Category: Gandul

Preşedintele venezuelean, Hugo Chavez, nu poate să treacă foarte uşor peste ofensa adusă de re­gele Spaniei la summitul ibero-ame­rican de săptămâna trecută şi ameninţă cu represalii. Monarhul spa­niol i-a spus lui Chavez, de faţă cu mulţi şefi de stat şi de gu­vern, să mai tacă din gură, după care s-a ridicat nervos şi a părăsit sala. După un scurt moment de reflecţie, Chavez a decis următoarea mişcare: i-a cerut regelui Juan Carlos să-şi pre­zinte scuze, altfel investitorii spanioli vor avea de suferit.

Detalii aici

Asta se întâmpla prin primăvară, dar, în următoarele luni, numărul muncitorilor „importaţi” din ţări mai sărace a fost infim faţă de câte zeci de mii de chinezi, pakistanezi sau de alte naţii spuneau patronii că au nevoie. Destul de repede, angajatorii au constatat că au o mare problemă cu importul: muncitorii străini, deşi au o productivitate mare, erau scumpi din cauza nu a salariilor cerute de ei, ci a salariilor stabilite de Guvern.

Detalii aici

Şi cei care işi doresc să cumpere o anume afacere pot să ceară intermediarului să o caute, în schimbul unui comision.

Comerţul cu afaceri este o activitate relativ nouă pe piaţa românească, însă cu mari perspective dovadă fiind multitudinea de oferte în acest sens. Există atât anunţuri de vânzare, cât şi de cumpărare.

Detalii aici

90% din această cantitate a fost exportată în 10 ţări. Principalul consumator de vin românesc este Germania, unde, în decurs de şase luni, au plecat 4,063 milioane litri de vin, cu un cost de 0,7 euro/litru.

Pe locul doi, la o distanţă destul de mare din punct de vedere al calităţii, se află Federaţia Rusă unde s-au exportat 1,046 milioane de litri la un preţ ceva mai mare, respectiv 1,28 euro/litru, cu un total de 1.33 milioane euro. Estonia şi SUA sunt ocupantele locurilor trei şi patru, aici fiind exportate aproape 500 de mii de tone de vin şi respectiv 227 mii tone. Preţurile plătite de aceste ţări au fost de 1,47 euro/litru în Estonia şi 1,85 euro/litru, în SUA.

Deşi este pe locul 8 în topul statelor în care România exportă vin, Spania are cel mai ridicat preţ pe litru, 2,45 euro din top 10. Aceasta spre deosebire de Germania care deşi este prima în top are cel mai mic preţ pe litru. Ţările în care am exportat cel mai scump vin au fost Franţa şi Cipru cu 12,70 şi 11,24 euro/litru. Cantităţile nu sunt însă prea mari, fiind vorba de aproape 30.000 litri în Franţa şi doar 243 litri în Cipru.

La polul opus din punct de vedere al exporturilor se află Portugalia, unde am exportat numai 2 litri de vin la un preţ/litru de 5,18 euro. Sierra Leone este următoarea clasată cu o cantitate de doar 9 litri la costul de 5,17 euro/litru. Bolivia şi Ucraina sunt pe locurile 3 şi 4 cu câte 20 de litri exportaţi la preţul de 3,20 şi respectiv 3,52 euro/litru. Şi Georgia este una din ţările în care am exportat sub 30 de litri, ţară care a plătit 3.54 euro pentru fiecare dintre cei 27 litri. Specialiştii spun că nu este vorba despre un export propriu zis, ci mai degrabă despre mostre menite să-i convingă pe posibilii europeni.

Germanii şi moldovenii au dat milioane de dolaripe vin românesc

Spre deosebire de 2007, anul trecut, în primul semestru nu am exportat decât 8,433 milioane de litri, cu o sumă totală de 9,33 milioane dolari şi o medie pe litru de 1,11 dolari. Ca şi anul acesta, Germania a fost pe primul loc cu peste 4 milioane litri vin la un preţ/litru ceva mai mic, respectiv de 0,85 dolari.

