2006 – anul rezidentialului?

BUSINESS MAGAZIN: Se spune ca 2006 ar putea fi anul rezidentialului, dupa ce in anii precedenti accentul a cazut pe alte sectoare ale pietei real-estate. Credeti ca se va construi mai mult?

IONUT BORDEI: Nu chiar. E adevarat, sunt foarte multe idei si foarte multe proiecte, cum au fost si in trecut – si au fost abandonate -, dar in momentul de fata nu se construieste efectiv prea mult. Acum, sunt 3-4 proiecte mari care se fac – Central Park, Baneasa – in rest nu mai stiu. Restul sunt idei…

TEODOR POP: In spate la Crowne Plaza.

IRINA ALBU:  Eu mai stiu…

IONUT BORDEI: Mai stim si noi. Dar nu s-au apucat inca de ele. Sunt multi, dar pana nu pun sapa efectiv… Stim foarte bine ca maine poate veni cineva sa spuna: „Este terenul meu si stop“. Pana nu pun sapa si nu toarna betoane, nu e nimic inceput acolo. Asta, pe de-o parte, pentru ca nu se stie cati se razgandesc, repun terenul la vanzare…

IRINA ALBU:  Ori vand proiectul cu totul.

TEODOR POP: Este adevarat. Marii dezvoltatori nu sunt in lucru pe rezidential.

BUSINESS MAGAZIN: Dar vor trece la proiecte rezidentiale?

IRINA ALBU:  Da, proiecte sunt.

TEODOR POP: Intr-adevar, proiectele sunt, terenurile sunt cumparate in multe cazuri, dar constructia efectiva nu a inceput din multe cauze. N-as putea spune ca finantarea este o problema. Cele mai multe intrebari sunt legate de teren.

IRINA ALBU:  Multi deja au terenul, doar ca din momentul in care ai terenul si cel in care te apuci de munca propriu-zisa dureaza mult – minimum sase luni. In primul rand, proiectul de arhitectura. Nu poti sa iesi pe o piata fara un proiect.

BUSINESS MAGAZIN: Dar nu poti sa lucrezi in paralel?

IONUT BORDEI: Nu. Un proiect de arhitectura, cu detalii cum este necesar pentru un PUD (plan urbanistic de detaliu – n.r.), costa  foarte mult. Si daca situatia terenului nu este clara, nu se apuca nimeni sa plateasca.

IRINA ALBU: Oricum dureaza foarte mult obtinerea autorizatiei de constructie. Fara aceasta nu poti vinde. Poti cel mult sa faci niste contracte de rezervare, dar – legal – nu poti sa iei nici un ban pana nu ai autorizatia.

IONUT BORDEI: Ba poti sa vinzi unele drepturi de preemptiune. Care te ajuta sa rezolvi unele probleme de finantare.

IRINA ALBU:  Dar e foarte greu, pentru ca oamenii nu au incredere.

IONUT BORDEI: Depinde cine este in spate. Pentru ca, daca vorbim de un developer care este pe piata si e cunoscut…

TEODOR POP: Nu a mai fost nimeni prezent pe piata…

IONUT BORDEI: Ba au mai fost.

TEODOR POP: Bine, ca structuri, ca oameni, au fost. Dar noile structuri care s-au creat acum, cu noile finantari, nu au mai fost. Pe piata sunt noi dezvoltatori, in noi asocieri, in noi combinatii, cu noi fonduri de investitii…

IRINA ALBU:  Cel putin developerii internationali care vin acum pe piata este clar ca nu au mai fost prezenti.

BUSINESS MAGAZIN: Si nu este un semn faptul ca vin developerii internationali?

IRINA ALBU:  Ba da, este un semn foarte bun. In sfarsit, dupa 15 ani se construieste.

IONUT BORDEI: E un semn ca vin proiectele mari si pe piata rezidentiala romaneasca. Se termina cu proiectele mici, facute prost, cu oameni care nu au cunostinte.

IRINA ALBU:  Dar ce se intampla cu creditele? De ce nu se mai califica nimeni?

