BusinessMagazin

Category: Industrie

Analize din domeniul industriei – informații despre companii de succes, studii de caz și multe alte lucruri interesante

  • 100 tineri manageri de top. Paul David, Pehart Grup: Marile provocări sunt cele care vin din interior – rezistenţa la schimbare, ieşirea din zona de confort şi efortul de a ne adapta la noutate

    Paul David, director de dezvoltare, Pehart Grup, 39 de ani

    Cifră de afaceri (2023): 828,3 mil. lei

    Profit: 119,1 mil. lei

    Număr de angajaţi: 542

    „Marile provocări sunt cele care vin din interior – rezistenţa la schimbare, ieşirea din zona de confort şi efortul de a ne adapta la noutate. Cred în afirmaţia lui Alvin Toffler că viitorul este al celor capabili să înveţe, să se dezveţe şi să înveţe din nou. Doar aşa vom putea depăşi obstacolele.”

    De profesie economist, Paul David s-a alăturat Pehart Grup când avea 25 de ani, iar astăzi, după 14 ani, coordonează activităţile de operaţiuni şi logistică, vânzări de materie primă şi departamentul de calitate-mediu şi sistem ale grupului.

  • 100 tineri manageri de top. Alexandru Rădulescu, Pedro Grup: Calităţile pe care le apreciez cel mai mult sunt: onestitatea, buna-voinţă şi adaptabilitatea, dar şi iniţiativa şi asumarea responsabilităţii

    Alexandru Rădulescu, Chief Sales Officer, ARQA , Pedro Grup, 39 de ani

    Cifră de afaceri (2023): 118,2 mil. lei

    Profit net: 15,4 mil. lei

    Număr de angajaţi: 78

    „Calităţile pe care le apreciez cel mai mult sunt: onestitatea, buna-voinţă şi adaptabilitatea, pe de o parte, dar şi iniţiativa şi asumarea responsabilităţii, pe de altă parte. La polul opus, defectul pe care nu îl pot accepta este lipsa sincerităţii.”

    De-a lungul carierei de 18 ani, Alexandru Rădulescu a gestionat vânzarea, atât direct, cât şi prin intermediul echipelor coordonate, a 17 proiecte rezidenţiale, însumând peste 1.000 de unităţi locative, cu o valoare totală de 150 de milioane de euro şi a coordonat şi format peste 50 de consultanţi imobiliari.

  • 100 tineri manageri de top. Ramona Pîrlog, Mercedes-Benz Romania: Echipa noastră este foarte unită, sprijinindu-se reciproc şi colaborând eficient, deşi fiecare membru are propria sa arie de responsabilitate şi expertiză

    Ramona Pîrlog, Head of Marketing, Passenger Cars, Mercedes-Benz Romania, 34 de ani

    Număr de angajaţi: 327

    „Am norocul de a coordona o echipă performantă, creativă şi pasionată de brandul Mercedes-Benz. Calităţile pe care le apreciez cel mai mult la colegii mei sunt proactivitatea şi dedicarea lor de a depăşi aşteptările. Echipa noastră este foarte unită, sprijinindu-se reciproc şi colaborând eficient, deşi fiecare membru are propria sa arie de responsabilitate şi expertiză. Această sinergie ne permite să obţinem rezultate remarcabile şi să inovăm constant.”

    Cu o experienţă de peste 12 ani în marketing şi comunicare, Ramona Pîrlog şi-a început cariera în timpul facultăţii în sectorul construcţiilor şi real estate, având o formare de inginer. Rapid, a descoperit adevărata sa pasiune în marketing, domeniu în care spune că se simte în elementul său. Recent, a absolvit programul MBA la Maastricht University School of Business and Economics, ceea ce i-a oferit noi perspective în leadership şi management. În prezent, conduce departamentul de marketing pentru divizia de autoturisme a Mercedes-Benz România, unde îmbină strategia cu creativitatea pentru a consolida brandul, promovând inovaţia şi sustenabilitatea.
     

  • Cine este femeia care are o avere netă cât produsul intern brut al unei ţări de mici dimensiuni

    Cu o avere netă cât produsul intern brut al unei ţări de mici dimensiuni, Susanne Klatten este astăzi una dintre cele mai bogate persoane din lume, de al cărei nume este legat viitorul unor companii precum producătorul de sub-stanţe chimice Altana şi producătorul de automobile BMW.

    Deşi, la prima vedere, Klatten pare să deţină toate caracteristicile unui tipic moştenitor care nu a făcut nimic decât să îşi primească pe tavă poziţia în societate, povestea ei este marcată de consolidarea uneia dintre cele mai mari companii care au fost tranzacţionate vreodată pe Bursa de la Frankfurt.
    Susanne Hanna Ursula Klatten, născută Susanne Quandt pe 28 aprilie 1962, este o figură proeminentă în domeniul financiar global, fiind cea mai bogată femeie din Germania şi o forţă majoră în mediul de business din Europa. La finele lunii trecute, averea ei era estimată la 25 mld. dolari, asigurându-i statutul de cea mai bogată femeie din Germania şi poziţia 78 în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume, conform Bloomberg Billionaires Index.

    Născută în Bad Homburg, în ceea ce era atunci Germania de Vest, Klatten şi-a construit o carieră ce avea să re-flecte din plin aptitudinile antreprenoriale ale familiei sale. Cu o diplomă în finanţe, şi-a început cariera la agenţia de publicitate Young & Rubicam în Frankfurt, unde a lucrat între 1981 şi 1983. Şi-a aprofundat cunoştinţele com-pletând studii de marketing şi management la Universitatea din Buckingham şi a obţinut un MBA de la Şcoala de Afaceri IMD din Lausanne, în Elveţia, cu specializare în publicitate.

    Consolidându-şi fundaţia profesională, Klatten a dobândit experienţă valoroasă la Dresdner Bank din Londra şi, ul-terior, s-a alăturat biroului McKinsey din München, precum şi băncii Bankhaus Reuschel & Co.

    Klatten, care a lucrat ocazional sub numele de Susanne Kant, a moştenit o participaţie de 50,1% în gigantul farma-ceutic şi chimic Altana după decesul tatălui său. În calitate de membră a consiliului de supraveghere al Altana, ea a jucat un rol esenţial în transformarea companiei într-un nume de top în Germania, inclusă la un moment dat în structura indicelui bursier DAX.

    În 2006, Altana şi-a vândut divizia farmaceutică către Nycomed pentru 4,5 mld. euro, sumă distribuită acţionarilor sub formă de dividende. Klatten a păstrat controlul asupra Altana, concentrându-se asupra chimiei de specialitate, iar până în 2009, a achiziţionat aproape toate acţiunile rămase, devenind astfel acţionar majoritar. Atât Altana, cât şi SKion, o altă companie controlată de ea, deţin un pachet de 46% în Landa Digital Printing, o firmă israeliană spe-cializată în imprimare digitală şi nanotehnologie. Prin SKion, Klatten a delistat Altana de la bursă în 2010 printr-o operaţiune de squeeze-out.

    Moştenirea tatălui ei a inclus şi o participaţie substanţială în BMW, iniţial de 12,5%, care a crescut la 19,2% după decesul mamei sale în 2015. Din 1997, Klatten şi fratele său, Stefan Quandt, ocupă locuri în consiliul de suprave-ghere al BMW. În plus, investiţia strategică a lui Klatten în SGL Carbon, un important producător de grafit, îi oferă posibilitatea de a-şi creşte participaţia de la 8% la aproape un sfert, în acord cu abordarea sa consecventă de a dezvolta şi consolida active industriale în Europa.  

    Carte de vizită

    1. Susanne Klatten s-a născut la începutul anilor 1960 la Bad Bomburg, un orăşel aflat la 20 de minute de condus de Frankfurt, capitala economică a Germaniei;

    2. Din copilărie, ştia că îşi va petrece viaţa în mediul de business, fiind cea care avea să moştenească un pachet majoritar la gigantul german Altana;

    3. După decesul tatălui, a susţinut dezvoltarea producătorului de substanţe chimice în calitate de membru în con-siliul de supraveghere al companiei;

    4. Spre finele anilor 2000 a cumpărat în mod constant alte pachete de acţiuni şi a delistat apoi Altana de la Bursă;

    5. Astăzi, deţine o participaţie de aproape 20% la BMW, companie evaluată la 46 mld. euro.

  • Wolfsburg: poate supravieţui oraşul-emblemă al industriei auto germane crizei VW sau va deveni un uriaş muzeu industrial?

    Wolfsburg este un oraş mic, cu o populaţie care ar încăpea lejer în tribunele celui mai mare stadion din lume. Însă este un oraş mare pentru economia Germaniei. Acolo bate chiar inima industriei germane. În Wolfsburg se află cea mai cunoscută fabrică de maşini VW. Aproape toată lumea din oraş munceşte pentru companie sau are afaceri care depind de constructorul auto. Wolfsburg este sinonim cu VW. Acum, când regele lumii corporate germane spune că ia în considerare reducerea personalului de acolo, ceva ce putea fi considerat o blasfemie în urmă cu doar câteva luni, întregul oraş se teme de un colaps, scrie Deutsche Welle.

    Primul lucru care poate fi observat  în oraşul Wolfsburg, din landul Saxonia Inferioară, după o călătorie cu trenul sunt patru furnale imense care se ridică dintr-o clădire uriaşă a unei fabrici care poartă sigla VW în albastru şi alb pe faţada din cărămidă maro-roşcat. Toţi pereţii sunt aşa. Maro-roşcat industrial. Este semnul de bun venit în oraşul Volkswagen, unde se află una dintre cele mai mari uzine de automobile din lume. Wolfsburg este unul dintre puţinele oraşe germane construite în prima jumătate a secolului al XX-lea ca oraş planificat, ceea ce înseamnă că a fost proiectat pentru un scop şi construit pe un teren anterior nedezvoltat. Fondat de regimul nazist al lui Hitler la 1 iulie 1938, Wolfsburg a fost construit pentru a deveni casa muncitorilor care participau la producţia aşa-numitei KdF-Wagen – o maşină ieftină şi accesibilă, care făcea parte din campania Kraft durch Freude (Putere prin bucurie) a celui de-al Treilea Reich. Mai târziu, această maşină a devenit faimoasă sub numele de VW Beetle (Broscuţa pentru est-europeni).

    Wolfsburg există mulţumită fabricii de maşini Volkswagen, şi nu sunt puţini cei care spun că dacă VW strănută, Wolfsburg va face febră. În acest moment, criza VW este subiect de discuţie pentru oricine din oraş, deoarece cel mai mare producător de automobile din Europa intenţionează ca pentru prima dată în istoria sa să închidă fabrici germane şi să concedieze mii de muncitori din ţară. Peste 60.000 de oameni lucrează pentru VW în Wolfsburg, un oraş cu 120.000 de locuitori după înglobarea satelor vecine. Salariile VW sunt peste medie, ceea ce face ca această companie să aibă cele mai mari costuri cu forţa de muncă din industria auto germană, unde salariul mediu pe oră a fost de aproximativ 62 euro în 2023. Kristin Rößer spune că visul tipic german cu o casă cu grădină, maşină şi familie nu este mort. Agentul imobiliar prezintă reporterului DW o casă în stil bungalou, care, spune ea, este destul de tipică pentru multe din locuinţele muncitorilor VW din Wolfsburg. Un despărţitor de cameră, podele din PVC de culoarea petrolului şi gresie galbenă de bucătărie amintesc de moda vremurilor când multe dintre aceste case au fost construite, în anii 1960.

    Peste 60.000 de oameni lucrează pentru VW în Wolfsburg, un oraş cu 120.000 de locuitori după înglobarea satelor vecine. Salariile VW sunt peste medie, ceea ce face ca această companie să aibă cele mai mari costuri cu forţa de muncă din industria auto germană, unde salariul mediu pe oră a fost de aproximativ 62 eu-ro în 2023.