Locul 2 a fost ocupat de Moldova unde s-au exportat 1,04 milioane litri de vin cu un cost de 0,32 dolari pe litru spre deosebire de 2007 când a importat din România doar puţin peste 36.000 litri la preţul de 1,37 euro/litru.

Următoarea clasată a fost Marea Britanie care a importat 0,64 milioane litri de vin la preţul de 1,64 dolari/litru, faţă de anul acesta când România a exportat acolo doar 0,175 milioane litri pentru 1,48 euro/litru.Şi anul trecut am avut un pol opus reprezentat de Liban şi Malta, unde am trimis 3 şi respectiv 9 litri, la preţul de 4,29 şi respectiv 5 dolari pe litru.

Mai multe detalii la www.zf.ro

Cine a cumpărat sau intenţionează să cumpere teren în localităţile Frumuşani (sud-est) şi Dascălu (nord-est), situate la aproximativ 20 de kilometri de centrul Bucureştiului, sunt cei mai norocoşi. Reprezentantul Neoland Invest a menţionat aceste două zone ca având cel mai mare potenţial de creştere. Un metru pătrat de teren în extravilan se vinde în prezent cu 5-10 euro, în timp ce terenurile în intravilan se vând cu sume cuprinse între 30-40 de euro pe metru pătrat. Astfel, în cinci ani, un metru pătrat se va vinde cu 800 de euro. Aceleaşi creşteri se vor înregistra şi în localităţile Moara Vlăsiei, Glădeşti, Căciulaţi şi Ştefăneşti.
Şi în localitatea Săbăreni (nord-vest) există potenţial de creştere a preţurilor terenurilor. În momentul de faţă, un metru pătrat costă între 15 şi 20 de euro, analiştii Neoland estimând o creştere de până la 60 de euro pe metru pătrat în următorul an.
Analiştii de la companiile de consultanţă imobiliară Coldwell Banker şi Esop preconizează o posibilă dezvoltare şi în zonele Cornetu, Bragadiru, Mihăileşti şi Domneşti. Aici un metru pătrat de teren se vinde cu maxim 30 de euro pe metru pătrat, în timp ce un metru pătrat a ajuns la 200 de euro în Corbeanca şi 80 de euro la Buftea.
Cele mai multe tranzacţii cu terenurile din jurul Bucureştiului sunt cele extravilane, trecute imediat după cumpărare în intravilan. „Preţurile terenurilor extravilane sunt de zece ori mai mici decât cele intravilane, iar investitorul are de plătit aproximativ un euro pe metru pătrat pentru a trece loturile de teren dintr-un regim în altul”, spune Lazăr. Din această cauză, autorităţile din localităţile situate în apropierea Capitalei, precum Corbeanca, Voluntari, Baloteşti şi Domneşti, se gândesc la trecerea întregilor suprafeţe extravilane în intravilan.
Potrivit Neoland Invest, aproximativ 80% din cumpărătorii terenurilor sunt speculanţi, care construiesc pe o parte din teren proiecte rezidenţiale, iar cealaltă o revând pentru finanţarea construcţiei.
Restul de 20% este reprezentat de persoanele fizice care achiziţionează terenul în vederea construirii unei locuinţe proprii.

Mai multe detalii la www.gandul.info

Bucureştenii au salarii de invidiat, comparativ cu restul românilor.

Dovadă stau rezultatele unui studiu care arată că, anul trecut, venitul mediu brut înregistrat în Capitală a fost de 928 de euro, iar PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la aproximativ 11.000 euro.

Aceasta în condiţiile în care, la nivel naţional, salariul mediu net abia dacă ajungea, la finele anului trecut, la 300 de euro, nivel la care se menţine şi în prezent, potrivit datelor statistice. O influenţă deloc de neglijat în obţinerea acestor cifre au avut-o câştigurile unor bucureşteni, puţini la număr, care au încasat într-un an cât alte câteva sute