ROZAURA STANESCU: Eu as spune ca se califica destui. Intr-adevar, normele BNR au avut impact, dar bancile au raspuns, in opinia mea, foarte deschis. S-a prelungit perioada de creditare, ca si noi, majoritatea dau creditele pe 30 de ani. Am inclus in venituri tot ce exista ca venituri ale familiei care locuieste in acelasi spatiu. In plus, am lasat creditul imobiliar langa cel ipotecar pentru ca, in acest moment, singura deosebire dintre ele este ca cel imobiliar permite o garantie cu o locuinta terta, nu neaparat locuinta care face obiectul creditului. Dar cert este ca sunt clar trei aspecte la care nu putem umbla: gradul de indatorare, acoperirea cu garantii si finantarea. Dar sunt altele unde se mai pot face ajustari.

BUSINESS MAGAZIN: Ati acordat mai multe credite in ultimul trimestru?

ROZAURA STANESCU: Nu pot sa spun ca am acordat mai mult. A scazut numarul creditelor acordate, dar nu numai imobiliarele sau ipotecarele. In general, „productia“ de credite a scazut, dar asta face parte si dintr-o anumita ciclicitate a creditelor. In decembrie, oamenii se orienteaza mai mult catre creditele de consum, creditele in magazine. Nu putem afirma la ora actuala ca la sfarsitul lui decembrie (sau decembrie la decembrie) creditele au scazut. Asteptam o luna-doua si vom analiza rezultatele. Noi, ca si celelalte banci, urmarim aceasta evolutie si avem inca puterea si sansa sa reactionam.

IONUT BORDEI: Nu credeti ca produsele existente se adreseaza unui anumit tip de clienti care a cam disparut de pe piata si a aparut o alta categorie care are alte nevoi si au prins putin bancile in ofsaid? Ma uit la ce cumpara lumea acum. Toata lumea vrea apartamente noi. Iar ca sa cumperi un apartament intr-un proiect nou…

IRINA ALBU: …te cam ustura la buzunar.

IONUT BORDEI: Te cam ustura, pentru ca cele care sunt terminate sunt foarte scumpe si apartamente la un nivel mediu nu avem. Dar oamenii cumpara acum apartamente care sunt intre 70.000 si 200.000 de euro, sunt foarte multi care se califica in privinta veniturilor, dar care nu se califica pe partea de garantii. Iar aici cred ca in ofsaid nu sunt clientii, ci bancile.

ROZAURA STANESCU: Apropo de ofsaid, o sa speculez putin ce ati spus inainte, dar nu ca sa lansez o discutie in contradictoriu. Ati spus ca oamenii vor apartamente noi, apartamente luxoase, apartamente care costa, dar noi nu avem. Ofsaidul se muta astfel mai mult in „curtea“ imobiliara.

IRINA ALBU: Da, dar costa la fel ca si cele vechi – pe metrul patrat – doar ca cele noi sunt ceva mai mari, au finisajele deja bune.

IONUT BORDEI: Eu nu sunt de acord cu acelasi pret/mp si pot sa o demonstrez.

IRINA ALBU: Preturile din Central Park (proiect promovat exclusiv de Colliers – n.r.) sunt comparabile cu cele din blocurile vechi de pe Stefan cel Mare.

IONUT BORDEI: Da, dar preturile pe care le avem din Stefan cel Mare sunt pe mp util. Nu exista nicaieri in cadastru mp construit. Diferenta intre metrul patrat util de apartament si cel construit este de 45%.

IRINA ALBU: Ideea e ca nu prea avem apartamente vandute cu credit.

BUSINESS MAGAZIN: Cate ati vandut pana in prezent?

IRINA ALBU: 200, din 454. 200 sunt gata contractate, dar mai sunt si altele pentru care negociem acum. Daca nu ma insel, erau doua cu credit, unul nu a mai reusit si a ramas doar unul cumparat prin credit imobiliar.

TEODOR POP: Acest lucru se datoreaza unui alt aspect.

