Razboi in biblioteca

Google si Yahoo si-au mutat batalia intre milioane de rafturi cu carti, de unde fiecare afirma raspicat ca va salva trecutul literar al omenirii. De fapt, miza este mai concreta: mai multi utilizatori inseamna profit mai mare si o lovitura dura data adversarului.

 

In cazul gigantilor online Google si Yahoo, pretextul e mai putin important decat razboiul in sine. In incercarea de a atrage cat mai multi utilizatori pe site-urile lor, cele doua companii gasesc aproape zilnic un subiect de disputa – cine cauta prin cele mai multe documente electronice, cine are cel mai bun serviciu de e-mail, cine are rezultatele cele mai relevante la cautari online si asa mai departe. Micile “intepaturi” cotidiene au insa o miza cruciala: cine isi va crea imaginea de companie mai eficienta si mai utila clientilor sai va castiga pe termen lung. Si va lua probabil si publicul celeilalte.

 

Acum, pentru a demonstra ca este mai tare, Yahoo este gata sa intre intr-o batalie de uzura, una in care Google a esuat, cel putin deocamdata. Este vorba de crearea unei biblioteci digitale mondiale, care sa ofere utilizatorilor acces la cele mai importante carti din istoria omenirii.

 

Miza acestor proiecte online este cu siguranta una foarte mare. Pana in 2020, aproape 90% din publicatii vor fi disponibile in format digital si numai 10% vor fi tiparite exclusiv pe hartie, conform un studiu realizat de biblioteca centrala britanica British Library. Aproape 45% din publicatiile editate peste 15 ani vor fi prezentate in dubla varianta – si in format digital, dar si pe hartie, iar restul de 45% vor fi exclusiv digitale, spun specialistii in domeniu.

 

Desi a plecat primul din blocstarturi in cursa pentru digitalizarea cartilor, cel mai popular motor de cautare online, Google, s-a impotmolit intr-un hatis legal creat de criticii proiectului. Acestia – edituri, tipografii, scriitori, profesori – au acuzat ca proiectul Google Print este periculos pentru ca nu stabileste o metoda clara de lucru astfel incat sa nu fie incalcate drepturile de autor. Mai exact, Google nu solicita acordul autorilor pentru a le copia cartile in format digital.

 

Yahoo promite sa nu repete greselile rivalului sau si a anuntat ca nu va scana decat cartile pentru care a primit explicit acordul autorilor. Reversul monedei este ca, inevitabil, biblioteca sa digitala va fi mai saraca in continut decat cea a Google. Pe cine vor alege utilizatorii? Este greu de gasit un raspuns clar, insa o trecere in revista a istoriei recente a conflictului poate fi de ajutor.

 

Aparuta abia in 2004, ideea scanarii tuturor operelor importante ale omenirii si transpunerea lor pe Internet a castigat de-a lungul timpului foarte multi suporteri, dar si foarte multi adversari. Google spera sa faca  continutul acestor carti accesibil pentru milioanele de internauti din toata lumea, creand nu numai cea mai importanta resursa de informatii online, dar si un motor serios pentru dezvoltarea serviciului de reclame care sustine toate activitatile companiei.

 

Utilizatorii ar fi putut astfel sa caute citate in cartile favorite, sa vizualizeze fragmentele importante, dar si recenziile si comentariile de rigoare. Probabil, editurile interesate ar fi platit bani grei pentru ca utilizatorul sa fie redirectionat spre site-urile lor de web pentru a cumpara aceste carti in format fizic. Cat despre cartile iesite intre timp de sub protectia copyright-ului, ele ar fi fost accesibile integral, fara restrictii.

 

Poate tocmai perspectiva unei lumi in care nimeni nu ar mai fi mers la biblioteca pentru ca ar fi accesat cartile pe Internet i-a facut pe mai-marii acestui domeniu sa se opuna planului Google, spun sustinatorii companiei care opereaza cel mai mare motor de cautare de pe Internet.