    Rößer trăieşte în Wolfsburg de când s-a născut. În aceste zile, însă, ea simte o incertitudine uriaşă stăpânind oraşul, muncitorii de la VW chemându-o pentru  „a-şi vinde casele înainte ca valoarea lor să se prăbuşească”, după cum povesteşte ea. Alţi clienţi s-au răzgândit şi au anulat contractele de cumpărare a locuinţei în ultimul moment. „Oamenii ezită să cumpere o casă nouă şi vor să-şi păstreze banii până când află sigur ce va decide VW”, spune agentul imobiliar. În 2023, constructorul de maşini cu zece mărci în portofoliu a înregistrat profituri solide de peste 18 miliarde de euro şi a plătit 4,5 miliarde de euro în dividende acţionarilor. Cu toate acestea, conducerea VW a lansat anul trecut un program de îmbunătăţire a efi-cienţei menit să facă economii de 10 miliarde de euro până în 2026 pentru a creşte competitivitatea. Cu toate aces-tea, în august 2024, conducerea a spus că sunt necesare măsuri suplimentare de reducere a cheltuielilor, inclusiv închiderea a două uzine de maşini în Germania şi diminuări semnificative ale forţei de muncă din cadrul companiei, care numără 120.000 de persoane în Germania. Este o după-amiază de octombrie. Soarele proiectează o lumină blândă de toamnă pe Poarta 17 a amplasamentului uriaş şi istoric al VW. Sute de muncitori se revarsă în şiruri prin ea după ce şi-au terminat tura de dimineaţă la ora 14.00. Oamenii poartă salopete albe şi pulovere sau cămăşi împodobite cu sigla VW. Cei mai mulţi se îndreaptă spre parcarea uriaşă din afara fabricii, iar starea lor de spirit pare alterată şi aproape nimeni nu vrea să vorbească pentru DW şi nici chiar să pozeze pentru reporter. În urma acoperirii din mass-media a problemelor constructorului auto din ultimele săptămâni, majoritatea muncitorilor nu au chef să răspundă la aceleaşi întrebări din nou şi din nou. Desigur, angajaţii se tem pentru locurile lor de muncă, spune un bărbat, iar altul adaugă că tot ce pot face acum este să rămână încrezători în viitorul producătorului auto. „Am supravieţuit multor crize, vom supravieţui şi acestei crize”, îşi arată el optimismul.

    Cu un venit median de 5.238 de euro per capita, Wolfsburg este unul din oraşele cu cei mai înstăriţi locuitori din Germania. Wolfsburgienii ocupă locul doi după locuitorii din Ingolstadt, unde îşi are sediul un alt mare producător de automobile german, Audi. Vremurile se schimbă pentru Wolfsburg. Taxele de afaceri încasate pentru profiturile masive ale VW au făcut Wolfs-burgul bogat. Dar centrul oraşului nu arată bine. Wolfsburg este un oraş pentru maşini, iar centrul său este încon-jurat de străzi largi, cu multe locuri de parcare. E pustiu în această după-amiază însorită. Unii cumpărători se plimbă pe strada Porsche, dar sunt doar în trecere pe lângă vitrinele magazinelor în mare parte goale. Mai sunt pe acolo deschise câteva magazine de chilipiruri şi o sălă de jocuri de noroc temporară cu lumini pâlpâitoare. Cele câ-teva cafenele şi baruri aflate de-a lungul străzilor-bulevard nu sunt nici ele aglomerate, aşa cum ar putea sugera o zi caldă de octombrie.

    Mândria producţiei de maşini din Wolfsburg este prezentată la Muzeul Volkswagen, de-a lungul străzii Die-sel. O gamă uriaşă de maşini de epocă include cele mai populare modele ale companiei, inclusiv faimosul Beetle, care a fost produs în peste 20 de milioane de unităţi între 1938 şi 2003, sau microbuzul VW, cunoscut drept dubiţa preferată a generaţiei flower-power germane de la sfârşitul anilor 1960.

    Djuliano Salivski spune că nu cu mult timp în urmă mulţi dintre clienţii săi veneau la cină o dată pe săptămână, dar acum de multe ori vin doar o dată pe lună. Refugiat din Kosovo, Salivski şi soţia sa au deschis un hotel cu restaurant în Wolfsburg în urmă cu câţiva ani şi sunt populari printre clienţii lor, salutându-i pe cei mai mulţi dintre ei personal pe nume. Pandemia de COVID-19 a redus deja semnificativ numărul de rezervări la cină şi pentru cazare la hotel, spune el, „dar acum sunt şi mai puţine”. În această perioadă a anului, notează patronul, ar trebui să fie multe rezervări pentru Crăciun, dar nu este aşa şi anul acesta. Totuşi, crede el, situaţia se va „îndrepta” şi chiar intenţionează să-şi extindă afacerea în Wolfsburg cumpărând o nouă clădire pe lângă proprie-tăţile pe care le deţine deja în oraş. La alţii încolţeşte teama că Wolfsburg va ajunge doar un muzeu industrial. Mân-dria producţiei de maşini din Wolfsburg este prezentată la Muzeul Volkswagen, de-a lungul străzii Diesel. O gamă uriaşă de maşini de epocă include cele mai populare modele ale companiei, inclusiv faimosul Beetle, care a fost produs în peste 20 de milioane de unităţi între 1938 şi 2003, sau microbuzul VW, cunoscut drept dubiţa preferată a generaţiei flower-power germane de la sfârşitul anilor 1960. Muzeul este un must-see în itinerariile turiştilor, dintre care peste 300.000 au venit să viziteze Wolfsburg anul trecut. Un alt punct de atracţie este aşa-numitul Autostadt (oraşul auto) – de fapt un parc tematic pentru automobile întins pe 28 de hectare care oferă o incursiune în „lumea mobilităţii”. Este locul în care peste trei milioane de şoferi au primit cheile noilor lor maşini VW până acum. Dar numărul turiştilor care vin să viziteze Wolfsburg se împuţinează, a observat un şofer de taxi, povestind că în urmă cu câţiva ani companiile de taxi „cu greu puteau face faţă cererii din partea turiştilor şi din partea celor care călătoreau pentru afaceri”. Ar putea fi acesta un semn de rău augur că zilele Wolfsburgului ca suflet al producţiei de maşini din Europa sunt numărate? Este posibil ca Volkswagen, principalul producător auto după vânzări acum câţiva ani, să nu mai poată să câştige destui clienţi pentru vehiculele sale electrice care ar trebui să fie viitorul industriei? Taxime-tristul simte că pentru Wolfsburg s-au încheiat vremurile de glorie. „Acele vremuri au trecut de mult”, spune el, adăugând că consideră că situaţia ar putea „să se înrăutăţească şi mai mult”.   

