Un laptop pentru fiecare

De curand a starnit valva in presa informatica o initiativa aparent excentrica lansata de Nicholas Negroponte: un laptop de 100 de dolari care sa fie in dotarea personala a fiecarui elev. Dupa ce stupoarea initiala a trecut, lumea informatica a cazut pe ganduri.

Nicholas Negroponte este un personaj binecunoscut in lumea informatica. Este cu siguranta etalonul a ceea ce se cheama in jargonul ciber-culturii un „digerati“ – termen compus din „digital“ si „literati“ si care defineste noua elita tehnologica a unei lumi din ce in ce mai dependenta de computere si comunicatii. El este cel care a pus bazele laboratorului Media Lab de la M.I.T. (Massachusetts Institute of Technology), in care s-au nascut numeroase tehnologii de avangarda. Tot el este unul dintre fondatorii revistei Wired, una dintre cele mai influente publicatii care analizeaza asa-numita „revolutie digitala“ prin prisma influentelor pe care tehnologiile informatice in conjunctie cu comunicatiile si media le exercita asupra societatii, culturii si politicii. In fine, Negroponte se bucura si de o binemeritata aura de vizionar, in special datorita cartii sale „Being Digital“ – un veritabil best-seller – in care analizeaza societatea viitorului pornind de la distinctia esentiala dintre atomi si biti. In paranteza fie spus, este fratele lui John Negroponte – Director of National Intelligence – si este inrudit cu familia Negropontes din Romania.

Proiectul HDLP ($100 Dollar Laptop Project) a fost anuntat la Forumul Economic Mondial de la Davos, un organism a carui putere de influenta este binecunoscuta. Miza proiectului nu este atat tehnologica cat politica, iar Negroponte o enunta succint si limpede: „Educatie: un laptop pentru fiecare copil. Solutia oricarei mari probleme, de la pacea mondiala pana la mediu, foamete si saracie, cuprinde intotdeauna si educatia“. Iar educatia – mai ales in tarile sarace – trebuie sa se bazeze mai mult pe solutii „de la egal la egal“ (peer-to-peer) si pe metode autodidacte (self-driven), iar un laptop este o modalitate importanta de a ajunge aici.

Elementele pedagogice sunt si ele solid fundamentate si este important de subliniat ca printre promotorii proiectului se afla si Saymour Papert, unul dintre cei mai importanti teoreticieni ai lumii in privinta utilizarii calculatorului in educatie. Papert, profesor de pedagogie si tehnologii media la M.I.T., este un discipol al lui Jean Piaget (cu care de altfel a lucrat mai multi ani in Elvetia) si inventatorul limbajului Logo, pe care l-a folosit multa vreme pentru a aplica la modul practic metoda constructivista a lui Piaget in procesul educational.

Mai exista insa si alte aspecte importante. Deloc de neglijat este impactul social pe care un astfel de proiect il provoaca. De altfel tot Negroponte subliniaza ca disponibilitatea unui laptop pentru fiecare copil este importanta nu doar pentru dezvoltarea copilului, ci si pentru intreaga familie si comunitate. Iar aceasta nu este o supozitie, ci o concluzie bazata pe un proiect pilot pe care chiar Negroponte si sotia sa l-au implementat in doua scoli din Cambodgia, in sate in care nu erau nici macar electrificate. E de notat ca rezultate similare au fost remarcate si in cadrul unui alt proiect pilot dezvoltat de Eduvision in Kenya, in care s-au folosit dispozitive palmtop.

Intrebarea este: se poate construi un laptop functional la 100 de dolari? Specificatiile sunt interesante: computerele se vor baza pe procesoare la 500 MHz, vor avea ecrane color la un megapixel, vor fi rigidizate, nu vor contine componente mobile (deci fara disc – doar o memorie flash de 1 GB), vor cuprinde tehnologie wireless incorporata si conectivitate USB. Cateva inovatii de majore de la M.I.T. vor fi si ele prezente. Tehnologia de afisare E-Ink (un fel de „hartie digitala“) are avantajul major ca nu necesita refresh, deci are consum foarte redus. Retelele „mesh“ au fost dezvoltate si ele la M.I.T. Media Lab si vor permite computerelor dintr-o arie geografica sa formeze automat retele peer-to-peer. Consumul energetic redus va fi asigurat si prin tehnologii neconventionale (de pilda chiar apasare pe taste va genera electricitate). Softul va fi Linux.

Totul este estimat la 90 de dolari, ceilalti zece fiind rezervati asamblarii si profitului. Desigur, costurile se refera la volume imense: Brazilia s-a aratat interesata de 100 de milioane de bucati iar China de doua ori mai multe. Patru companii au aderat deja la proiect: AMD, Google, Red Hat si Brightstar. Interesant…

Comments

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *