Asa-i in tenis

Prin 1998, cand Marian Sotaie s-a decis sa amenajeze un teren de tenis, prietenii l-au intrebat pe un ton usor malitios daca nu cumva a avut un vis urat si l-au sfatuit sa-si deschida un depozit en-gros. „Sunt curios ce m-ar sfatui sa fac acum cu depozitul si cum sa fac concurenta marilor retaileri“, zambeste proprietarul Tenis Club 2000. Dar merita o astfel de investitie?

 

Am investit in primul teren aproximativ 7.000 de euro, peste doi ani am mai facut inca unul, iar apoi am inceput sa ma extind serios, atat din profitul obtinut, cat si dintr-un credit de trei miliarde de lei pe care l-am contractat la inceputul anilor 2000“, spune Marian Sotaie, care detine acum 12 terenuri, un hotel cu 60 de camere, restaurant si doua piscine, care ocupa o intreaga strada, undeva in cartierul bucurestean Militari. Secretul? O astfel de afacere este cu adevarat avantajoasa daca investesti in teren si il inchiriezi doar pentru joc.

 

„Astfel, se poate vorbi de recuperare in doi-trei ani“, marturiseste Sotaie, care a dorit sa faca din clubul sau – unde se antreneaza acum 150 de copii, sub indrumarea a 12 antrenori – o scoala a campionilor. In urma cu doi ani, Madalina Gojnea (19 ani), cea mai titrata jucatoare a clubului din Militari, ajungea in finala juniorilor la Roland Garros. Acum, Marian Sotaie se gandeste sa se extinda si „dincolo“, mai exact pe Coasta de Azur, la St. Tropez, unde va deschide un club de tenis in parteneriat cu un om de afaceri stabilit in Franta, Ovidiu Semenescu.

 

Revenind in Bucuresti, clubul lui Sotaie este unul dintre putinele amenajate de la zero. Restul functioneaza pe vechile baze de tenis studentesti sau de tineret, care au fost renovate si chiar acoperite cu asa-numitele „baloane“.  In acest moment, in Bucuresti sunt aproximativ 10 baze de tenis cu balon: Agronomie, Sanatatea, Politehnica, Tineretului, BTT Herastrau, Tenis Club Bucuresti (baza lui Dinu Pescariu), Butterfly Baneasa, Tenis Club 2000 (unde este si sala), dar si alte patru baze mai mici, cu cate doua terenuri, care sunt in cea mai mare parte rezervate pentru antrenamente.

 

Cu alte cuvinte, mai e loc pe piata. Si in orasele mari din tara ar mai fi loc, in conditiile in care numarul bazelor acoperite variaza intre patru si opt in fiecare municipiu. Cat despre cerere, Claudiu Munteanu, administratorul bazei din Agronomie, o rezuma cel mai bine: „Cel mai sigur e sa dati telefon cu o saptamana inainte“, dat fiind ca „baloanele“ sunt pline si ziua, dar mai ales seara, pana tarziu in noapte. Asta cu toate ca preturile pentru inchirierea unui teren de tenis variaza iarna intre 40 si 70 de RON sau chiar mai mult la bazele „cu pretentii“. 

 

Iar in stabilirea acestor tarife costurile de intretinere ale baloanelor – care pot fi de doua categorii: presostatice si tensostatice – trag greu la cantar. „Cele din prima categorie functioneaza cu un motor care mentine in balon o presiune mai mare decat presiunea atmosferica normala. Acestea sunt mai ieftine (50-60 euro/mp de teren acoperit), dar au costuri mai mari de intretinere“, explica Silviu Cotofanu de la Smart Studios Romania, firma care importa echipamente pentru terenuri de tenis.

 

Practic, pentru a se mentine balonul umflat jumatate de an (tot sezonul rece) se consuma aproximativ 50.000 kWh. Cel de al doilea tip de balon se instaleaza pe un schelet metalic si este ceva mai scump (aproximativ 100 euro/mp), insa are costuri mai mici, fiind necesara doar incalzirea lui (cam 5.000 metri cubi de gaz pe luna). Un alt atu ar fi si acela ca poate fi pastrat si pe timpul verii, prin inlaturarea peretilor exterior si mentinerea cupolei.

 

„Durata de viata a unui astfel de balon este de sapte-zece ani, iar garantiile variaza intre trei si zece ani, in functie de proiect“, spune Cotofanu. Insa nu toata lumea imbratiseaza acest tip de tehnologie. „Piata «baloanelor» este in cadere libera in Europa din cauza dezavantajelor acestora – diferenta mare de presiune interior/exterior care afecteaza sportivul in sens negativ“, explica Radu Petre, managerul Sport Arena, motivul pentru care firma lui nu vinde astfel de echipamente.

 

Iar opinia sa este impartasita si de catre alti antreprenori, care spun ca, pentru cineva care doreste o afacere pe termen lung, este mai avantajoasa constructia unei sali in locul acoperirii terenului cu un balon.

Partizanii acestei idei spun ca o sala de 1.000 mp ar costa aproximativ 120.000 de euro si ar avea ca principal avantaj posibilitatea mentinerii temperaturii pe durata iernii la orice nivel, de la 18 la 30 de grade, pe cand in balon temperatura maxima poate fi de 17 grade Celsius.

 

Sport Arena a construit anul trecut o baza sportiva cu un teren de fotbal si doua terenuri de tenis, neacoperite, proprietarii estimand o perioada de recuperare a investitiilor de cinci ani. „Calculand cheltuielile de intretinere a unui balon, se ajunge la o perioada de recuperare de sase-sapte ani pentru o investitie in terenuri acoperite“, spune Marian Sotaie, care precizeaza ca, in cazul clubului sau, estimeaza o perioada de amortizare de 15 ani.

 

In ceea ce priveste suprafata de joc, terenurile pe zgura sunt cele mai des intalnite, fiind si cele mai ieftine de construit. „Este necesara o fundatie de peste un metru adancime, si, desi pe termen scurt este o investitie mica, pe termen lung e scump de intretinut“, explica Silviu Cotofanu.

 

Cele mai rar vazute si, totodata, mai greu de intretinut sunt terenurile pe iarba. Majoritatea terenurilor noi se construiesc cu suprafata artificiala, solutiile noi de suprafete permitand diverse tipuri de joc. Partea buna a lucrurilor este ca piata a intuit nevoia si „a iesit la fileu“. Firmele de profil spun ca inceputul acestui an a adus deja cu peste 50% mai multe cereri de constructie de terenuri de tenis decat anul trecut. Iar meniul e abia la primul set.