Nucleul dur de la Economie

Codrut Seres, noul ministru al economiei si comertului, are pe ordinea de zi o serie de probleme mostenite de la fosta conducere. Termoelectrica are nevoie de 4 miliarde de dolari pentru retehnologizare. Pretul gazelor naturale trebuie sa creasca, influentat si de cotatia la pacura si motorina.

BUSINESS Magazin: La incheierea mandatului sau, Dan Ioan Popescu a declarat ca inchiderea Termoelectrica este inevitabila, date fiind preturile mari de productie ale societatii. Ce unitati trebuie inchise si care mai pot fi modernizate?

Codrut Seres: Ministerul Economiei si Comertului cauta cele mai eficiente solutii de mentinere in piata a activitatii Termoelectrica. Urmarim continuarea atragerii investitorilor straini pentru privatizarea unitatilor termoelectrice Braila, Borzesti si Doicesti, precum si finalizarea strategiei de privatizare a unitatilor Termoserv. In acest an, MEC va elabora programul de inchidere a capacitatilor de productie a energiei electrice care sunt ineficiente, vom dezafecta Blocul 3 Braila si vom inchide Blocul 7 Doicesti si Blocul 8 Borzesti.

In ceea ce priveste datoriile istorice ale Termoelectrica, am elaborat un proiect de preluare a acestor datorii la bugetul de stat de catre AVAS, in vederea initierii unei oferte publice de actiuni, urmata de listarea acestora la Bursa de Valori. Termoelectrica a ramas cu un pietroi de gat. Ea are pierdere, in timp ce complexurile energetice au facut profit. Exista probleme si in cazul celor trei complexuri (Craiova, Rovinari si Turceni) pentru ca aici nu s-au facut compensarile de datorii intre ele. E clar ca exista companii interesate de privatizarea complexurilor energetice.

Cat costa reabilitarea sistemului termo romanesc si de unde vor veni fondurile?

La o prima estimare, putem vorbi de un necesar de investitii in sectorul termo de aproximativ 4 miliarde de dolari, pentru perioada 2003-2015. Resursele financiare care pot fi disponibilizate sunt credite pe termen lung de la institutii financiare internationale (BIRD, BERD, BEI, IFC etc.), imprumuturi nerambursabile pentru asistenta tehnica si studii de la diferiti donatori (UE, USAID, CIDA etc.), capital privat de la investitori strategici.

Ce efecte va avea liberalizarea totala a pietei energiei electrice si gazelor naturale asupra tarifelor si asupra producatorilor si consumatorilor? Cum vor face fata importurilor ieftine?

Ne asteptam ca liberalizarea pietei de energie electrica pe termen lung sa conduca la scaderea preturilor si cresterea competitivitatii intre participantii la piata. In ceea ce priveste importul de energie electrica ieftina, consideram ca acest lucru trebuie analizat si din perspectiva preturilor de dumping. Importurile ieftine sunt actiuni comerciale cu caracter de dumping, acestea nefiind solutii pe termen lung.

Vanzarea de electricitate trebui sa fie facuta la tarif reglementat. Si Electrica, atunci cand si-a pregatit partea de contractare a ales intre diverse tarife si a obligat pe ceilalti ofertanti, spunandu-le ca la granita avem energie cu 22 – 23 $.

Care vor fi criteriile de stabilire a preturilor la energia electrica, termica si la gaze naturale?

Incepand cu 1 aprilie 2005, va fi implementat un nou sistem de preturi si tarife pentru activitatile de distributie. In ceea ce priveste energia termica, noi vom actiona astfel incat pe termen mediu sa se elimine pretul national de referinta.

Conform noii metodologii de calcul, factura lunara pentru gazele naturale furnizate in regim reglementat unui consumator final va avea o componenta fixa (abonament) si o componenta variabila, calculata in functie de cantitatea de gaze naturale consumata. Ca aspect tehnic, va pot spune ca pretul de import al gazelor naturale, conform contractelor incheiate, se calculeaza in functie de evolutia preturilor la combustibilii alternativi, pacura si motorina, influenta acestora regasindu-se in preturile gazelor naturale cu un decalaj de 9 luni.

In ceea ce priveste preturile de valorificare a gazelor naturale din productia interna, acestea vor urmari un trend negociat cu organismele internationale: de la 85 USD/1.000 mc in anul 2005, urmeaza sa creasca anual cu aproximativ 25 USD/1.000 mc, pana la alinierea cu pretul de import.