Cine indrazneste?

Aflata parca in cautarea timpului pierdut, conducerea Termoelectrica a facut o serie de proiecte de investitii si incearca din rasputeri sa atraga investitori pentru a nu se trezi in deceniul care urmeaza cu grupurile nemodernizate. Pentru ca atunci va fi prea tarziu sa mai faca ceva.

 

Toti investitorii in energie care au pus piciorul – si vreun caiet de sarcini – in Romania au anuntat ca sunt interesati si sa produca energie electrica, nu numai sa o distribuie. Nemtii de la E.ON Energie si EnBW, cehii de la CEZ si francezii de la Gaz de France si-au aratat deschis interesul pentru complexele energetice Rovinari, Turceni sau Craiova, de hidrocentrale ori de energie alternativa.

 

Dar de investitiile despre care tot vorbeste Termoelectrica nu spune nimeni nimic – si nu e de mirare. “Sistemul energetic romanesc e caracterizat printr-o dezvoltare modesta a capacitatilor, prin consum mic, la jumatate fata de Rebublica Ceha, si de costuri neasteptat de mari de producere”, spune Jean Constantinescu, presedintele Institutului Roman pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Surselor de Energie.

 

Iar daca, pe scala costurilor, in topul ineficientei se afla centralele termo, de ce ar veni atunci aici un investitor, mai ales ca in sectorul de productie privatizarile sunt abia la inceput? “Pentru a nu incepe o investitie de la zero, pentru ca din 2015 va aparea o importanta criza de energie in Europa si va trebui sa ii facem fata majoritar din producere interna si pentru ca noi am facut deja studii pentru niste proiecte fezabile si le-am lansat pe piata”, argumenteaza Ovidiu Pop, managerul Termoelectrica.

 

Dar cu toate acestea, desi unul dintre proiectele promovate de Termoelectrica este chiar atractiv (e vorba de un proiect de inlocuire a unitatii 7 de 200 MW de la Doicesti cu o noua unitate de condensare operata pe carbune, care ar avea eficienta de 90-95% si un cost estimat de 155-160 de milioane de euro), nimeni pare deocamdata convins ca merita sa investeasca. Mai mult, grupul de la Doicesti nu sta chiar cu securea inchiderii deasupra capului, cel putin nu in urmatoarele trei-patru decenii, deoarece exista rezerve de carbune la SNC Ploiesti, la preturi competitive, pentru urmatorii 40 de ani. Asa ca, deoarece “trebuie neaparat inverzita productia din centralele termo” – dupa cum spune si Gheorghe Indre, director general in Ministerul Economiei – probabil ca se va proceda si pentru Doicesti la un imprumut cu garantie guvernamentala, ca in cazul Braila sau Paroseni.

 

Specialistii spun ca grupurile Termoelectrica ar fi mult mai atractive pentru privatizare daca se creeaza acele entitati termo si hidro, aceasta fiind si a doua varianta de reorganizare a societatii pe care a propus-o Ministerul Economiei si Comertului. Dar promisiunea e veche si deocamdata nu s-a facut nici o strategie.

 

O alta varianta ar fi stergerea datoriilor Termoelectrica – ceea ce Fondul Monetar International probabil ca nu va accepta in veci, avand in vedere ca cere, dimpotriva, restructurarea la sange si inchiderea companiilor nerentabile. Dar, desi situatia este critica, Termoelectrica nu poate fi inchisa pana in 2015. Motivul? Termenul de rambursare a unor credite bancare expira peste 10 ani, iar o inchidere a reactorului de la Cernavoda sau o crestere a consumului national ar declansa adevarate crize energetice.

 

Asadar, cel putin deocamdata, Termoelectrica trebuie mentinuta in viata. Si, eventual, trebuie ajutata sa atraga investitori care sa se implice in proiectele de resuscitare (a se citi eficientizare si respectare a conditiilor de mediu) a grupurilor Borzesti, Doicesti, Braila si Paroseni. Deocamdata, Termoelectrica s-a apucat de treaba la Paroseni, unde se deruleaza o investitie de 137 milioane de dolari. Insa nici acolo nu au venit investitorii: modernizarea grupului, care are o putere instalata de 150 MW, are in spate un imprumut de la BNP Paribas si JBIC pentru care a garantat statul roman.

 

Investitia se va finaliza in 2006 si, o data ce va deveni functionala, costurile se vor reduce cu 5% si se vor crea peste 1.000 de locuri de munca. Dar – pentru ca intotdeauna exista un “dar” – alte doua grupuri cu o putere de 100 MW de la aceeasi termocentrala apartinand Termoelectrica urmeaza sa fie inchise in cursul anului acestui an si a anul viitor, grupuri care au in total o putere instalata de 620 MW.

 

Asadar, cam la anul pe vremea asta, Termoelectrica va avea o putere instalata de 980 MW. Iar managerul Termoelectrica nu e mai optimist decat restul pietei. “Daca viata ne va arata ca aceste grupuri nu sunt performante si atractive, ele vor fi inchise, iar de siguranta sistemului national se va ocupa operatorul de sistem”, spune Ovidiu Pop.

 

Cel mai important insa este ca, treptat, Termoelectrica a devenit nu numai un actor nesemnificativ pe piata de energie din Romania, cu o pondere de circa 1,5%, dar si unul dintre cei mai scumpi si necompetitivi producatori de energie din lume, dupa cum afirma unii specialisti din sectorul energetic. Iar un studiu PHARE – Asistenta pentru restructurarea Termoelectrica, elaborat de firma de consultanta engleza PB Power – arata ca acum compania este inima blocajului financiar din economie.

 

DECLARATIE

Termoelectrica a devenit nu numai un actor nesemnificativ pe piata de energie din Romania, dar si unul dintre cei mai scumpi si necompetitivi producatori de energie din lume

 

Nici unul dintre investitorii straini din energie nu s-a aratat pana acum interesat de proiectele Termoelectrica