 

In schimb, asociatia americana Authors Guild, care protejeaza drepturile autorilor, a dat in judecata Google la sfarsitul lunii trecute, acuzand compania ca proiectul sau este o “campanie masiva de incalcare a copyright-ului”. Chiar daca Google nu publica online decat unele pagini din cartile protejate de copyright, scaneaza acele carti in intregime. Iar Authors Guild acuza Google ca nu are dreptul sa scaneze nici o pagina fara acordul explicit al autorului. Google, spre deosebire de Yahoo, aplica o politica de tip “opt-out”: daca un autor nu vrea ca opera sa sa fie scanata si introdusa in biblioteca digitala, el trebuie sa solicite acest lucru in mod explicit. Dupa ce a fost data in judecata, compania a decis sa sisteze scanarile de carti pana la 1 noiembrie, pentru a le da ragaz celor care nu doresc sa le fie digitalizate cartile sa anunte explicit acest lucru. Totusi, asta nu a domolit deloc tonul criticilor.

 

Intr-o scrisoare publicata de prestigiosul The New York Times, presedintele asociatiei Authors Guild, Nick Taylor, acuza: “Prin faptul ca transpune in format digital munti de carti protejate de drepturile de autor fara sa aiba permisiune, Google impune propriul concept <renegade> despre copyright. Ei decid ce este bine pentru noi si confisca proprietate privata pentru a-si pune planul in aplicare”.

 

N-a mai durat mult si scandalul a luat amploare. Editura americana Rowman&Littlefield a dat o lovitura grea proiectului Google Print. Ce s-a intamplat, concret? Dupa ce unul din clientii editurii, scriitorul  Jack Neusner, a solicitat Google sa nu includa cartile sale in proiect, spunand ca accepta numai daca este platit, Google i-a cerut acestuia sa dovedeasca ca detine intr-adevar drepturile de autor.

 

Reactia editurii a fost violenta. Nu numai ca si-au sustinut autorul “cu trup si suflet”, dar au spus ca se retrag cu totul din proiect si au cerut Google sa distruga toate copiile digitale facute pana in prezent cartilor tiparite de Rowman&Littlefield.

 

Iar acum insasi ideea care sta la baza proiectului Google este pusa la indoiala: de ce sa construiesti o biblioteca “gri”, cu unele carti protejate de copyright pentru care nu ai acordul explicit al autorului, cand poti sa faci o colectie curata, chiar daca cu mai putine titluri, unde fiecare opera a fost in prealabil confirmat de cel care detine drepturile?

 

“Aceasta ar fi o metoda mai buna”, argumenteaza presedintele Authors Guild in articolul publicat in The New York Times. “Haideti sa construim o biblioteca digitala adevarata, nu doar “fragmentele”. Scriitorii sustin ideea, dar nu cu sacrificarea propriilor drepturi”.

 

Pana una-alta, chiar daca are sabia tribunalului atarnata deasupra capului, Google Print s-a lansat si functioneaza. Compania colaboreaza de la inceput cu Universitatile din Michigan, Harvard, Stanford si Oxford, dar si cu Biblioteca Centrala Publica din New York.

 

In vara aceasta, Google a cerut editurilor europene care sunt dispuse sa colaboreze la proiect sa trimita materiale in alte limbi decat engleza, decizie care vine sa completeze continutul majoritar anglo-american din cadrul bibliotecii digitale.

 

Poate tocmai de aceea, biblioteca online a Google include si autori romani. Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Gabriel Liiceanu nu lipsesc din indexul Google, insa din pacate nu sunt de gasit editii in limba romana.

 

Totusi, analistii asteapta cu interes un deznodamant in cazul Google Print. Nu este exclusa o decizie prin care compania sa fie nevoita sa regandeasca de la zero intregul proiect.

 

Profitand de faptul ca Google este tinut in sah, Yahoo a decis ca este timpul sa intre in scena. Zis si facut, iar toate reflectoarele mass-media s-au intors instantaneu in directia sa: promisiunea pe care portalul online a facut-o utilizatorilor sai este ca biblioteca digitala mondiala va deveni realitate si nu numai ca nimeni nu se va opune, dar chiar criticii de pana acum vor sustine ideea din toata inima.

 

Compania si-a intitulat proiectul Open Content Alliance, iar printre partenerii sai se numara nume sonore precum Adobe si Hewlett-Packard, dar si universitati sau organizatii non-profit.

