Anticoncurential? Sau nu?

Introducerea pretului minim de 31.500 de lei vechi la tigari in propunerile pentru noul Cod fiscal a declansat saptamana trecuta pe piata tutunului o furtuna pe care nu se stie daca o poate opri cineva. O furtuna pe care, pe langa minister, o alimenteaza cu argumente atat producatorii de tutun, cat si Consiliul Concurentei, care gaseste prevederea drept anticoncurentiala. Calculul Ministerului de Finante este urmatorul: impunand un pret minim de referinta, forteaza scumpirea tigarilor low price, ceea ce duce la incasari mai mari din accizele aplicate acestor tigari si, implicit, la incasari mai mari la buget.

Dar pentru unele marci de tigarete – cele ieftine – un pret minim de referinta ar putea insemna eliminarea de pe piata, in vreme ce pentru altele, masura ar putea echivala cu scaderea a peste 50% din vanzari.

Ce inseamna, totusi, pretul minim de referinta? Acest prag ar face ca nici un fel de tigarete de pe piata legala sa nu mai poata avea preturi mai mici decat 31.500 de lei. Pretul minim de referinta reprezinta 90% din asa-numita MPPC (most popular price category – pretul celei mai vandute categorii, plasat acum intre 34.000 de lei si 36.000 de lei – interval de pret in care sunt incluse tigari ca Pall Mall, L&M sau Winston). Acum, plaja in care variaza preturile la tigari incepe in jurul valorii de 17.000 de lei (Carpati fara filtru) si ajunge pana la 45.000 de lei (Dunhill). Pentru buzunarul fumatorilor de tigari ieftine, gen Carpati, propunerea Ministerului de Finante se traduce prin cheltuieli cu circa 50% mai mari. Dar pentru un fumator de Kent, L&M sau Camel, ale caror preturi sunt cuprinse intre 35.000 lei si 39.000 lei – unele oricum mai mari decat pretul minim de referinta – e de asteptat ca propunerea ministerului sa nu aiba impact.

Introducerea noii masuri ar face „ca toti jucatorii din piata sa joace dupa aceleasi reguli“, sustine Peter Imre, Corporate Affairs Director la Philip Morris Romania, companie care ocupa locul doi pe piata tutunului, dupa British American Tobacco (BAT).

Gilda Lazar, Director Corporate Affairs la Japan Tobacco International (JTI)- companie care ocupa locul al treilea pe piata – sustine insa ca introducerea baremului de pret minim, de la 1 ianuarie 2006, „penalizeaza doar partea de jos a pietei, doar consumatorii saraci si anumite companii“. Prin urmare, spune reprezentanta JTI, „nu vor fi afectate semnificativ“ companiile Philip Morris si BAT. Dar „vor fi afectate total“ Galaxy (fosta SNTR) si Gallaher si, in proportie de 60%, compania JTI, pentru ca circa doua treimi din vanzarile acesteia sunt facute pe segmentele de pret inferioare ale pietei.

Aceasta situatie face ca piata tigaretelor sa fie acum impartita in doua curente de opinie: unele pro si altele impotriva introducerii pretului minim. Controversa se isca tocmai din faptul ca marcile din segmentele inferioare ale pietei nu-si vor putea pastra consumatorii, care vor avea tendinta, dupa cum arata studiile, sa migreze spre tigari mai cu staif, in cazul in care diferenta de pret scade semnificativ sau chiar dispare.

Segmentele „amenintate“ de pretul minim sunt plasate acum, in intervalul de pret 17.000 – 33.000 de lei. Cat reprezinta acestea din vanzarile de tutun din Romania? Unele estimari vorbesc de circa un sfert din piata, adica sute de milioane de euro. In opinia reprezentantului Philip Morris, cota de piata detinuta de marcile aflate sub pretul minim de referinta este de sub 8%. O parere diferita are oficialul JTI, care sustine ca „segmentele afectate insumeaza circa 30% din piata si aproape 2 milioane de consumatori cu venituri reduse“. Diferenta mare de opinii vine din faptul ca reprezentantul Philip Morris ia in calcul doar segmentul low (20.000-28.000 lei), in timp ce JTI se raporteaza la un interval de pret mai larg, care cuprinde si segmentul value (intre 30.000 si 33.000 lei).

