Ultima strigare

Cel putin trei ani de acum inainte vom avea parte de privatizari“, crede Ion Nestor, partener la casa de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen. Practic, pentru inca trei ani, in planul de afaceri al casei de avocatura vor fi incluse venituri din consultanta pe care o va acorda companiilor de stat aflate in proces de privatizare – iar prima pe lista e privatizarea Bancii Comerciale Romane, pentru care Nestor va lucra, impreuna cu firma de consultanta Daiwa, de partea statului roman.

Cati bani va castiga compania lui Ion Nestor din aceasta afacere? Daca valoarea cu care va fi vanduta BCR s-ar putea ridica, in opinia analistilor, la peste un miliard de euro, atunci chiar si un comision de 1%, cat va reveni consultantilor, inseamna mult. In mod obisnuit, un procent nu inseamna mare lucru, insa raportat la un miliard de euro reprezinta zece milioane de euro. La fel de mult sau poate chiar si mai si vor castiga consultantii care lucreaza de partea cumparatorului. Iata niste repere: consultantii cumparatorului Petrom (OMV) au incasat un comision de peste 20 de milioane de euro, iar in cazul privatizarii Distrigaz Sud si Distrigaz Nord, suma s-a ridicat la 10 milioane de euro, raportat la o valoare a tranzactiei de 615 milioane de euro.

Ion Nestor crede ca in afara de compania bancara pe care o va asista la privatizare, mai exista si alte „redute“ de stat care urmeaza sa creasca veniturile consultantilor sau furnizorilor de servicii: „Ma refer aici la o parte din distributia energiei electrice, generarea de energie electrica, Banca Comerciala Romana, CEC, Romgaz, Posta Romana, Radio Comunicatii“, afirma Nestor. Dupa privatizarea BCR, urmatorul mare obiectiv catre care sunt atintiti ochii consultantilor este CEC. Casa de Economii si Consemnatiuni, prima institutie bancara din viata fiecarui roman, este si ea pregatita pentru privatizare, insa se afla intr-un proces mai putin avansat ca BCR. Pe langa asistarea procesului de privatizare in sine, CEC poate reprezenta o mina de bani si pentru alte tipuri de servicii.

Prezenta in aproape toate localitatile Romaniei, CEC are o retea de circa 1.400 de oficii. In zona rurala, acolo unde banca are o retea „neurala“ suficient de dezvoltata, angajatii CEC lucreaza in continuare cu creionul si cu hartia. Este evident ca in perspectiva privatizarii sau dupa privatizare, CEC va avea nevoie de o retea informatica bine pusa la punct. „Intrebarea care se pune este cand se va face aceasta implementare: inainte sau dupa privatizare?“, se intreaba Gabriel Mardarasevici, director general la Ness Technologies Romania. „Daca sistemul informatic de care are nevoie CEC va fi implementat inainte de privatizare, acesta ar putea reprezenta un atu in negocierea contractului“, adauga Mardarasevici, om de afaceri iesean care in primavara acestui an si-a vandut afacerea (integratorul de solutii informatice Radix) catre americanii de la Ness. In plus, daca implementarea s-ar face inaintea privatizarii, s-ar salva timp si bani. „Crearea unui sistem informatic poate dura un an si jumatate. Daca acest timp va fi «suportat» de cumparator, el va pierde bani pentru ca in timpul implementarii nu isi va putea controla business-ul in mod eficient“, adauga Mardarasevici. In cazul punctual al CEC, decizia implementarii unui sistem informatic a fost, deocamdata, amanata. 