IONUT BORDEI: Intr-adevar, apartamentele in constructie nu pot fi inregistrate.

TEODOR POP: Ideea este ca nu se poate da creditul pentru ca apartamentul in constructie nu exista inregistrat, nu s-a facut procesul verbal de receptie.

ROZAURA STANESCU: De ce?

IRINA ALBU: Pentru ca apartamentul este inca in constructie. Legea romana spune ca il inregistrezi doar in momentul in care acel apartament exista.

ROZAURA STANESCU: Da, dar banca in acelasi timp – si noi facem deja acest lucru – poate finanta constructia. Avem o suma importanta de credite ipotecare care au pornit – le-am dat chiar o intaietate, dat fiind ca poti sa iei o garantie. Si noi recomandam clientilor nostri ca – in momentul in care isi iau teren si construiesc…

IONUT BORDEI: Intre casa si apartament este o diferenta…

ROZAURA STANESCU: Este o diferenta de valoare, normal.

IONUT BORDEI: Nu numai de valoare. In cazul casei, stiu ca este terenul meu si numai al meu, dar la apartament am – sa spunem – 1% cota indiviza din acel teren.

TEODOR POP: Ce nu poate fi identificata.

IONUT BORDEI: Da, nu pot sa spun ca este coltul acesta sau celalalt.

TEODOR POP: … decat atunci cand proiectul este gata. Mai precis, cand este receptionat la primarie si se intabuleaza.

ROZAURA STANESCU: Asta este o problema, pot sa spun, a legii. Pentru ca noi suntem dispusi sa luam ca si garantie aceasta constructie, indiferent daca este cu teren sau fara, legea imi spune ca pot sa iau constructia, pe fazele ei, in ipoteca.

IONUT BORDEI: Hai sa initiem impreuna un proiect de lege in sensul acesta, cum este in Spania. Aici, daca ai un proiect de apartamente si ai obtinut autorizatia de constructie, poti sa te duci si sa inregistrezi fiecare apartament in parte. La sfarsit, cand este gata, vin cei de la cadastru si masoara fiecare apartament si se fac ajustarile. Dar faptul ca s-au facut inca de la inceput inregistrarile, ma lasa pe mine – ca si client – sa ma duc la banca si sa ipotechez acel bun viitor, in care la inceput am doar cota mea de teren.

IRINA ALBU: Aici sunt mai multi factori. Unu la mana este modalitatea de plata pe care o cere developerul, pentru ca unii cer 30%, altii 60%, altii 90% pana la finalizare. Si, pe de alta parte, exista problema garantiei acelui imprumut de la banca.

IONUT BORDEI: Problema e alta. Daca eu vin astazi la BRD, ma calific pentru un credit si va spun ca vreau sa cumpar un apartament in constructie, ma calificati astazi si imi dati banii cand e gata proiectul, peste doi ani? De ce va intreb asta. Pentru ca vreau sa fiu sigur ca daca BNR schimba iar normele si pragul de indatorare si eu am aceleasi venituri, vreau sa fiu sigur ca m-am calificat. Pentru ca eu trebuie sa dau dezvoltatorului 25% si vreau sa fiu sigur ca nu-i pierd.

ROZAURA STANESCU: Eu nu pot sa va calific azi pentru peste doi ani. Atunci poate o sa fie conditii mai bune. Sau puteti sa-l luati de acum…

IONUT BORDEI: Eu nu vreau sa-l iau, pentru ca nu aveti pe ce sa-mi puneti garantie. Si va zic: „Doamna, calificati-ma astazi, sa fiu sigur ca pot lua credit“. Eu ma duc si le platesc avansul de 25% si cand e gata vin la banca sa-mi dati creditul si sa puneti ipoteca pe apartamentul construit intre timp. Si ii dati developerului restul de bani.

IRINA ALBU: Acest produs lipseste.

MARIUS ANDRONACHE: Cred ca este acelasi topic. In momentul in care vom putea pune ipoteca pe un apartament dintr-o cladire in constructie, se vor putea da si banii pe un contract de acum peste doi ani.