Pe de alta parte, accizele la tigarile ieftine difera acum de cele aplicate tigarilor scumpe cu sume de ordinul miilor de lei, pentru ca in prezent se aplica o taxare care ia in calcul si valoarea pachetului: cu cat acesta e mai scump, cu atat creste si acciza.

Prin noul Cod fiscal, diferentierile de impozitare ar fi reduse simtitor. Adrian Popa, Corporate Affairs Manager al British American Tobacco, crede ca prin noua varianta de Cod fiscal Ministerul Finantelor isi atinge trei obiective: cresterea veniturilor la bugetul de stat, garantarea unui venit minim din accize si atingerea nivelului minim al accizei in 2010.

Dintre aceste obiective, „poate cel mai important este atingerea nivelului minim de acciza pentru „most popular price category“ (MPPC): 64 de euro pe mia de tigarete in 2010“, spune Adrian Popa. Daca pretul celei mai vandute categorii scade – si se poate intampla asta in timpul razboaielor de preturi dintre competitori – apar doua probleme. Pe de o parte se mareste presiunea asupra cresterii accizei, iar pe de alta parte creste diferenta de acciza care trebuie recuperata pana in 2010. Oricum, preturile la tigari trebuie sa creasca, pana in 2010, cu peste 200%, daca se respecta calendarul agreat cu UE. In ce ritm? Intelegerea stabilita cu UE prevede o anumita cadenta. Dar nu mai departe de jumatatea lunii septembrie, ministrul de finante Sebastian Vladescu declara ca ministerul pe care il conduce are in proiect majorarea accizelor, inclusiv a celor aplicate la produsele din tutun. Ca urmare, „probabil ca pachetul de tigari va fi mai scump anul viitor, pana la o dublare a preturilor“, declara la acea vreme Vladescu.

Or, noua propunere de introducere a pretului minimal la tigari ar fi un „castig extraordinar“, crede reprezentantul BAT, „pentru ca revenim la calendar (cel agreat cu UE – n.r.)  si nu ne vom mai confrunta cu situatia din aprilie“. La acea data, acciza (si implicit pretul de raft a produselor) a crescut mai repede si mai mult decat se planificase: a avut loc o majorare cu 13,5% peste nivelul previzionat, care a fost aplicata la 1 aprilie, si nu la 1 iulie cum se stabilise anterior.

E clar ca preturile vor creste, mai alert sau mai lent. Si poate, pentru unele marci de tigari, salturile vor fi mai rapide si mai dese. Daca nu se iau alte noi masuri – de tipul introducerii pretului minim -, urmatoarea marire de acciza va fi facuta la 1 iulie 2006 si va afecta preturile tuturor tigarilor. Cel putin 4.000 de lei in plus va scoate fiecare fumator din buzunar, fie ca este vorba de tigarile cele mai ieftine (ca Snagov si Carpati) sau cele mai scumpe (ca Parliament sau Dunhill).

Iar valurile de discutii pe marginea pretului minim nu s-a limitat doar la schimburi de replici intre reprezentantii industriei. Consiliul Concurentei a trimis deja, saptamana trecuta, un aviz negativ pentru prevederile „anticoncurentiale“ referitoare la fixarea unor preturi minime atat la tigari, cat si la produsele din alcool – aviz care are doar titlu informativ si nu implica nici o obligativitate.

Ca raspuns la anuntul Consiliului Concurentei, ministerul a apreciat ca isi va definitiva punctul de vedere privind introducerea unui pret minim la tigari numai dupa ce va discuta cu reprezentantii consiliului. „Este un proces intre noi si Consiliul Concurentei“, a spus Sebastian Vladescu, mentionand ca intre 2001 si 2003 au existat, prin lege, astfel de preturi minime la tigari si alcool fara ca membrii Consiliului Concurentei sa le considere anticoncurentiale.