Copiii adoptivi ai BNR

Casa de amanet nu e banca, dar ar putea intra din 2006 sub autoritatea BNR alaturi de toate institutiile de creditare, fie ele bancare sau nebancare. Cat de dorita este autoritatea bancii centrale si ce efecte va avea?

Constantin Grosu, patron al Stell Invest SRL din Targu-Neamt (cu activitati in sectorul caselor de amanet), spune ca ii convine sa fie autorizat si supravegheat de BNR. Ce il deranjeaza cel mai mult in proiectul de lege al Ministerului de Finante si BNR e obligativitatea unui capital social minim de 200.000 de euro. „Nici in Uniunea Europeana nu este impus un prag atat de inalt“, spune el.

Daca legea va fi adoptata in aceasta forma, va renunta la casa de amanet si se va indrepta spre altceva, spune proprietarul Stell Invest, firma cu afaceri de 1,4 mld. lei in 2004. Sunt multi care gandesc asemeni lui Grosu. Proiectul de lege privind activitatea de creditare nebancara, in prezent nesupravegheata si guvernata prin legi speciale, a starnit ingrijorare mai ales in randul reprezentantilor micilor companii. Proiectul se refera la institutiile financiare nebancare – care acorda credite (de consum, ipotecare sau imobiliare), finanteaza tranzactiile comerciale, desfasoara operatiuni de factoring, scontare, forfetare sau leasing financiar, emit garantii, case de amanet, case de ajutor reciproc – fara a se limita insa numai la acestea. Considerata necesara de multi, mult prea restrictiva de altii sau chiar inutila de unele voci, legea creditarii nebancare are ca scop – in viziunea autoritatilor – o protectie mai buna a clientilor.

Ana Cernat, director executiv credite la societatea de credit ipotecar Domenia Credit, crede ca nu este nevoie de supravegherea institutiilor financiare nebancare (IFN), dat fiind ca acestea nu atrag depozite de la populatie. Ca urmare, „nu exista riscul ca acestea sa ajunga in incapacitatea de a returna banii deponentilor, risc specific bancilor“. insa activitatea unei IFN nu e total lipsita de riscuri, recunoaste Cernat.

„Riscul parteneriatului unei persoane cu o IFN nu este altul decat un risc tipic de afaceri pe care trebuie sa invatam sa il evitam – cunoscand partenerul mai bine – sau sa ni-l asumam“, este de parere ea. De cealalta parte, Florin Andronescu, CEO al companiei de consumer finance Credisson, isi doreste o reglementare mai stricta a pietei IFN. „Unul dintre avantaje este cunoasterea mult mai precisa a pietei. De exemplu, imi e foarte greu sa calculez cota de piata a companiei“, afirma el.

Oficialul Credisson spune ca a facut o propunere de reglementare inca de acum sase luni, care venea cu masuri mult mai restrictive. „Dar atunci incercam sa facem o reglementare strict pe zona de consumer finance“, explica Andronescu. Unul dintre sectoarele in care legea va avea un impact puternic este leasingul. Mai ales ca acest domeniu, ferit pana recent de scandaluri rasunatoare, a cunoscut in acest an prima criza de imagine, dupa falimentul MTS Leasing. Cum firmele de profil erau in plin program de elaborare a unei noi legi a leasingului, criza a fost un argument in plus pentru cei care cereau si o supraveghere a acestui sector, care ar putea depasi in acest an valoarea de doua miliarde de euro.

Nici societatile de leasing nu sunt chiar multumite de introducerea pragului minim de capital social. Mai ales ca, potrivit proiectului, „BNR va putea stabili nivele diferentiate de capital social minim in functie de tipul de activitate al IFN“. Cum nu pot fi puse pe acelasi plan casele de amanet cu firmele de leasing sau cele de consumer finance, este de asteptat ca, in cazul leasingului de exemplu, capitalul minim sa fie mai mare, spun specialistii. „Capitalul social va fi diferentiat, dar mai tarziu. Deocamdata ramane la 200.000 de euro“, a declarat pentru BUSINESS Magazin Cornel Coca Constantinescu, presedintele Asociatiei Societatilor de Leasing din Romania (ASLR).

Reprezentantii ASLR au avut la sfarsitul saptamanii trecute o intalnire cu oficiali ai BNR pentru a discuta unele propuneri legate de proiect. Cornel Coca Constantinescu crede insa ca va urma o perioada in care cei ce nu indeplinesc conditiile se vor gandi daca sa mai continue in domeniul leasingului. „Vor disparea firmele cu alt obiect de activitate, adica cei care nu au leasingul ca activitate principala“, considera Adriana Ahciarliu, secretar general al Asociatiei de Leasing Bancar (ALB), care grupeaza mai multe subsidiare ale bancilor.

Vor exista si efecte asupra beneficiarilor acestor servicii de creditare. „Costul de produs al leasingului va creste, din cauza ca se vor majora si cheltuielile operationale ale firmelor de leasing“, este de parere presedintele ASLR. Mai mult decat atat, clientul nu va mai putea alege produsul de la un numar atat de mare de companii. „S-ar putea sa fie o oferta mai redusa, mai ales in teritoriu, unde activeaza multe companii independente de dimensiuni reduse“, completeaza Coca Constantinescu. Proiectul de lege face referire doar la companiile care practica leasingul financiar – deocamdata majoritar pe piata romaneasca. BNR nu are insa cum sa supravegheze operatiunile de leasing operational – care nu sunt considerate operatiuni de creditare.