Patru mari companii: una de stat si trei private. Toate patru sunt potentiale tinte pentru investitorii strategici. Cele patru sunt cele mai reprezentative companii din industria farmaceutica romaneasca neintrate inca in structura unui gigant mondial sau macar regional al sectorului.
De cativa ani, indiferent de problemele sistemului de sanatate, piata produselor farmaceutice din Romania este in crestere sustinuta. Trendul crescator nu i-a lasat indiferenti pe jucatorii internationali. Mai ales cand piata romaneasca le ofera cateva oportunitati interesante de achizitii. Cele mai importante fabrici de medicamente din Romania – cu exceptia Antibiotice – au fost privatizate in deceniul trecut.
Astfel, un cetatean american a preluat controlul asupra Biofarm – unul dintre cei mai importanti producatori de vitamine. Terapia si Sicomed – care sunt in prezent cele mai mari companii romanesti din domeniu – au fost preluate de fonduri de investitii. Iar acestea sunt si cele mai atractive tinte, surse din piata precizand ca fondurile care controleaza cele doua afaceri au demarat deja procedurile de gasire a unor cumparatori.
De altfel, saptamana trecuta, Zentiva – cea mai importanta companie farmaceutica din Cehia – a anuntat ca analizeaza posibilitatea de a achizitiona producatorul roman de medicamente Terapia Cluj-Napoca. Terapia, a doua fabrica din punctul de vedere al vanzarilor, a fost cumparata in 2003 de compania americana de investitii Advent. Prin intermediul societatii Terapia Holding, Advent a cumparat cu circa 40 milioane de dolari fabrica din Cluj-Napoca tot de la fonduri de investitii straine.Directorul pentru strategie comerciala al Zentiva, Jiri Emmer, a declarat ca investitorii care detin in prezent Terapia pregatesc compania pentru un partener strategic. El insa nu a precizat suma pe care ar fi dispus sa o plateascapentru fabrica clujeana. Oficialii Advent nu au comentat pentru acest articol.
La randul sau, cel mai mare producator autohton de medicamente – Sicomed – are de circa sase ani ca actionari fonduri de investitii. Pachetul majoritar al fabricii bucurestene este detinut de vehiculul Venoma Holdings, care este controlat de fondurile Black Sea Fund si Fondul Roman Post Privatizare (FRPP). In conditiile in care, de cele mai multe ori, fondurile de venture capital nu raman actionare intr-o companie decat 4-7 ani, Venoma ar putea fi in cautarea unui alt investitor dispus sa preia compania.
Robert Luke, managing director al GED Capital (administratorul FRPP), spune insa ca este, in mod cert, prematur sa vorbim despre un exit. Nu este un secret faptul ca obiectivul fondurilor de investitii este sa ajute o afacere sa creasca, dupa care sa-si vanda participatia, recunoaste el. Momentul exact al vanzarii este insa determinat de o serie intreaga de factori care tin de performantele companiei, de dinamica pietei pe care activeaza si, nu in ultimul rand, de interesul potentialilor cumparatori, a declarat Luke pentru BUSINESS Magazin.
De interes nu au dus lipsa actionarii Sicomed. Surse apropiate afacerii afirma ca mai multe companii internationale au vizitat de-a lungul timpului compania. Dar, potrivit informatiilor oficiale, inca nu s-a incheiat nici o tranzactie. Dar valul de vanzari din productia autohtona de medicamente a inceput deja.
Startul a fost dat de actionarii principali ai Biofarm – cetateanul american Robert Ferran, care este si presedintele companiei, precum si de firmele Health Sciences Group Inc, International Pharmaceutical Group. Acestia au vandut in mai multe randuri actiuni Biofarm pe piata Rasdaq, diminuan-
du-si participatiile de la 49,98%, 24,33% si 10,02% la 5%, 15,5% si, respectiv, 1,3%. Printre cumparatori s-au numarat patru din cele cinci societati de investitii financiare (SIF), insa proprietarii a circa 60% dintre actiuni nu sunt cunoscuti.
Dan Vasile, director general al Biofarm, considera ca lipsa actionarilor semnificativi, laolalta cu rezultatele financiare peste asteptari, vor avea un efect de impulsionare a strategiei companiei in directia atingerii obiectivelor. Ultima reduta a medicamentelor de stat, fabrica Antibiotice din Iasi are inca actionar majoritar Ministerul Sanatatii. Conform ultimelor informatii, privatizarea companiei ar putea avea loc anul viitor, desi mai multe voci au cerut grabirea procesului de trecere in proprietate privata.
La inceputul acestui an, directorul general al societatii, Ioan Nani, cerea privatizarea cat mai rapida a fabricii, pe fondul unei nevoi tot mai mari de fonduri pentru investitii, in incercarea de a face fata concurentei tot mai puternice de pe piata. Ministrul sanatatii, Mircea Cinteza, a precizat ulterior ca Antibiotice ar putea fi privatizata in cursul anului 2006, adaugand ca mai multe organisme internationale si-au manifestat interesul pentru firma din Iasi.
Cine ar putea insa sa fie interesat de fabricile autohtone? De-a lungul timpului, mai multe corporatii internationale s-au aratat interesate de capacitatile de productie din Romania. Insa cele mai multe tranzactii au vizat fabrici noi, construite de investitori privati.
Corporatia britanica GlaxoSmithKline (GSK) a cumparat in 1998 grupul Europharm din Brasov, firma ungara Gedeon Richter a achizitionat tot in 1998 fabrica Armedica de la Targu Mures. Compania slovena Lek a preluat, la inceputul anului 2001, fabrica de antibiotice PharmaTech – tot din Targu Mures.
Pe de alta parte, in 2003, de achizitia Terapia erau interesate si companiile farmaceutice Servier (Franta) si Pharmaco (Islanda).
Cert este ca, in 2005, pe fondul dezvoltari accentuate a pietei in anul anterior, productia autohtona de medicamente ar putea intra intr-un al doilea val de vanzari. Acutizarea crizei financiare din sistemul de sanatate ar putea afecta totusi achizitiile. Va fi depasit acest obstacol?
Leave a Reply