    Traducere şi adaptare: Bogdan Cojocaru

  • Povestea femeii care a venit din Dubai la Bucureşti pentru a conduce afacerile din România ale unuia dintre cei mai mari producători auto din lume

    Piaţa auto trece prin cea mai amplă transformare a sa din ultimii 100 de ani. Competiţia devine una tot mai mare, iar presiunea pe inovaţie creşte. Inclusiv în România schimbarea vine cu noi standarde, pornind de la investiţii în showroomuri offline şi PÂNĂ la cele în showroomuri online. Mai mult, dincolo de modelele clasice, acum clienţii pot alege dintre tot mai multe electrice. Sub toate aceste noi circumstanţe, a venit la conducerea Mercedes-Benz România Natalie Thompson, la final de 2023, din Dubai.

    Piaţa auto din România demonstrează o remarcabilă rezilienţă şi dinamism, în opinia Nataliei Thompson. Dincolo de volumele relativ mici în piaţa per ansamblu, Mercedes-Benz, alături de alte branduri premium, se află în top zece cele mai bine vândute pe piaţa locală. Spre exemplu, înmatriculările de maşini noi Mercedes-Benz au crescut cu aproape 20% în prima parte din acest an faţă de 2023. „Vedem o cerere mare pentru SUV-urile noastre şi sistemele de tracţiune integrală, precum şi o cerere în creştere pentru maşinile de lux, reflectând creşterea economică puternică a României.

    De asemenea, calitatea aerului este o prioritate, astfel că înregistrăm o creştere constantă în segmentul electrificat, cu peste 30% din vânzările noastre din 2023 fiind vehicule electrice şi hibride plug-in, cu o creştere planificată şi mai mare în acest an”, explică Natalie Thompson. Dar de ce România, mai ales după Dubai, unde pe stradă poţi conduce fără probleme un G cu şase roţi?

    „Am acceptat poziţia de CEO în România pentru că este o piaţă dinamică, unde oamenii îmbrăţişează schimbarea şi inovaţia cu o atitudine de tip «se poate». Cultura centrată pe oameni, primitoare, este extrem de atrăgătoare. În plus, accentul puternic pus pe digitalizare în România se aliniază perfect cu ambiţiile mele pentru viitor. Într-o notă personală, clima plăcută şi natura frumoasă din România fac din această ţară un loc minunat pe care să-l numesc «acasă». Acum în România prioritatea mea principală a fost îmbunătăţirea parcursului clientului şi consolidarea poziţionării noastre în categoria de lux prin colaborarea strânsă cu partenerii noştri autorizaţi de vânzări şi servicii pentru clienţi.

    Am iniţiat o transformare semnificativă a showroomurilor noastre fizice din întreaga ţară, cu cele mai recente showroomuri transformate deschizându-se în curând în Constanţa, Oradea, Baia Mare şi Bucureşti”, a subliniat CEO-ul Mercedes-Benz România. Mai mult, ea explică faptul că, dincolo de investiţii în showroomuri, compania mizează şi pe actualizarea capacităţilor showroomului online, unde clienţii pot configura maşinile lor de vis, să exploreze stocurile disponibile şi să rezerve servicii online.

    „Ne extindem portofoliul de autoturisme electrificate cu modele precum Mercedes-Maybach EQS SUV şi versiunea electrică a legendarului G-Class, răspunzând cererii crescânde de mobilitate sustenabilă. În plus, ne concentrăm pe reducerea impactului nostru asupra mediului pe întregul lanţ valoric, cu parteneri precum Autoklass, recunoscuţi pentru eforturile lor de sustenabilitate, iar în fabricile noastre este folosită 100% energie electrică verde. Una dintre cele mai eficiente iniţiative ale noastre este să oferim clienţilor noştri experienţe de descoperire a produselor noastre. Pentru entuziaştii off-road, organizăm aventuri unice în munţii Transilvaniei cu emblematicul nostru G-Class. Evenimentele noastre pe circuit cu AMG permit clienţilor să experimenteze emoţia de a conduce autoturisme iconice precum AMG GT şi SL AMG. Luxul înseamnă crearea unor momente memorabile, iar noi ne concentrăm strategiile pe construirea acestor experienţe pentru clienţii noştri”, spune Natalie Thompson.

    Dincolo de maşini, accentul cade şi pe angajaţi, care să poată susţine creşterea mărcii pe piaţa locală. „Ca angajator, ne propunem să atragem şi să dezvoltăm talentele de top din industrie, iar recent am fost recunoscuţi ca una dintre cele mai bune 10 companii pentru care să lucrezi în România. Per ansamblu, iniţiativele noastre sunt concepute pentru a promova mobilitatea sustenabilă, pentru a îmbunătăţi serviciile digitale şi pentru a oferi experienţe excepţionale clienţilor. Aceste strategii ne pregătesc calea pentru succesul pe termen lung în România.”

    Natalie Thompson la 32 de ani, când a preluat mandatul, a devenit cel mai tânăr executiv de top din piaţa auto locală.