Atat americanii de la Ness Technologies, cat si nemtii de la Siemens Business Services au cumparat in prima parte a lui 2005 doi furnizori locali de servicii IT (Radix, respectiv Forte) inclusiv pentru potentialul reprezentat de sectorul de stat care urmeaza sa fie privatizat. Mardarasevici este un atent observator al furnizorilor de utilitati, companii pe care le-a avut drept clienti. El spune ca in cazul acestui domeniu, solutiile IT (in special un soft ERP – Enterprise Resource Planning) ar putea duce la o gestiune mai buna a business-ului, care s-ar traduce in eliminarea unor pierderi cuantificabile in cifre cu sapte zerouri in coada – in euro, fireste. „Electrica pierde zece milioane de euro intr-o singura regiune din cauza lipsei informatizarii, in vreme ce o solutie IT pentru acest sector poate costa 3-6 milioane de euro“, isi continua argumentatia Gabriel Mardarasevici. In domeniul bancar, solutiile IT (inclusiv crearea unei retele de bancomate) pot ajunge la 10-15 milioane de euro.

Orarul privatizarilor din sectorul bancar va influenta si extinderea activitatii unor mari companii de consultanta deja prezente in Romania. Acestea, daca vor avea de lucru, urmeaza sa isi mareasca efectivele angajate in Romania pana la cateva mii de oameni (in total). In prezent, aceste companii au pana la zece angajati fiecare in birourile de la Bucuresti. In cazul particular al privatizarii ultimelor filiale ale Electrica, recent Comisia Europeana a selectat lista scurta a consultantilor, pe care se regasesc nume mari din domeniul bancar si firme de avocatura locale, precum ABN Amro, BNP Paribas, respectiv Tuca & Asociatii. Filialele Electrica scoase la vanzare sunt Electrica Muntenia Nord, Transilvania Sud si Transilvania Nord.

Dotarea cu sisteme informatice a marilor mamuti de stat neprivatizati inca este prilej de bucurie si pentru reprezentantele marilor companii de software de afaceri precum SAP sau Oracle si pentru producatorii de hardware (HP, Dell). Pentru acestia, sectorul public este extrem de important, ani la rand cresterea pietei de hardware fiind generata de vanzarile catre adminsitratie sau companii de stat. Cristian Constantinescu, managing director la Forte Business Services (companie rezultata din preluarea Forte Company de Siemens Business Services), prefera sa vorbeasca despre potentialul reprezentat de sectorul de stat in alti termeni. „Nu cred ca trebuie sa ne uitam exclusiv catre ultimele mari privatizari. Pentru noi o tinta sunt marile investitii straine“, detaliaza Constantinescu. In acelasi timp, el crede in potentialul informatizarii administratiei. Forte Business Services, ca si Ness Romania sunt furnizori de solutii IT si in cazul ambelor societati, iar venirea investitorilor a insemnat un gir pentru castigarea unor contracte cu marii clienti straini cu care acestia au deja relatii pe plan extern.

In anii de la sfarsitul deceniului trecut, multe firme au mancat o paine de pe urma vanzarii RomTelecom, Dacia, Sidex sau Alro. Anul trecut, a fost Petrom. Anul acesta sau in anii urmatori vor fi BCR si CEC. Ce se va intampla insa dupa ce toate aceste privatizari se vor fi incheiat? Le va scadea business-ul celor din consultanta, avocatura si servicii IT? Pentru avocati, raspunde Ion Nestor de la casa Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen: „Treptat, locul marilor privatizari va fi compensat de proiecte de fuziuni si achizitii (M&A), finantari, operatiuni imobiliare, concurenta, mediu si proprietate intelectuala“. Cat despre servicii IT si consultanta, ultimele mari privatizari vor insemna un inceput pentru un parteneriat pe termen lung: la servicii IT, un business de viitor va fi mentenanta, iar consultantii vor avea de lucru mult timp de acum inainte intr-o companie fosta de stat. Un exemplu: OMV, dupa ce a cumparat Petrom, a constatat ca a cumparat 120 de firme pe care acum trebuie sa le integreze. Or, aici e de treaba.

Pe langa comisioane de tranzactie si contracte in sine, firmele care roiesc in jurul marilor privatizari vor mai avea un avantaj: credibilitatea de care se pot folosi pentru castigarea unor proiecte viitoare.