Sanatate sa fie!

Aventura realizarii unor modificari majore la casa personala m-a facut sa recurg la serviciile unui mester in varsta si cu o vasta experienta in varii domenii de activitate despre care abia acum am aflat ca exista, cum ar fi dulgheria. Pe langa bagajul de cunostinte, mesterul meu mai are si doua ticuri verbale, doua propozitii pe care le repeta intr-una: “Las’ ca videm noi” si “Sanatate sa fie, ca daca-i sanatate….”.

N-am aflat nicicum ce se intampla daca este sanatate, dar e de bine in mod sigur. In privinta lui “Las’ca videm noi”, initial m-am amuzat, dar cand am ajuns la chestiuni de genul “Intrebare: …da nu se lasa acoperisul daca facem asa? Raspuns: “Las’ ca videm noi” zambetul mi-a mai pierit.

Sunt sigur ca, in realitate, replica mesterului ascundea si o doza de ironie – replica la ingrijorarile mele nefondate. Si imi dau seama ca multe astfel de ingrijorari actuale sunt pasabile si cu astfel de replici sugubete, din care romanii au destule (dar nu numai, atentie!). Oricum, daca mai e si sanatate….

De exemplu acordul cu Fondul Monetar International. O delegatie a institutiei se afla in aceste zile la Bucuresti, de rezultatul discutiilor depinzand continuarea acordului pana la jumatatea anului viitor sau abandonarea intelegerii. Oficialii romani par decisi sa renunte la acord, in conditiile in care reprezentantii FMI solicita o austeritate bugetara maxima. Aceasta in conditiile in care semnalele de pana acum indica ca Guvernul roman este tentat sa deschida robinetul cheltuielilor pentru a acoperi nevoile de finantari publice, cu riscul de a tulbura si mai tare deficitele. Altfel spus, “las’ ca videm noi” ce facem cu deficitele, Romania are nevoie acum de dezvoltare.

Cred ca o eventuala rupere a acordului cu FMI va isca in mediul politic si in cel jurnalistic o emotie profunda. Comisia Europeana a sustinut mentinerea supravegherii din partea Fondului, si acesta ar fi un argument suplimentar pentru criticii deciziei de renuntare la acord, mai ales in prag de integrare europeana a Romaniei. Nu sunt un sustinator al ideii Guvernului, am mai vazut idei generoase care s-au pierdut in valmasag politic. Dar sunt de acord ca singura sansa a Romaniei de a deveni o natiune moderna sau civilizata sau europeana sau oricum altfel in bine este cea a dezvoltarii: infrastructura, servicii de buna calitate, companii viabile, fie ele mari sau mici. Asa ca un dram de nebunie economica mi se pare cel mai bun leac pentru combaterea unei cumintenii statute. “Las’ ca videm noi”.

Si oricum, daca e sa studiem stirile, tintele europene in materie de economie nu mai sunt de mult decat simple consemnari in tratate, despre care se stie ca sunt facute pentru a fi incalcate. Adica “sanatate sa fie…”.

Temerile legate de gestionarea unor deficite in crestere sunt indreptatite, odata pentru ca asa ne invata teoriile economice, dar si pentru aspectul, mai pragmatic, a unei potentiale lipse de abilitati a autoritatilor de a stapani o astfel de situatie. Iar o corectie a actualelor echilibre din economia romaneasca este inevitabila, poate un salt brusc al cursului, poate o scadere a bursei. Reversul este dezvoltarea, cu un sector privat sanatos, curat, pe fondul unor politici guvernametale coerente. Si Romania mai are si alte atu-uri.

In primul rand integrarea. In 2007 sau in 2008, Romania va fi tot o piata importanta si tot un partener cu greutate, chiar pentru munci nesuferite, si, oricum, incarcatura politica a integrarii bate economicul. In al doilea rand, romanii din strainatate si banii lor – intrari de 3,5 miliarde de euro in acest an, dupa cum spune chiar guvernatorul BNR Mugur Isarescu, bani care sunt un plasture major pe deficite si un plus de necontestat pentru consum.

Am citit de curand opinia unui economist americn care sustinea necesitatea schimbarii teoriilor economice de baza. Adica trecerea de la “piata regleaza si rezolva orice problema iar cererea si oferta stau la baza cresterii economice moderne” la “schimbarea tehnologica si organizationala, care duc la dezvoltarea economiei moderne”. Un experiment in acest sens ar putea avea loc in Romania: iesirea din tipare si locuri comune.

Mai simplu spus, las’ ca videm noi, sanatate sa fie.