    Şi toate acestea, în condiţiile în care Natalie Thompson, la 32 de ani, când a preluat mandatul, a fost cel mai tânăr executiv de top din piaţa auto locală. Pe de altă parte, tocmai prin prisma vârstei, viziunea asupra ecosistemului industriei auto este alta. „De-a lungul parcursului meu, flexibilitatea a fost esenţială în conturarea carierei. Am profitat de oportunităţile de a merge în străinătate şi am spus da unor posibilităţi grozave. Astfel, îmbrăţişez în mod natural schimbările cu entuziasm. Piaţa europeană se află într-un punct crucial, cu un impuls semnificativ către sustenabilitate, reglementări stricte privind emisiile şi o preferinţă crescândă a consumatorilor pentru autovehicule ecologice. Creşterea autovehiculelor electrice şi progresele în tehnologia de conducere autonomă remodelează peisajul”. La Mercedes-Benz, se aşteaptă ca ponderea vehiculelor electrice şi hibride plug-in în vânzările de maşini noi să ajungă până la 50% în a doua jumătate a acestui deceniu. „Ţinta noastră Ambition 2039 este un parc auto net neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2039. De asemenea, schimbarea către vânzările online, accelerată în timpul pandemiei, va continua. Mercedes-Benz a lansat deja un showroom online, permiţând clienţilor să exploreze şi să cumpere autoturisme din confortul propriilor locuinţe. Ne aşteptăm, de asemenea, la o cerere crescută pentru funcţionalităţi digitale suplimentare, cum ar fi actualizările software over-the-air şi serviciile bazate pe abonament, care permit clienţilor să personalizeze experienţa de conducere pe parcursul ciclului de viaţă al proprietăţii”, explică executivul. Dincolo de emisii şi propulsie, mai departe accentul va merge către tehnologia de conducere autonomă care va revoluţiona călătoriile şi va reduce accidentele cauzate de erori umane. „Sistemul nostru Drive Pilot, prima tehnologie de conducere autonomă condiţionată, este deja disponibil în Germania şi California pe modelele noastre EQS şi S-Class. Industria va continua să îmbrăţişeze digitalizarea, integrând tehnologii avansate precum inteligenţa artificială, blockchain şi Internet of Things (IoT) în maşini. Mercedes-Benz avansează cu dezvoltări digitale interesante, inclusiv un nou asistent virtual, MBUX, ce foloseşte AI generativ şi grafică 3D avansată, rulând pe noul sistem de operare Mercedes-Benz – MB.OS. În ansamblu, cred că Mercedes-Benz este bine poziţionată pentru a conduce transformarea industriei auto în următorii 20 de ani, concentrându-se pe sustenabilitate, inovaţie şi soluţii de mobilitate personalizată”, explică Natalie Thompson.

    Viziunea de lifestyle este de asemenea importantă, mai ales că o bună parte dintre clienţi vine şi dinspre segmentul celebrităţilor. „Un Mercedes-Benz te duce în siguranţă şi confort de la punctul A la punctul B, cu stil, aşa că, desigur, suntem un brand auto, dar merge mult mai departe de atât şi cuprinde şi stil de viaţă şi mobilitate. Ca brand auto, ne consolidăm nucleul de lux, inovaţie şi performanţă. Punem accent pe moştenirea noastră de excelenţă inginerească şi tehnologie de ultimă generaţie. Dincolo de autovehicule, Mercedes-Benz reprezintă un stil de viaţă sofisticat şi exclusivist. Acest lucru se reflectă în strategiile noastre de marketing, parteneriate şi evenimente: de exemplu, Mercedes-Benz Bucharest Fashion Week, care a avut loc săptămâna trecută”, a spus Natalie Thompson.

    Dar ce se poate aplica în România, dintre strategiile din Emirate, cea mai spectaculoasă piaţă auto din lume? „În Orientul Mijlociu am lucrat cu distribuitorii generali Mercedes-Benz din peste 60 de pieţe diverse, inclusiv Orientul Mijlociu, Africa şi părţi din Europa. Această experienţă mi-a arătat cât de important este să construieşti parteneriate solide cu investitorii şi să adaptezi strategiile de afaceri la nuanţele specifice fiecărei pieţe. Creşterea rapidă şi aşteptările ridicate ale clienţilor din Orientul Mijlociu m-au învăţat să fiu agilă şi receptivă. Aplicând aceste cunoştinţe, sunt dedicată să mă asigur că Mercedes-Benz continuă să crească”. Când vine vorba de evoluţie, Natalie Thompson explică faptul că piaţa premium şi de lux din România este în creştere şi vede o cerere robustă pentru lux şi performanţă, alimentată de o apreciere tot mai mare a calităţii, inovaţiei şi exclusivităţii. „Strategia noastră are mai multe direcţii: ne angajăm să oferim experienţe excepţionale clienţilor noştri, atât în showroomuri, cât şi prin platformele noastre digitale. Aceasta implică nu doar prezentarea vehiculelor noastre, ci şi crearea unor experienţe imersive şi personalizate care reflectă luxul şi sofisticarea brandului nostru. Construirea unor relaţii de lungă durată cu clienţii noştri este esenţială în abordarea noastră. Ne propunem să cultivăm loialitatea oferind servicii inegalabile şi atenţie la detalii, asigurându-ne că fiecare interacţiune cu Mercedes-Benz este memorabilă şi satisfăcătoare.” Dincolo de modele clasice, când vine vorba de motoare de creştere, un factor cheie este gama diversă şi inovatoare de produse: portofoliul continuă să se extindă cu modele noi, cum ar fi EQE SUV cu tehnologie electrică de ultimă generaţie, noul E-Class şi GLC Coupé. „Oferim opţiuni pe benzină, diesel, plug-in hybrid şi electrice, pentru a satisface o gamă largă de preferinţe. De exemplu, chiar şi emblematicul G-Class este acum disponibil în versiune electrică. În 2025, vom lansa electricul CLA, extinzând şi mai mult portofoliul nostru de electrice”, a conchis executivul.  

     

    Carte de vizită Nathalie Thompson

    1. În vârstă de 33 de ani, a preluat la final de 2023 funcţia de CEO al Mercedes-Benz România. Anterior, ea a fost head of marketing and communications la MBGD în Dubai, una dintre cele mai dinamice şi spectaculoase pieţe auto din lume;

    2. În ultimii 12 ani, Natalie Thompson a activat în industria auto, ocupând diverse roluri de conducere în mai multe pieţe;

    3. În 2014, s-a alăturat companiei Mercedes-Benz UK în echipa de product management. Începând cu 2016, activitatea sa la Mercedes-Benz a continuat în Orientul Mijlociu, în calitate de product & pricing manager, înainte de a prelua conducerea echipei de marketing şi comunicare;

    4. În 2022, ca parte a transformării Mercedes-Benz General Distributors, Natalie a jucat un rol esenţial în dezvoltarea şi implementarea Centrului de Excelenţă în Marketing GD în EMEA.

  • Cine sunt cei doi antreprenori din România trecuţi de prima tinereţe ce şi-au unit forţele si fac bani din „piatră seacă”

    Doi antreprenori trecuţi de prima tinereţe şi-au unit forţele şi au pus pe roate anul trecut o afacere în domeniul pietrei naturale. Cu granit, marmură, calcar şi travertin importat, cifra de afaceri a Bordam C&D ar urma să ajungă la 1,5 milioane de euro anul viitor.

