Ar fi nevoie de peste un milion de înţepături simultane pentru a se scurge tot sângele. Pentru ţânţar însă, această cantitate minusculă reprezintă o masă copioasă – poate bea până la de trei ori greutatea corporală într-o singură hrănire, scrie Times of India.
Aparatul bucal specializat al femelei, numit proboscis, funcţionează ca un ac hipodermic. Ea înfige proboscisul în piele, găseşte un vas de sânge mic şi începe să tragă sânge. În timp ce se hrăneşte, injectează salivă – aceasta este cauza mâncărimii, roşeţii şi umflăturii pe care o simţiţi.
Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor spune că sângele nu este o gustare, ci o necesitate vitală. Ţânţarii femele au nevoie de proteinele din sânge pentru a produce ouă. Procesul durează câteva minute, după care pleacă pentru a depune sute de ouă.
Ţânţarii masculi nu beau sânge deloc. Aceştia se hrănesc doar cu nectar şi lichide zaharoase din plante, nefiind dotaţi cu aparatul bucal specializat al femelelor. Pentru ei, hrănirea cu sânge este dăunătoare şi le reduce şansele de supravieţuire.
Leave a Reply