25 de ani i-au trebuit lui Wagner sa rescrie povestea nibelungilor şi, desigur, i-a ieşit, după obicei, un marş funebru în care, la final, iubirea trumfă.
Nu mă pricep ce ar însemna aurul României adus în ţară. Dacă din el ti-ai putea face un inel care să te facă invizibil – inelul nibelungilor, ca sa nu-l uitam pe Wagner – eu aş fi mulţumit.
103 tone de aur – ce sclipiri în ochii senatorului Şerban şi ai deputatului Dragnea. Chiria anuala pentru aurul RO, la Banca Angliei, de 63.000 anual este prea mare – hai s-o facem mai mică, zice senatorul Şerban, autorul unui proiect de readucerea rezervei de aur a RO în ţară. Da cam cât? de mică? Aşa pe la vreo 25.000 de euro cât datorază senatorul Serban statului pentru că a stat ilegal într-o casă a RAPPS?
Cred că noi, cei mari, suferim de o boală a copiilor, dragalaşă, fireşte – aceea de a vedea lucrurile mari, mari de tot, când ele, de fapt, sunt mici, mici de tot. Copiilor li se potriveşte, nouă, celor mari, nu. Rezerva de aur a RO – 103 tone şi un pic este mică de tot, nu mare de tot cum cred parlamentarii Dragnea şi Nicolae.
Leave a Reply