    Întâmplarea a făcut să ajung să lucrez în domeniul pietrei naturale, din ianuarie 2006, ca angajat. Am fost fascinat de acest domeniu, am acumulat cunoştinţe, iar doi ani mai târziu, am hotărât să fac pasul către antreprenoriat. Desigur, la acel moment am crezut că sunt pregătit, însă practica mi-a demonstrat că mai aveam multe de învăţat, şi cred că încă mai am”, povesteşte Dacian Alecse, care are 53 de ani, este inginer de profesie, pasionat şi fost jucător de volei, preşedinte al clubului de volei Tricolorul LMV Ploieşti; şi are experienţă în piaţa pietrei naturale, de 18 ani. În alegerea domeniului, soarta a jucat principalul rol: „Eram tânăr, îmi căutam de muncă şi am ajuns la interviu, la una din firmele din domeniu. Am acceptat, mi-a plăcut şi am rămas interesat de piatra naturală până în zilele noastre”.

    În 2008, a mizat pe cartea antreprenoriatului şi a investit 10.000 de euro din surse proprii şi un împrumut, dar acea firmă nu mai există acum, iar de anul trecut a înfiinţat o nouă afacere, tot în domeniul pietrei naturale, împreună cu Daniel Voicu, 55 de ani, tot inginer de profesie. Noua firmă se numeşte Bordam C&D SRL, iar despre investiţie Dacian Alecse spune că a fost mai mare faţă de ce a investit în prima afacere, pentru că au cumpărat un teren, o hală şi spaţii de birouri de la o firmă de construcţii. Achiziţiile au fost făcute din fonduri proprii şi un împrumut de 50.000 euro, care a fost deja returnat integral.

    „Recunosc că nu făceam acest pas dacă nu aveam lângă noi două firme partenere cu care ne-am asociat pentru importuri intracomunitare şi extracomunitare: Bridge & Bond, o firmă cu administrator egiptean, Sherif Menoufi, şi SC Hipocrat, o firmă cu tradiţie în domeniul farmaceutic, dar care este şi importator direct de accesorii pentru mobilă, fabricarea de mobilă. Alături de aceşti parteneri vrem să creştem frumos firma Bordam C&D”, spune antreprenorul.

    Firma are acum patru angajaţi, iar Dacian Alecse plănuieşte să sporească echipa, urmând ca până la finalul anului să ajungă la zece oameni. Până acum, firma a importat stocuri de granit cu ajutorul Bridge & Bond de aproximativ 10.000 mp şi până la sfârşitul anului ar urma să mai aducă minimum 12.000 mp. Planurile pentru anul viitor se referă la un volum de peste cinci ori mai mare, respectiv 150.000 mp. Prin intermediul Hipocrat, şi-au completat portofoliul cu marmură, calcar şi travertin – în jur de 8.000 mp până în prezent, iar până la finalul anului volumele ar urma să ajungă la 20.000 mp.

    „Suntem optimişti în ceea ce priveşte cererea de piatră naturală, chiar dacă zvonuri că piaţa imobiliară va suferi o cădere sunt tot mai dese. Noi încercăm să ne facem treaba cât mai bine şi să privim cu optimism viitorul. Dacă privim în urmă, astfel de zvonuri şi alte previziuni negative au fost şi tot vor mai fi. Evoluţia pieţei se desfăşoară ca o sinusoidă. Aşa a fost mereu. Bineînţeles sunt factori importanţi în lume, care afectează economia ţării şi nu numai a ţării noastre, însă viaţă merge înainte şi putem chiar profita de unele ocazii”, punctează antreprenorul. Tot el atrage atenţia că piatra naturală nu este foarte mult folosită de persoane fizice, arhitecţi,  constructori, dezvoltatori sau oricine activează în domeniu, dar fenomenul care este încă la început prinde contur. În opinia sa, piaţa are un mare potenţial, pentru că sunt multe lucrări la care se pretează folosirea pietrei naturale – centre vechi, gări, faleze, monumente, construcţiile noi sau care trebuie renovate, ca hoteluri, blocuri de locuinţe, case, enumeră Dacian Alecse.

    În domeniul pietrei naturale, admite antreprenorul, s-au dezvoltat însă pe parcursul anilor mai multe firme, cu lucrări importante în portofoliu şi cu stocuri impresionante. Ca să pătrundă în această piaţă, Bordam C&D mizează pe diferenţierea faţă de competitori prin materiale importate care nu există în piaţă în prezent, oferte lunare de preţ şi, spune Dacian Alecse, „lista noastră de preţuri, care nu au concurenţă”.  La capitolul dificultăţilor, antreprenorul indică teama de investiţie, birocraţia, întârzierile la plată, concurenţa, bugete pentru proiecte prea mici pentru realitate, soluţii economice în loc de piatră, „şi probabil că mai sunt dar nu îmi vin acum în minte. Toate acestea fac parte din mediul de afaceri şi trebuie să le gestionăm cu calm. Sunt bani în piaţă, sunt firme care atrag fonduri europene şi alte variante de finanţare şi trebuie să fim conştienţi că ţara trebuie să se dezvolte şi se va dezvolta. Nu cu viteza pe care ne-o dorim, dar se va dezvolta”.

    Pentru acest tip de afacere, clientela ideală este formată din persoane fizice, „la care ajungem prin arhitecţii, firmele de construcţii cu care colaborăm, şi dezvoltatorii care investesc în proiecte premium. Cea mai importantă modificare de comportament în piaţă este timpul de aşteptare – în urmă cu câţiva ani se discutau proiectele din timp şi puteam face comanda din import, astăzi se lucrează cu ce se găseşte pe stoc şi suntem obligaţi să ţinem banii blocaţi în stocuri”, afirmă Dacian Alecse. Principalele pieţe din care sunt importate materialele sunt Egipt, India, Turcia, Grecia, Spania şi Bulgaria, iar firma are în portofoliu două tipuri de granit (unul de culoare bej şi altul gri antracit) pentru care este importator exclusiv.