ROZAURA STANESCU: Eu va spun ca momentan nu avem un produs ca atare, adica sa ne angajam acum ca vom da creditul peste un timp la conditiile de acum. Ce pot oferi insa este un credit cu o perioada de gratie sau acel produs in care combin o parte de economii cu un credit imobiliar, la care adaug acel bonus de 3.000 de euro. Dar si conditiile creditului aceluia dupa doi ani vor fi conditiile de pe piata in acea perioada.

TEODOR POP: Intrebarea este de ce nu se iau credite de genul acesta sau, daca se iau, cum se iau efectiv la proiectele noi. Care este solutia? Mai precis, ce variante are astazi un client sa ia un credit pentru un apartament intr-un bloc nou? Cum sprijiniti dezvoltatorii in aceasta directie? Pentru ca de aceste raspunsuri depinde piata imobiliara. 2006 este anul rezidentialului, daca aceasta finantare se rezolva, daca nu…

IRINA ALBU: Incep in curand foarte multe proiecte noi…

IONUT BORDEI: Si nimeni nu stie daca o sa poata fi cumparate.

ROZAURA STANESCU: Pentru individual cred ca am raspuns. Mai mult decat atat, nu stiu. Exista legea pe care o aplici. Iar creditul se acorda in baza a trei lucruri: gradul de indatorare, garantiile si finantarea.

TEODOR POP: Ce intelegeti prin finantare?

ROZAURA STANESCU: Legea imi cere ca din suma care mie imi este solicitata pentru proiect sa finantez un procent de maximum 75%.

TEODOR POP: Acesta este un maxim, asta inseamna ca un client trebuie sa plateasca un avans de minimum 25%.

TEODOR POP: Garantiile?

ROZAURA STANESCU: Tot prin lege, garantiile trebuie sa acopere 133% din valoarea creditului.

TEODOR POP: Cum le constituiti?

ROZAURA STANESCU: Ele se pot constitui din casa pe care o cumpara sau casa pe care o face, terenul pe care il cumpara – daca il cumpara -, orice alta casa – daca o are -, orice alta garantie colaterala.

MARIUS ANDRONACHE: Eu cred ca directia din momentul de fata este impusa in mod strategic pentru a mai domoli putin aceasta piata. Se stie foarte clar cat de mult a putut sa creasca piata – respectiv preturile – din Romania, in momentul in care au aparut creditele. Sentimentul meu este ca o politica oarecum ponderata vizavi de finantare nu face rau, dat fiind ca tot acest consum, care creste de la an la an, nu este acoperit de productie. In mod absolut surprinzator, probabil ca orice tara s-ar bucura sa aiba crestere economica cum are Romania, dar la noi este o problema, pentru ca nu reusim sa sustinem aceasta crestere cu o productie. Si cresc importurile, iar se da peste cap balanta de plati, este o problema serioasa.

TEODOR POP: Si, revenind la clientul cumparator de apartament, cati au luat anul trecut credite in lei si cati in euro?

ROZAURA STANESCU: Pot sa va spun ca pe ultimele luni au crescut creditele in lei, dar pe ansamblul anului sunt dominante creditele in euro.

IRINA ALBU: Dar in ultimele luni de care vorbeati cam care era ponderea?

ROZAURA STANESCU: 40% in lei si 60% in valuta. La inceputul anului, proportia era cam de 20% pentru imprumuturile in lei.

BUSINESS MAGAZIN: Ce tendinte vedeti in urmatoarea perioada?

IONUT BORDEI: Cumparatorii din ziua de azi au invatat sa fie pretentiosi.

IRINA ALBU: Deja, cred ca, pentru cladirile noi, fiecare dezvoltator trebuie sa vina cu un carlig ceva sa atraga clientul, cu o facilitate inovatoare. Trebuie sa aiba deja ceva deosebit.