 

Biblioteca digitala va cuprinde atat carti din biblioteci publice, cat si carti protejate prin drepturi de autor. Iar metoda folosita pentru a scapa de acuzatiile de incalcare a copyright-ului este simpla: Yahoo nu va “digitaliza” nici o opera decat daca obtine acordul clar al detinatorului drepturilor, sau daca este vorba de un titlu din patrimoniul public (care nu intra sub incidenta copyright-ului).

 

Intreaga biblioteca va fi pusa la dispozitia utilizatorilor, gratuit, pe un site special, www.opencontentalliance.org, insa continutul indexat va putea fi oferit utilizatorilor si de mari motoare de cautare, inclusiv Google, atunci cand utilizatorii efectueaza o cautare dupa un anumit material, au explicat oficialii Yahoo.

 

Yahoo a mai anuntat ca biblioteca sa va cuprinde, pe langa carti, si fisiere audio, filme, muzica, si discursuri ale marilor personalitati. In total, va fi vorba de peste 18.000 de titluri, majoritatea din cultura americana (inclusiv opere ale lui Mark Twain, Henry James si Edgar Allan Poe, conform oficialilor Yahoo), dar si din alte culturi.

 

Si acesta este doar inceputul, avertizeaza Yahoo. “Vom adauga mult mai multe pe masura ce ne dezvoltam. Vrem sa atragem cat mai multe organizatii, biblioteci si edituri si ii invitam pe care sustin ideea noastra sa ni se alature”.

 

Iar oficialii Yahoo nu scapa nici o ocazie de a sublinia faptul ca metoda lor de lucru se delimiteaza net de cea a Google. “Biblioteca virtuala va oferi acces liber catre continut, asigurandu-ne in acelasi timp de faptul ca drepturile detinatorilor de copyright sunt respectate”, se arata intr-un comunicat al Yahoo. “Continutul complet al cartilor va putea fi accesat si descarcat liber si in totalitate de catre oricine”, au mai spus oficialii Yahoo.

 

Amploarea acestui proiect va presupune costuri foarte mari, insa Yahoo nu a precizat intreaga suma necesara pentru a transforma biblioteca virtuala in realitate. Pentru primul an de desfasurare a Open Content Alliance, Yahoo va investi intre 300.000 si 500.000 de dolari, HP si Adobe vor contribui cu partea de hardware necesara, iar universitatile partenere, din Toronto si California, vor investi probabil sume apropiate de cele cheltuite de Yahoo.

 

Organizatia Internet Archive, care face parte de asemenea din Open Content Alliance, a pus bazele unui punct de lucru la Universitatea din Toronto, unde a scanat deja 2.000 de volume, la costul aproximativ de 0,10 dolari pe pagina.

 

“Ceea ce este foarte interesant la acest proiect este ca pot rezulta colectii de informatii relativ specializate, pe diferite subiecte. Astfel vor fi aduse in acelasi loc informatii relevante la scara globala, iar asta este intr-adevar extraordinar”, a spus Carole Moore, directorul bibliotecii Universitatii din Toronto.

 

Richard Terdiman, profesor de literatura la University of California, a spus la randul sau ca tipul de abordare pregatit de Yahoo este mult mai putin probabil sa provoace scandal in randul detinatorilor de drepturi de autor. “Pana cand Curtea Suprema va decide ce inseamna utilizare corecta si daca modelul Google este sau nu legal, ei (Yahoo – n.r.) nu vor trebui sa-si piarda trei sferturi din timp in tribunal”.

 

Iar pana cand justitia va ajunge la o concluzie, e greu de spus ca Yahoo va avea timp sa se plictiseasca. Conform specialistilor, 15% din continutul celor mai multe biblioteci universitare reprezinta carti care au iesit de sub protectia drepturilor de autor. Cu alte cuvinte, Yahoo le poate scana fara grija, pentru ca nu va veni nimeni sa le revendice.

 

In prezent, institutii precum Arhiva Nationala a Marii Britanii si Arhiva Europeana sunt in curs sa decida ce materiale vor oferi pentru noul proiect anuntat de Yahoo. Rezultatul final va fi o colectie uriasa online de continut disponibil gratuit utilizatorilor de Internet. Primele carti scanate si publicate online ar trebui sa apara pana la finalul acestui an, iar toate cele 18.000 de titluri sunt prevazute sa fie gata pana la sfarsitul lui 2006.