    Pentru anul în curs, planurile mai vizează semnarea a cel puţin patru contracte pentru proiecte şi instalarea de panouri solare în hala de producţie. Conform planurilor creionate, 2025 ar urma să aducă, un salt uriaş deopotrivă la capitolele importuri, stocuri dar şi cifră de afaceri. „Vrem să importăm din pieţe extracomunitare cel puţin 25 de containere pe lună, ceea ce înseamnă 150.000 mp la sfârşitul anului 2025 (şi vorbim aici doar stocuri) şi din ţările intracomunitare să aducem 50.000 mp”, spune antreprenorul. În acest context, cifra de afaceri ar urma să ajungă la 1,5 milioane de euro, iar în cazul în care va fi nevoie, antreprenorii vor cumpăra încă un teren pentru depozitare mărfurilor.

    „Nu am regretat decizia de a deveni antreprenor, însă au fost momente grele în care am avut îndoieli. Sunt lucruri pe care le poţi realiza doar dacă eşti antreprenor şi asta merită efortul”, conchide Dacian Alecse.   

  • Mobilitatea în zodia ecologiei

    Treptat, industria auto mizează tot mai mult pe soluţii verzi. Fiecare model nou lansat devine unul tot mai „reciclabil”, cu o amprentă de carbon cât mai redusă. Bavarezii mizează acum cu noile X3 şi Seria 1 să implementeze tot mai multe dintre soluţiile identificate de Neue Klasse, conceptul prezentat în 2023 la München, pentru a fi cât mai prietenoşi cu mediul.

     

    BMW mizează puternic pe a reduce pe cât posibil impactul asupra mediului, motiv pentru care dincolo de investiţii în dezvoltarea de maşini electrice investeşte şi în hidrogen. În paralel renunţă tot mai mult la materiale cu amprentă de carbon în favoarea celor din materiale reciclate. Obiectivul este de a reduce emisiile per automobil cu 40% pe parcursul întregului ciclu de viaţă.

     

    Hidrogenul este noul verde

    Un pariu important al celor de la BMW Group îl reprezintă hidrogenul, dar mai exact FCEV – fuel cell electric vehicles, maşini electrice care produc energie utilizând un sistem de pile de combustibil alimentate de hidrogen şi care emite apă. Mai mult, în septembrie 2024, BMW a iniţiat un parteneriat cu Toyota pentru a investi în această tehnologie, iar bavarezii vor ca în 2028 să lanseze în producţie de serie primul BMW cu sistem fuel cell. Testele iniţiale prevăd ca un automobil FCEV să fie perceput de utilizator drept un automobil electric per se, dar care să fie alimentat şi cu hidrogen, printr-o modalitate ce aminteşte de alimentarea cu GPL. În 2023, BMW Group a prezentat primele automobile dintr-o flotă-pilot care a intrat în funcţiune anul trecut.

    După patru ani de activitate de dezvoltare, modelul BMW iX5 Hydrogen şi proiectul de dezvoltare intră în următoarea etapă critică. Flota de sub 100 de automobile este utilizată la nivel internaţional în scop demonstrativ şi de testare pentru diferite grupuri-ţintă. BMW iX5 Hydrogen dezvoltat pe baza actualului BMW X5 a fost dezvăluit pentru prima dată sub formă de concept la Salonul Auto de la Frankfurt (IAA) din 2019. Ulterior, prototipurile iniţiale au fost puse la dispoziţie la IAA Mobility 2021 de la München, pentru un program de transport al participanţilor la eveniment. Această tehnologie este unul dintre elementele de bază ale BMW iX5 Hydrogen şi generează o putere continuă ridicată de 125 kW/170 CP.

    Per total, sistemul generază 401 CP, iar maşina poate accelera în mai puţin de 6 secunde de la 0 la 100 km/h. În pila de combustie are loc o reacţie chimică între hidrogenul gazos din rezervoare şi oxigenul din aer. BMW iX5 Hydrogen este construit în uzina-pilot a BMW Group la Centrul său de Cercetare şi Inovare (FIZ) din München. Hidrogenul necesar pentru alimentarea pilei de combustie este stocat în două rezervoare de 700 de bar, din plastic armat cu fibră de carbon (CFRP). Împreună, acestea stochează aproape 6 kg de hidrogen, suficient pentru ca BMW iX5 Hydrogen să beneficieze de o autonomie de 504 km în ciclul WLTP. Umplerea rezervoarelor de hidrogen durează doar 3-4 minute. Miza? Reducerea dependenţei de acumulatori mari dar şi scăderea timpului de alimentare. Cum se pilotează? Întocmai precum un automobil electric. Maşina consumă circa 1,19 kg de hidrogen la 100 km, iar rezervorul de 6 kg îi oferă o autonomie de circa 500 km.

    BMW X3, reinventat

    La fel ca şi Seria 1, X3 a ajuns la cea de-a patra generaţie, la 21 de ani de la dezvăluirea primului model. Noua generaţie a BMW X3 îşi propune să continue povestea maşinii – de la primul SAV din clasa sa, până la statutul său de lider de piaţă globală în segmentul său şi cel mai bine vândut model al mărcii.

    Producţia sa este realizată la uzina BMW Group din Spartanburg (SUA) şi uzina din Rosslyn (Africa de Sud). Urmează să fie pus în vânzare în SUA şi Europa în al patrulea trimestru al anului 2024, urmând ca din ianuarie 2025 să debuteze pe numeroase alte pieţe internaţionale. SUA şi Germania sunt pieţele cu cele mai mari volume. De asemenea, modelul foarte popular în Italia, Spania, Japonia, Coreea de Sud, Africa de Sud, Canada, Mexic şi alte ţări din America Latină, în timp ce în România a fost constant în top trei cele mai bine vândute modele BMW. Reducerea sistematică a amprentei de carbon a noului BMW X3 este realizată printr-o strategie de dezvoltare durabilă care include şi lanţul de aprovizionare, selecţia materialelor eficientă, o proporţie ridicată de materii prime secundare şi utilizarea energiei electrice verzi în producţie. Design uşor şi inteligent, proprietăţi aerodinamice optimizate cu Cd redus la 0,27, recuperare adaptivă şi alte măsuri BMW Efficient Dynamics contribuie la reducerea emisiilor la utilizare. Electrificare este disponibilă pentru toată gama, folosind tehnologie mild-hybrid 48V pentru toate motoarele termice. Versiunea plug-in hybrid a noului BMW X3, care oferă mai multă putere şi o creştere semnificativă a autonomiei electrice (81-90 km în ciclu WLTP), va fi construită pentru prima dată la uzina BMW Group din Rosslyn.

