Asaltul discounterilor

Intr-o singura luna, numarul discounterilor din Romania aproape ca s-a dublat. Pana la sfarsitul verii erau patru, acum sunt deja sapte. Noii veniti – Plus Discount, Kaufland si Penny Market – sunt, cu totii, din Germania, au know-how, bani multi si ambitii mari. Iar investitiile pentru care au taiat panglica numai luna aceasta totalizeaza aproape 100 milioane de euro.

 

Discounterii nu au insemnat pana acum mare lucru pe piata romaneasca. Cifrele pe 2003 arata ca cele patru retele de magazine care deja functionau inainte de frenezia din aceasta toamna – Profi, XXL, Albinuta si miniMAX – isi imparteau un modest 2-3% din piata totala de retail din Romania. O situatie aparent inexplicabila, daca ne gandim ca un discounter este tocmai acel magazin care are produse mai putine pe rafturi decat un supermarket, dar si preturi ceva mai mici, deci mai atragatoare pentru clientii din tari care inca nu se pot mandri cu un nivel de trai ridicat.

 

Dar si celor instariti le plac discounterele. In parcarea magazinului Plus din Brühl, Germania, putine erau, in primele zile de octombrie, masinile sub 10.000 de euro bucata. Asta dovedeste ca ideea care circula prin Romania, potrivit careia discounterele ar fi doar pentru saraci, e de fapt o prejudecata. Magazinul grupului Tengelmann din orasul german Brühl e mic in comparatie cu hypermarketurile care par sa-i hipnotizeze pe romani si are un aspect neobisnuit – fatada e “invelita” in caramida. “Asa sunt toate?” intreaba un ziarist roman din grupul care a vizitat Brühl-ul la inceputul lunii si care retinuse ca Plus-urile seamana intre ele ca niste picaturi de apa, de la felul in care e impartit spatiul la modul de operare.

 

Hypermarketul, in schimb, e un spectaculos succes, desi si-a facut intrarea in Romania cam in acelasi timp cu discounterele. Iar succesul se poate masura si in cifre: Carrefour, care a venit in Romania in 2001, a intrat deja anul trecut in TOP 25 BUSINESS Magazin al celor mai mari companii private dupa cifra de afaceri, pe locul al 24-lea. Iar cifra de afaceri a Hiproma, compania care opereaza reteaua Carrefour, a fost de aproape 200 de milioane de euro – adica mai mult decat vanzarile cumulate a tuturor discounterilor din Romania.

 

Dar e de asteptat ca fizionomia pietei romanesti de discount sa se schimbe, de vreme ce in toamna asta au inceput sa apara si numele mari: Plus a inaugurat nu doar un magazin in Capitala, ci si un centru logistic la Ploiesti. Si Kaufland a deschis un magazin, tot in Bucuresti, si un depozit central. Penny Market a deschis deja trei magazine. Asa ca, in mai putin de o luna, au fost taiate panglicile pentru investitii de circa 100 de milioane de euro.

 

Ce aduc cei trei nou-veniti? Primul si cel mai important lucru pe care il promit sunt preturile mici. Din tiparul ofertei reduse iese, insa, Kaufland. Daca magazinele Plus au 1.800 de produse, pe o suprafata de vanzare de 1.200 mp, Kaufland are o suprafata de vanzare de aproape patru ori mai mare, de 4.500 mp, si implicit o oferta mult mai mare, care se apropie, in aceasta privinta, de formatul de hypermarket (Carrefour si Cora au suprafete de vanzare de peste 5.000 mp). Kaufland iese din tipar si cu galeria sa comerciala de 2.000 mp – magazinele de discount din Romania nu au asa ceva.

 

Ambitiile declarate ale noilor veniti sunt mari. Daca cei de la Plus vor sa-si adjudece pozitia de lider pe sectorul de discount cu peste 51% din piata, “Kaufland tinteste pozitia de lider al intregii piete de retail”, dupa cum sustine spune Gunter Grieb, directorul general al Kaufland Romania.

 

Ce au gasit, insa, pe piata, cei trei discounteri germani veniti odata cu toamna? Un retailer german, XXL, parte din grupul Rewe, primul discounter de pe piata, venit in 2001, care anunta in urma cu 2-3 ani planuri de expansiune rapida, nu mai are acum decat patru magazine. Nici magazinele Profi nu par sa stea mai bine. Au avut in 2004 o cifra de afaceri de doar 2 milioane de euro, iar principala realizare a anului trecut e trecerea pe profit (de 0,2 mil. euro) fata de pierderile din 2003. Tocmai pentru a incerca revigorarea afacerii, centrala de achizitie a Profi a fost unificata in cursul acestui an cu cea a Cora, magazine detinute de acelasi grup franco-belgian, Louise Delhaize.

