SOCIAL: Statistici inselatoare

Pe hartie, Alba are una din cele mai ridicate rate ale somajului. In realitate, investitorii nu reusesc sa gaseasca suficienti oameni pentru a-i angaja. La nivelul intregii tari, numarul total al celor care cauta un loc de munca nu este foarte clar cunoscut. Autoritatile sustin insa ca urmeaza sa-si adapteze formula de calcul al ratei somajului la cerintele UE.

Ca statisticile oficiale nu seamana intotdeauna cu realitatea nu mira pe nimeni. Ceva mai neobisnuit este ca realitatea sa fie exact invers decat e prezentata in statistici. Judetul Alba, spre exemplu, figureaza, in datele oficiale ale Agentiei Nationale pentru Ocuparea si Formarea Fortei de Munca (ANOFM) ca avand o rata a somajului de 7%, in conditiile in care media pe tara este de 4,8%. Ce se intampla in realitate? „De fapt, la noi este lipsa de forta de munca“, spune Ioan Bogatan, viceprimarul din Alba-Iulia. „Compania Sumitomo si-a deschis o fabrica de cablaje si a avut nevoie de 1.500 de oameni. A gasit 900 – si aia adusi, in mare parte, cu autobuzele din comunele din jur.“

Lipsa de „personal“ este pusa de Bogatan pe seama plecarilor la munca in strainatate. Cum se explica, atunci, datele statistice? „Sunt cei care nu vor sa munceasca si prefera sa stea la tara, cu ajutor de somaj“, crede viceprimarul din Alba-Iulia. Mai ales ca sunt anuntate si alte investitii in zona. Italienii de la Pomponio, o firma de constructii, vor sa investeasca in urmatorii trei ani peste 12 milioane de euro intr-un complex de locuinte. „Au venit si firme germane sa se intereseze de potentialul zonei“, spune Bogatan. Cel putin la nivel teoretic, solutia pentru rezolvarea problemei somajului o reprezinta tocmai investitiile. Din nou, lucrurile sunt diferite in realitate. Cel putin in anumite cazuri. Privatizarile nu au avut darul sa rezolve problema somajului, ba inca au sporit numarul de persoane fara lucru.

Cine sunt „campionii somajului“? Cel putin pe hartie, judetul care se afla in top, de ani buni, este Hunedoara, cu o rata a somajului de 10,7%, la nivelul lunii iunie. Mehedinti ii urmeaza indeaproape cu 10,3%, iar Vaslui si Galati isi disputa locul trei, cu un somaj de 8,8%, respectiv 8,7%. In urma lor vine Brasovul, unde somajul a scazut, in iunie, la 7,9% din forta de munca, de la 8,9% in mai. Chiar daca procentele nu par ingrijoratoare, ele sunt aproape duble fata de media pe tara de 5,5%, conform datelor ANOFM.

De ce este Hunedoara in mod traditional pe locul intai? Situatia a fost creata de disponibilizarile succesive din minerit si de inchiderea combinatului de la Calan. Pana aici nimic neobisnuit. Ani la rand, statul, in incercarea de a restructura industria, a ales calea cea mai la indemana: concedierea fortei de munca excedentare. La fel se explica si rata mare a somajului din Mehedinti.

Dar statul a incetat, de aproximativ doi-trei ani, sa mai fie „fabrica“ de someri. Acum, majoritatea celor lasati fara serviciu provin de la firmele private. Cand Siderurgica Hunedoara a fost preluata de compania anglo-indiana Mittal Steel, acum aproape doi ani, de la combinat au plecat mai bine de 2.000 de oameni. Ca urmare, rata somajului din judet a crescut. Prea multe variante de angajare pentru cei disponibilizati nu au existat, astfel ca 23.000 de oameni (10,7% din forta de munca) nu au nici acum de lucru.

„Se pare ca mai urmeaza un val de concedieri, cam 1.000 de oameni“, spune Simion Jitianu, viceprimarul municipiului Hunedoara. Iar din toamna, multi dintre cei trimisi in somaj dupa privatizarea combinatului nu vor mai avea alocatii de la stat.

Visul autoritatilor locale este darea in functiune a parcului industrial din Hunedoara. „Mai trebuie trase utilitatile si intr-o luna-doua va fi gata de preluat toata suprafata parcului“, crede Jitianu. Deocamdata, de trei-patru parcele din parcul industrial s-au interesat firme din Germania, Italia si Romania. Aici par a se limita viitoarele investitii care ar putea crea cateva locuri de munca.

Reteta privatizare-concediere nu s-a limitat numai la Hunedoara. Potrivit datelor Institutului National de Statistica, trei din cinci someri provin de la firmele private. Iar siderurgia a fost una dintre ramurile industriale care a avut parte de un numar record de concedieri. La Galati, alt judet aflat in topul generatorilor de someri, numai dupa privatizarea combinatului siderurgic Sidex au ramas fara slujba peste 10.000 de oameni.

Exemplele de acest fel ar putea continua: incetarea activitatii de la Siderca SA Calarasi, inchiderea combinatului de la Calan, lipsa comenzilor pentru furnizorul de masini agricole Tractorul Brasov au produs pe rand alti si alti someri. Toate acestea vin sa furnizeze explicatii pentru statisticile oficiale. Dincolo de ele, din nou, realitatea este alta. Daca in Alba statisticile sunt contrazise de realitate, iar investitorii cauta fara succes oameni pe care sa ii angajeze, oficialii romani par sa fi pierdut peste un milion de persoane. Circa 4,5 milioane de romani sunt angajati, circa 500.000 sunt someri, iar 1,5 milioane lucreaza in strainatate. Prin urmare, 6,5 milioane de oameni. Dar populatia activa depaseste opt milioane. Sa se ocupe restul de agricultura, cu totii?

Deocamdata e greu de dat un raspuns. Cert este ca autoritatile recunosc ca trebuie sa schimbe modul de calcul al ratei somajului. „Trebuie sa ajungem la o formula de calcul pentru rata somajului cat mai aproape de realitatile romanesti“, spunea recent Gheorghe Barbu, ministrul muncii. Noua formula de calcul nu este insa o dorinta expresa a autoritatilor de la Bucuresti. Ea vine, mai degraba, ca o obligatie din partea UE. Iar ministrul muncii recunoaste ca indicatorii referitori la ocuparea fortei de munca trebuie adaptati pentru a fi comparabili cu cei din UE.

Pana atunci, singurele date existente sunt doar partial compatibile cu realitatea. Cat de corecte sunt estimarile statistice, cati oameni muncesc la negru si cati se dedica agriculturii nu se poate spune cu certitudine. Si atunci, cat de corect sunt directionate fondurile – fie ele europene, fie locale – pentru reconversia profesionala? Poate viitoarea metodologie de calcul a ocuparii fortei de munca, despre care vorbea Gheorghe Barbu, va putea oferi un raspuns.

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *