Nu mai departe de anii 70, curentul general de opinie in Occident era ca tehnologia ii va ajuta pe oameni sa munceasca mai putin. Deceniile urmatoare au demonstrat insa ca tehnologia ii ajuta de fapt sa munceasca mai mult: pagerele, apoi laptop-urile si telefoanele mobile ii conecteaza permanent la sarcinile de serviciu, pana acolo incat le transforma casa intr-un al doilea birou si ii fac disponibili 24 de ore din 24 pentru solicitarile din partea sefilor sau a subalternilor, stergand aproape complet diferenta dintre timpul de lucru si timpul liber.
Imaginea omului cu laptop pe plaja s-a transformat dintr-una a libertatii intr-una a unei subtile sclavii moderne, iar cultura societatii celor 24 de ore a devenit corolarul firesc al globalizarii. Pe de o parte, concurenta in crestere obliga la cresterea timpului de lucru si in acelasi timp a productivitatii: perdantele sunt tarile care au crezut ca pot ramane la vechea filozofie a celor opt ore de lucru si a concediului de patru saptamani pe an. Pe de alta parte, lucrul cu parteneri de afaceri sau colegi de multinationala aflati la celalalt capat al lumii face obligatorii calatoriile obositoare de-a lungul mai multor fuse orare sau teleconferintele la ore imposibile.
1 din 5 numarul angajatilor din UE care presteaza munca in afara orarului diurn normal, lucrand ori in schimburi de noapte, ori cu program prelungit pana noaptea tarziu, conform unui studiu din 2000 al European Foundation. Jumatate din angajatii europeni lucreaza sambata, iar 1 din 4 duminica
22 orele in minus petrecute pe saptamana de parintii americani cu copiii lor in 1999 fata de 1969, potrivit Families and Work Institute din
3.335 ore media anuala a timpului de lucru, in 1999, pentru un cuplu american cu venituri medii si cu copii, cu opt saptamani de lucru mai mult decat in 1977, dupa un studiu al Economic Policy Institute
30% pierderea capacitatii cognitive datorata lipsei unei nopti de somn. Doua nopti pierdute cresc acest procent pana la 60%, conform National Sleep Foundation din SUA
100 mld. dolari costul estimat de National Sleep Foundation, la nivelul anului 1999, al societatii celor 24 de ore in SUA, de la accidentele provocate de lipsa de somn pana la scaderea productivitatii muncii, depresii si boli asociate oboselii. In 1992, cifra era de 77 de miliarde.
Leave a Reply