 

Insa lupta pentru intaietate pe domeniul bibliotecilor digitale nu se opreste pe continentul american. Avertizate de initiativa Google, autoritatile europene s-au mobilizat pentru a initia un proiect similar, care sa promoveze insa in primul rand cultura europeana.

 

Bibliotecile nationale din 19 tari de pe batranul continent au semnat anul acesta o motiune comuna. “Directorii bibliotecilor nationale doresc sa sprijine o initiativa comuna a liderilor europeni privind furnizarea ampla si sistematica in format digital a operelor care apartin patrimoniului continentului nostru”, au anuntat oficialii Bibliotecii Nationale Franceze, care a initiat acest contra-proiect. Initiativa a fost semnata de bibliotecile nationale a 19 tari din UE, printre care Germania, Italia, Polonia sau Ungaria.

 

Insa e greu de spus ca la nivelul continentului exista o viziune 100% unitara. Conducerea Bibliotecii Nationale a Marii Britanii a anuntat ca institutia sprijina initiativa, insa nu a semnat deocamdata motiunea. Biblioteca Nationala Portugheza si-a dat acordul scris, dar are nevoie de validarea ministerului in subordinea caruia se afla. Cipru si Malta si-au dat acordul de principiu, iar pozitia Letoniei nu este cunoscuta inca.

 

Pentru ca, singura, nici o natiune nu ar fi capabila de o contraofensiva semnificativa, presedintele Bibliotecii Nationale Franceze, Jean-Noël Jeanneney, a solicitat o mobilizare a intregului continent european. Dupa el, scopul principal este sa se evite “o dominatie covarsitoare a Americii in viziunea pe care generatiile viitoare si-o vor crea despre lume”.

 

Pregatindu-se pentru acest viitor digital, responsabilii bibliotecii centrale britanice au fost printre primii care au investit pentru a putea stoca si arhiva si publicatiile care vor fi in totalitate electronice. Materialele digitale, chiar daca par mai rezistente in timp, nu sunt nici ele indestructibile, spun specialistii. “Daca nu ne ingrijim de aceste publicatii, nu vor supravietui pentru a putea fi citite de generatiile viitoare”, a declarat un oficial al British Library.

 

In acest moment, statisticile arata ca cele mai citite publicatii electronice sunt jurnalele personale online (weblog, prescurtat blog). Pe de alta parte, nu trebuie uitat faptul ca opere esentiale, precum cele ale lui Shakespeare, au fost de asemenea transpuse in format digital. La fel, au fost scanate ziarele din secolul 18 si alte asemenea publicatii, aflate in lupta cu timpul.

 

Iar British Library include acum o varietate larga de lucrari pe diverse suporturi, de la oasele sculptate din neolitic, pana la publicatiile online. Cuprinde peste 160 de milioane de carti, dar si timbre, inregistrari audio, harti sau chiar bilete de teatru din secolul 19.

 

Provocarea secolului acesta va fi transpunerea istoriei omenirii in format digital, pentru a ne asigura ca trecutul nu se va pierde si nu va fi uitat, spun specialistii. In ce priveste pastrarea operelor literare importante, ar fi in avantajul tuturor ca proiectul Google, cel al Yahoo, sau amandoua in acelasi timp, sa reuseasca. Dar ramane de vazut daca lupta dura intre cei doi giganti online, care au ca prim obiectiv castigarea de cat mai multi utilizatori in dauna celuilalt, nu va avea drept victima colaterala insasi ideea generoasa a bibliotecii digitale mondiale.

 

…………………………..

 

“Prin faptul ca transpune in format digital munti de carti protejate de drepturile de autor fara sa aiba permisiune, Google impune propriul concept <renegade> despre copyright” -Nick Taylor, Authors Guild.

 

“Biblioteca virtuala va oferi acces liber catre continut, asigurandu-ne in acelasi timp de faptul ca drepturile detinatorilor de copyright sunt respectate” – Yahoo.