Unghi de filmare

Inainte de revolutie, cand televiziunea era numai una si, de voie, de nevoie, te uitai la toate emisiunile, am observat un artificiu de imagine menit sa intareasca eticheta “de bine” sau “de rau” aplicabila unui loc (deh, era epoca angajamentului pe fata in media). Eticheta aplicabila Romaniei in ultima perioada se vrea din ce in ce mai de bine. Intrebarea e daca o sa ne si descurcam cu atata bine pe cap de locuitor.

 

Artificiul de imagine de care vorbeam mai sus este simplu; sa spunem ca trebuia facut un reportaj despre o ferma agricola. Daca materialul era de rau, operatorul filma de sus in jos, cu precadere drumurile pline de noroi, cizmele de cauciuc manjite si peretii stropiti ai cladirilor; cateva cadre erau de ajuns pentru a induce un sentiment dezolant. Daca era de bine, unghiul camerei se schimba, de jos in sus, astfel incat cerul albastru, un copacel inflorit si partea nestropita a zidurilor sa dea impresia de bine.

 

Timp de nici nu mai stiu cati ani camerele video care au filmat Romania au luat imagini “de sus in jos”, prezentand in tonuri sumbre amalgamul economic si politic local.  De o bucata de vreme atat liderii locali cat si organizatiile internationale au inceput sa schimbe unghiul.

 

Exemplu: Capacitatea Romaniei de a inregistra progrese in procesul de aderare la UE este tratata cu mult optimisim de catre oficialii europeni, existand insa riscul unor probleme in cazul in care Bulgaria nu va recupera intarzierile acumulate. Premierul Calin Popescu Tariceanu dixit. Si in continuare: statul vecin se confrunta cu probleme “care au atins un nivel extrem de ingrijorator” in ceea ce priveste crima organizata.          

 

Alta: Petromidia si Banca Transilvania sunt printre cele zece companii est-europene cele mai vizate pentru a fi preluate de grupuri occidentale. Raiffeisen Zentralbank dixit.

 

Si inca: Banca Comerciala Romana ar putea fi vanduta, intr-un scenariu considerat realist, cu 4,9 miliarde de euro, reprezentand de 3,8 ori valoarea contabila estimata pentru acest an. Valoarea tranzactiei privind pachetul de 62% scos la vanzarea de statul roman ar fi de circa trei miliarde de euro, putand fi cea mai scumpa tranzactie de acest tip realizata in Europa Centrala si de Est. Banca de investitii Goldman Sachs, cea mai influenta de pe Wall Street dixit.

 

Si nu am terminat: Romania ocupa locul doi in regiunea Europei Centrale si de Est si a Comunitatii Statelor Independente din punct de vedere al nivelului investitiilor straine atrase anul trecut, devansata doar de Federatia Rusa, depasind astfel tari precum Ungaria si Cehia. Raportul Mondial al Investitiilor realizat de Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare (UNCTAD) dixit.

 

In final inca doua, care nu sunt de bine-bine, ci mai degraba de binisor spre acceptabil:

Prima – Romania este pe locul 19 intr-un top realizat de fundatia germana Bertelsmann, care analizeaza ritmul dezvoltarii economice si democratice din 119 state si pe pozitia 24 in functie de managementul politic. Romania se plasa, in 2003, pe pozitia 21 la prima categorie analizata si pe locul 25 in ceea ce priveste managementul politic. Pentru comparatie, Bulgaria ocupa locul 16 in ierarhia realizata in functie de avansul economic si democratic iar in cazul managementului politic coboara o pozitie, pana pe 21.

 

A doua – Bucurestiul ocupa locul 83 intr-un top al primelor 127 de orase care ofera cele mai bune conditii de viata, realizat de Economist Intelligence Unit, divizia de informatii a grupului The Economist. la egalitate cu Bucurestiul se plaseaza si orasul chinez Guangzhou. Ratingul primit de capitala Romaniei a fost de 29%, nivel ce marcheaza pragul superior al intervalului care arata ca, desi traiul zilnic este destul de bun, exista totusi o serie de probleme. Dintre orasele din Europa de Est, cel mai bun rezultat a fost obtinut de Budapesta, cu 14%, care s-a plasat pe locul 57, urmata pe pozitia 59 de Praga, cu 16%, si pe 62 de Bratislava, cu 19%. Aici simt nevoia unei paranteze: chiar daca studiul celor de la EIU a fost realizat inainte de ploile recente care au dus la inundarea mai multor zone din Bucuresti, tot nu inteleg cum se impaca “pragul superior al intervalului….” cu ceea ce vedem si traim in fiecare zi in Bucuresti. De curiozitate, cautati pe Internet poze din Guangzhou si o sa vedeti ca, daca nu cumva chinezii s-au apucat sa infrumuseteze orasul in Photoshop, adaugandu-i, intr-o veselie, zgarie nori, World Trade Centre-uri si poduri maiastre, intre cele doua orase parca nu incap comparatii.

 

Cam asta e, filmat de jos in sus: i-am luat pe bulgari, avem companii pe care trebuie sa le pazim ca pe butelii, am putea realiza o privatizare ce n-a vazut Estul, vin si ceva investitori iar in vremuri mai secetoase putem zice ca traim chiar acceptabil. Dar sa potrivim camera asa, pe la mijloc si sa spunem ca aderarea la UE este mai mult decat cursa dintre Romania si Bulgaria, ca privatizarea BCR ar trebui sa aduca si bani dar si o schimbare in mediul bancar romanesc, care trebuie sa devena mai prietenos cu mica afacere sau ca indiferent de evolutia in topuri, administratiile si politicenii trebuie inca sa invete sa faca administrare si politica, iar cetatenii sa fie cetateni. Iar binele relativ de acum sa-l privim cu prudenta, pentru ca, cel putin in zona Vrancea a economiei se acumuleaza de o bucata de vreme tensiuni care ne-ar putea asigura un loc si in topul seismelor economice. Dixit.

…………………

 

Timp de nici nu mai stiu cati ani camerele video care au filmat Romania au luat imagini “de sus in jos”, prezentand in tonuri sumbre amalgamul economic si politic local.