata rezervelor minime obligatorii pentru valuta sa ajunga, foarte curand, la 50%“, spune si Ionut Dumitru, seful departamentului de cercetare de la Raiffeisen. In plus, el crede ca vor mai aparea si alte masuri pentru limitarea creditarii, intrucat „instrumentele clasice“ de lupta cu inflatia (dobanda, cursul) nu prea se pot folosi acum de catre BNR.

 

Faptul ca banca centrala si-a pastrat neschimbata tinta de 5% e „raul cel mai putin rau pe care-l puteau alege“, apreciaza Dumitru. Impartaseste opinia lui Isarescu – o tinta mai mare „de 6%, plus sau minus 1%, ar fi fost ratata cu siguranta“. Asta nu inseamna insa ca cea actuala va fi atinsa – iar previziunile de la Raiffeisen vorbesc despre „aproximativ 6,8% la finele anului“. Mai plauzibila este in opinia analistului de la banca austriaca, tinta pe 2007, cand cresterea preturilor administrate nu va mai fi la fel de mare ca anul trecut sau anul acesta.

 

O crestere a rezervelor minime obligatorii la valuta ca instrument de lupta cu inflatia este posibila si pentru analistul francezilor de la BRD, Florian Libocor: „De crescut vor mai creste, probabil, dar n-o sa le fie la fel de usor sa le scada mai tarziu“. Iar de scazut va trebui sa scada, cel putin dupa aderarea la Uniunea Europeana, pentru ca in UE acest nivel este de aproximativ 2%.

 

„O diferenta atat de mare e absurda“, crede Libocor, pentru ca nici o banca romaneasca nu ar putea fi competitiva in fata celor straine.  Pentru 2006, Libocor vede o inflatie de 5,5% plus sau minus 1%.  Pentru el, mesajele bancii centrale „mai sunt credibile inca“, pentru ca ratarile tintelor stabilite isi au originea in sectorul economiei reale si nu in sectorul monetar.

 

Opinie impartasita, in mare masura, si de ceilalti analisti. „Succesul acestui demers (de scadere a inflatiei – n.r.) nu depinde doar de BNR, ci si de guvern“, crede Radu Craciun. Care printr-o politica salariala sau fiscala dezlanata poate da peste cap toate tintele BNR, cu sau fara deviatii sau modificari ori de cate ori e nevoie. Dar poate Isarescu vrea sa faca un serviciu Guvernului pentru a-i lasa, prin deviatia anuntata, putin spatiu de manevra in negocierile cu sindicatele.