TEODOR POP: Central Park, dupa parerea mea, ca dezvoltator, este un exemplu, este primul proiect, trebuie sa invatam multe din el, desi eu personal nu m-as muta acolo. Nu-mi place locatia si nici proiectul nu este pe gustul meu.

ROZAURA STANESCU: Cat e un apartament acolo?

TEODOR POP: Foarte scump.

IRINA ALBU: Da? Eu zic ca sunt foarte ieftine. Cel mai ieftin a fost 83.000 de euro, iar cel mai scump este un duplex, care are o suprafata mare, de peste 400 de metri patrati – apartamentul are peste 250 mp si terasa cam 170 mp – si a fost vandut la 476.000. S-au vandut toate apartamentele ieftine, toate cele scumpe. A ramas partea de mijloc.

BUSINESS MAGAZIN: Este o chestie specifica pietei romanesti?

IRINA ALBU: Da, intotdeauna in Romania se vand extremele.

TEODOR POP: Foarte interesant.

ROZAURA STANESCU: Da, ne lipseste clasa de mijloc.

TEODOR POP: Apartamentele din acest proiect se vand pentru ca nu exista un alt produs. Oamenii vor sa locuiasca undeva. Unde sa cumpere?

ROZAURA STANESCU: Dar este al naibii de scump. Sa dai aproape jumatate de milion pentru ce?

IRINA ALBU:   Nu e chiar asa. Acelea au fost doar doua apartamente, dar media este mult mai coborata. Noi am plecat de la circa 1.000 euro/mp si acum am ajuns aproape la 1.400 euro/mp.

IONUT BORDEI: Stii ce ma uimeste? Noi avem un proiect, unde pretul a ajuns deja la 1.500 euro/mp, desi nu avem inca autorizatia de constructie. Dar am semnat deja 90 de contracte, aproape jumatate. Ma uimeste faptul ca ceva in constructie, totusi, nu se vinde la fel de bine. La noi, apartamentele sunt mai mici si ceva mai scumpe pe metrul patrat.

TEODOR POP: Spune-mi unde este amplasat proiectul.

IONUT BORDEI: In spatele hotelului Crowne Plaza.

TEODOR POP: Iarta-ma, dar pozitia… In rezidential exista un singur cuvant: locatia. El se aplica intotdeauna. In alta ordine de idei, as vrea sa va faceti o idee cum gandim noi – un dezvoltator al unui proiect rezidential cu 1.300 si ceva de apartamente, in Colentina. Aducem designeri din Statele Unite, din Miami, care fac apartamente in tendinta actuala. Aducem designeri de interior, care deseneaza cum o sa arate holurile, interiorul. Totul o sa fie complet diferit de ce exista acum pe piata. Ne gandim ca atunci cand o sa fim gata cu acest proiect, deja vor fi la momentul respectiv poate alte doua-trei proiecte si va trebui sa facem fata competitiei.

IONUT BORDEI: La ce pret v-ati gandit?

TEODOR POP: Deocamdata, la 1.250 euro/mp plus TVA.

BUSINESS MAGAZIN: Sa revenim un pic la discutia despre apartamentele pentru clasa medie. Sa spunem ca as fi dispus sa cumpar un apartament intr-un buget de maximum 70.000 de euro. Care sunt alternativele?

IRINA ALBU: Vorbim prin martie-aprilie.

TEODOR POP: La 70.000 de euro? Nu gasesti nimic.

IRINA ALBU: Iti zic eu. O sa fie un proiect pe un fost spatiu industrial, o fabrica.

BUSINESS MAGAZIN: Da, dar eu il vreau in acest an.

IRINA ALBU:   Nu poti sa te muti acum.

BUSINESS MAGAZIN: Inseamna ca astfel de proiecte ar fi trebuit sa apara acum doi-trei ani.

IRINA ALBU: Au aparut acum. Bine ca in sfarsit au aparut!