 

Si nici miniMAX Discount nu are o situatie stralucita. Retailerul e singurul care nu apartine de un grup international, fiind creatia omului de afaceri Rainer Excel, fost sef XXL, care acum ii este concurent direct. Pana acum, miniMAX Discount a deschis trei magazine, dar ritmul de expansiune e inferior celui anuntat la lansare.

 

Planuri sonore anunta la inceputul anului si Dmitrijus Nikitinas, director de dezvoltare al VP Market (care opereaza Albinuta), care declara pentru BUSINESS Magazin ca intentioneaza sa deschida 20 de magazine in 2005. Reteaua Albinuta a demarat spectaculos, cu opt magazine in doua luni, dar a franat pe parcursul anului – are ca planuri imediate inaugurarea unui singur magazin, tot in sectorul 6 al Capitalei, unde sunt cele mai multe “Albinute”.

 

Competitorii nou-veniti ai discounterilor deja existenti spun ca piata romaneasca nu e ceea ce ar trebui sa fie. In tari dezvoltate, precum Franta si Germania, cota de piata a discounterilor e de zece ori mai mare decat in Romania: 25-30% din intreaga piata de retail.

 

“Cam tot atat o sa detina si discounterii pe piata romaneasca in circa cinci ani”, prognozeaza Michael Hurter, CEO al Plus Europa, parte a grupului german Tengelmann, in portofoliul caruia intra Plus, care a inaugurat saptamana trecuta centrul logistic pe care l-a construit la Ploiesti si care poate aproviziona 60 de magazine, dupa cum explica directorului general al Plus Discount Romania, Uwe Klostermann. Planurile Plus sunt extrem de ambitioase: vrea sa ajunga in urmatorii cinci ani la vanzari anuale de circa 400 milioane de euro. Asta inseamna aproape jumatate din vanzarile din 2004 ale Metro cash&carry, care a atins 1 miliard de euro cu cele 20 de magazine, si de doua ori mai mult decat vanzarile facute anul trecut de cele patru hypermarketuri Carrefour.

 

Singurii dintre nou-veniti care nu si-au anuntat planurile privind cifra de afaceri sunt cei de la Kaufland, care au spus, in schimb, ca se vor extinde rapid: cinci magazine pana la sfarsitul anului (Ramnicu Valcea, Timisoara, Alba Iulia, Baia Mare si Ploiesti) si 15-20 de magazine in urmatorii ani, conform lui Gunter Grieb, directorul general al Kaufland Romania. Un singur detaliu privind vanzarile a dat Grieb: anume ca se asteapta la o valoare medie a unui bon de cumparaturi de 10 euro, fata de o medie de 16-18 euro in magazinele din Cehia. Un plan optimist – directorul de la Kaufland se asteapta la un numar de clienti mai mare decat pe piata Cehiei, pentru ca “piata locala de retail este mai putin dezvoltata si oferta de magazine este mai redusa”.

 

Asteptarile celor de la Plus sunt de 6-7 euro, fata de un cos mediu de 12-15 euro, cat se inregistreaza in magazinele din Germania. “Magazinele din Romania sunt un pic mai mari ca suprafata si vor avea un trafic mult mai intens, poate chiar dublu fata de cel din Germania“, crede Michael Hurter, CEO al Plus Europa. Ca urmare, crede el, daca un magazin din Germania inregistreaza o cifra de afaceri medie anuala de 3,5 milioane de euro, cele din Romania ar putea ajunge la vanzari anuale de 2,5 – 3 milioane de euro fiecare.

 

Asadar, ne putem astepta la un asalt al discounterilor. De ce? Unul dintre motive ar fi ca retailerii internationali se confrunta cu saturarea pietelor traditionale si cauta piete mai aerisite – iar Romania figureaza, alaturi de tari ca India, China, Turcia, Vietnam, Rusia ori Bulgaria pe lista celor mai bune oportunitati de investitii pentru companiile de retail si producatorii de bunuri de consum, potrivit unui studiu realizat de firma de consultanta PricewaterhouseCoopers(PwC). Potrivit studiului, nivelul vanzarilor de retail pe cap de locuitor in Romania este de 630 de dolari anual, in comparatie cu o medie de 2.000 de dolari in Ungaria, Cehia sau Polonia. “Aceste cifre arata potentialul pietei romanesti, daca se ia in considerare cresterea economica medie, preconizata la 4-5% pentru urmatorii ani”, mai arata studiul PwC.

 

Asadar, nu e de mirare ca tot mai mute nume mari au pretentii la o felie cat mai consistenta din retailul romanesc. Dar nici tortul nu e inca bine copt, si nici toti pretendentii nu sunt inca prezenti.