IONUT BORDEI: Exista un ciclu, mai intai trebuie sa existe cererea. Nu o sa construiasca nimeni apartamente si sa stea cu ele pe piata cativa ani pana sa le vanda. In lumea imobiliara exista o regula. Mai intai construiesti birouri, apoi construiesti spatii comerciale si abia apoi rezidentiale. Peste tot, incepi cu ce e de top si pe urma construiesti ce e jos. Ca sa construiesti pentru cei de jos, trebuie sa-i saturi mai intai pe cei de sus. Sus sunt beneficiile mari.

ROZAURA STANESCU: Cei de jos cumpara in continuare blocuri.

BUSINESS MAGAZIN: Pentru ca nu exista o alta posibilitate.

ROZAURA STANESCU: Nu putem spune deci ca nu exista oferta pentru cei de jos. Insa pentru cei care au, cum ziceam mai devreme, 70.000 de euro, despre care nu poti spune nici ca au, dar nici ca nu au bani, pentru ca este totusi o suma, nu gasesti ceva.

IONUT BORDEI: Ideea este urmatoarea. O sa se construiasca. Numai ca in momentul in care o sa se construiasca pentru clasa aceasta, nu o sa mai fie cu siguranta la 70.000 de euro. Luati in calcul numai evolutia preturilor terenurilor. Iar daca sunteti de parere ca preturile apartamentelor din blocurile vechi sunt mari, toti cei din blocul meu – stau in Crangasi – ar fi fericiti sa va vanda voua apartamentele si sa le construiti, cu aceeasi bani, acelasi bloc. Acelasi, numai sa fie nou.

TEODOR POP: Apartamentele vechi au un unic avantaj, dar major: locatia, care este imbatabila. Apartamentele noi nu vor putea sa fie aproape niciodata in locatii similare. Stocul vechi este la bulevard, in fata autobuzului, are magazine la parter sau chiar banci, este altceva. Toate supermarketurile sunt amplasate pentru aceste locuinte.

IONUT BORDEI: Sa nu uitam totusi ca, in momentul de fata, apartamentele din Romania sunt cele mai ieftine din Europa, poate mai putin Chisinau sau Sofia. E adevarat, foarte multi spun ca sunt scumpe, dar compara Primaverii al nostru cu Berceniul lor. Dar daca comparam aceleasi zone – e adevarat ca nu putem spune ca Bucurestiul e Viena sau Praga – suntem mult sub ei ca preturi. Si atunci apartamentele noastre nu sunt scumpe decat din perspectiva faptului ca nu ni le putem permite.

BUSINESS MAGAZIN: Dar preturile au crescut totusi foarte mult in timp scurt.

IONUT BORDEI: Eu cred ca cresterea preturilor a fost OK si inca va mai urma o perioada de cresteri. Pentru ca, de exemplu, daca eu si toti vecinii mei am vinde apartamentele din tot blocul si am da banii unui constructor, nimeni nu poate sa faca acelasi tip de bloc cu acesti bani. Deci preturile actuale sunt super OK.

MARIUS ANDRONACHE: Problema, judecand la nivel macro, este un dezechilibru intre cererea si oferta de locuinte. Cererea s-a inflatat foarte mult prin banii dati de banca si neavand o oferta pe masura, preturile au tot crescut, pentru ca n-au avut cum sa se echilibreze. Si sentimentul meu, vizavi de apartamentele vechi, este ca pretul lor este exagerat. Pentru ca se construieste la pretul de-acum, iar pretul pe metrul patrat este acelasi.

IONUT BORDEI: E o iluzie, pentru ca daca te apuci sa construiesti un bloc in Crangasi, o sa vezi cand vrei sa te legi la utilitati ca n-ai de unde. Iar o alta mare problema pe care vreau sa o aduc in discutie este TVA. Diferentele intre ceea ce cer developerii si ce platesc clientii este de 19%. Guvernul trebuie sa umble neaparat la aceasta chestiune. El, ca si developer, primeste 1.000 euro/mp, dar eu, ca si persoana fizica, platesc 1.200. Eu sunt in stare sa fac un pariu ca in maximum doi ani de zile, cel putin o sa reduca cota de TVA la locuinte.

TEODOR POP: Toate tarile care sustin rezidentialul taie din TVA sau gasesc o solutie. Nu-l lasa pur si simplu ca la orice bun, pentru ca valorile sunt foarte mari.

IONUT BORDEI: In momentul de fata, statul a facut o favoare, dar a facut-o unde nu trebuia! Si anume, celor cu bani. Pentru ca cei cu bani cumpara pe firme, nu platesc TVA. Nu numai ca si-l deduc, nu-l mai platesc. Toata nebunia au transmis-o la developer acum. El plateste, dar nu-l mai factureaza persoanelor juridice si trebuie sa faca cerere sa si-l recupereze. Si atunci sa vezi controale! Deci au mutat toata nebunia la developer, probabil ca vor sa elimine in felul acesta piata neagra, pentru ca trebuie sa controlezi cat mai mult pentru a putea rambursa TVA, iar omul de rand ajunge sa plateasca la fel ca si omul bogat. Pentru ca achita cu 20% mai mult. E adevarat, se cumpara alte tipuri de apartamente, diferenta se vede in volum, dar pretul pe metrul patrat e cam acelasi. Practic, daca iei un apartament in nord cu 1.200 euro/mp plus TVA sau unul in Colentina cu 1.000 euro/mp plus TVA, platesti la fel. Pentru ca unul cumpara pe firma si nu plateste TVA, iar celalalt da cu 19% mai mult. Diferenta este doar de suprafete.

BUSINESS MAGAZIN: Domnule Andronache, dupa tot ce s-a discutat aici, mai aveti de gand sa investiti in piata rezidentiala?

MARIUS ANDRONACHE: Sigur ca da. De aceea suntem aici. Cat de curand o sa venim cu noutati.

IRINA ALBU: Eu zic sa vedem partea pozitiva. O sa avem developeri internationali, o sa avem cladiri frumoase in Bucuresti…

BUSINESS MAGAZIN: In cat timp?

TEODOR POP: Repede, noi credem ca repede. Toti investitorii cu care am vorbit vor sa adauge ceva in plus, sa faca imobile speciale, sa pastreze Bucurestiul vechi, vor sa adauge valoare la orice proiect pe care intentioneaza sa-l faca.

BUSINESS MAGAZIN: De acum incolo, orice proiect ar trebui sa vina cu ceva nou?

IRINA ALBU: Practic, asta ar fi miza, sa vii cu functiuni conexe, facilitati, iar in privinta resedintelor de lux, sa vedem daca vor mai fi terenuri…

IONUT BORDEI: Apropo, pana acum eu nu am vazut pe piata un proiect de lux adevarat, din pacate.

TEODOR POP: Lipsa aceasta de apartamente de lux a fost provocata si de faptul ca, practic, nici nu stiam la momentul respectiv ce inseamna. Le vindeam la preturi de lux, dar nu le faceam la conditii de lux.

BUSINESS MAGAZIN: Cand ati construit primul apartament?

TEODOR POP: 1997-1998. Au fost investitii mici. Dupa aceea, am intrat in asociere cu o firma, ca investitor, cu ei am construit cateva blocuri in centru. Experienta este lunga, fara sa fi fost neaparat intensa, pentru ca lucram pe banii nostri. Bancile nu ne-au dat nici un ban. Discutiile erau hilare in anii aceia. Nu puteam sa luam nici macar 100 de dolari pe credit, desi profiturile obtinute erau fabuloase. La primul bloc construit in Floreasca, am castigat de trei ori mai mult decat capitalul investit.

BUSINESS MAGAZIN: Totusi cand vor aparea proiectele cu adevarat de lux?

IONUT BORDEI: Eu zic ca piata este pregatita. Si nu trebuie sa fie zece proiecte. Este suficient sa fie unul pe an, unul care sa se adreseze unui maxim de 30 de persoane. Si sunt oameni care sunt pregatiti sa plateasca pentru asa ceva, dar trebuie sa le asiguri toate conditiile.