    Noul limbaj de design modern pentru exterior combină proporţiile familiare ale modelului BMW X cu suprafeţe ample, clar structurate, pentru a produce un aspect monolitic. Design este definit clar pentru o prezenţă elegantă şi dinamică în acelaşi timp. Exteriorul este cu 34 de milimetri mai lung decât al predecesorului, ajungând la 4.755 de milimetri, în timp ce lăţimea a mărită cu 29 de milimetri, până la 1.920 de milimetri. Înălţimea automobilului a fost redusă cu 25 de milimetri, până la 1.660 de milimetri. Ampatamentul este practic neschimbat, la 2.865 milimetri, în timp ce ecartamentul a crescut la 1.636 milimetri în faţă (plus până la 16 mm) şi la 1.681 milimetri în spate (plus până la 45 mm). Interiorul vine cu o interpretare modernă a designului BMW X. Geometrie suprafeţelor are linii elegante cu suprafeţe omogene, cu ornamentele uşilor care se înfăşoară în jurul conducătorului şi al pasagerilor. Ecranul central curbat BMW este alcătuit dintr-un monitor de informaţii de 12,3 inci (31,24 cm) şi display central de 14,9 inci (37,85 cm). Interiorul este definit şi de BMW Interaction Bar, noi volane cu cadrul plat în partea inferioară, manetă nouă a selectorului de viteze. Panourile de control şi gurile de ventilaţie din partea frontală a panourilor uşilor sunt încadrate de elemente luminoase moderne într-o culoare contrastantă.

    Suporturi pentru pahare sunt integrate într-o zonă de depozitare nou interpretată, inclusiv cu funcţie de încărcare wireless în consola centrală. Suprafeţele scaunelor şi tapiţeria foloseşte un material de nouă generaţie Econeer, realizat dintr-un material reciclat care, la rândul lui poate fi reciclat uşor. Opţional sunt disponibile tapiţeria perforată Veganza cu aspect de piele, cu o gamă de trei culori, şi tapiţeria BMW Individual din piele Merino (de asemenea, opţională) disponibilă în două culori. Tapiţeria Veganza/Alcantara este parte a pachetului M Sport. Panoul de instrumente Luxury opţional este realizat pentru prima dată din poliester reciclat şi proiectat cu o textură tricotată de calitate. Scaune sport sunt reglabile electric, cu încălzire, climatizare automată în trei zone, geamuri acustice, Comfort Access, iluminare ambientală cu secvenţe Welcome & Goodbye sunt echipamente standard. Plafonul panoramic – cu o suprafaţă transparentă excepţional de mare fără bare transversale care să o întrerupă, plus o funcţie de rulou – este opţional. Alte caracteristici disponibile includ ventilaţia activă a scaunelor, suportul lombar, încălzirea volanului, un sistem de sonorizare Harman Kardon surround, sistemul Travel & Comfort, precum şi BMW IconicSounds Electric pentru noul BMW X3 30e xDrive.

    Cea mai recentă tehnologie BMW eDrive este folosită pentru noul BMW X3 30e xDrive. Sistem plug-in hybrid are o construcţie compactă şi integrează un motor pe benzină, cu patru cilindri, şi motor electric integrat în cutia de viteze. Puterea sistemului a crescut la 299 CP. Baterie nouă de înaltă tensiune, cu o capacitate de energie aproape de două ori mai mare, cu o capacitate netă de 19,7 kWh. Încărcarea AC poate fi realizată cu puteri de până la 11 kW. Autonomia electrică în ciclul de testare WLTP a crescut la 81-90 de kilometri. BMW iDrive a fost modernizat şi este bazat pe sistemul de operare BMW 9. Nou ecran de pornire vine cu pictograme de funcţie dispuse vertical la acelaşi nivel şi facilitate QuickSelect pentru accesarea rapidă a funcţiilor principale. Sistemul poate fi operat folosind displayul central cu funcţie tactilă, control vocal cu Asistent Personal Inteligent BMW, butoane multifuncţionale pe volan, controlerul BMW pe consola centrală, butoanele de acces rapid al meniurilor (aşa cum este cel de lumini interioare, exterioare, sisteme de asistenţă şi şasiu, încărcare) sau funcţiile favorite, configurabile şi accesibile rapid printr-un swipe din partea de sus a ecranului. Servicii digitale inovatoare pot fi adăugate cu BMW Digital Premium din BMW ConnectedDrive Store, inclusiv streaming video pe displayul central (cu un număr mare de biblioteci media şi servicii de streaming), numeroase aplicaţii terţe, funcţionalitate extinsă pentru sistemul de navigaţie BMW Maps şi My Modes suplimentare cu efecte de lumină interioară şi grafică coordonate armonios pe ecranul central curbat BMW. Acesta este disponibil printr-un abonament lunar sau anual şi include şi traficul de date pentru aplicaţii, inclusiv cele de streaming. Jocurile în maşină sunt, de asemenea, posibile. Gama de jocuri din maşină, prin platforma de jocuri AirConsole, include şi popularul “Vrei să fii milionar?”. Funcţiile noi şi actualizate ale automobilului sunt posibile prin intermediul actualizărilor de software „over the air”. Conectivitatea a fost optimizată datorită recepţiei mobile 5G ca facilitate standard. Integrarea smartphone-ului cu Apple CarPlay şi Android Auto face parte, de asemenea, din specificaţiile standard. Conectarea este uşor de realizat cu BMW ID şi aplicaţia My BMW. În anumite ţări, BMW ID permite plata digitală a taxelor de parcare din confortul automobilului. BMW Digital Key Plus cu tehnologie radio cu bandă ultralargă (UWB) – pentru smartphone-uri compatibile cu sisteme de operare iOS sau Android şi Apple Watch – este disponibilă opţional.

     

    30 de ani de Serie 1, acum cu ochii pe Neue Klasse

    În anii 90 BMW domina segmentul premium cu Seria 3, Seria 5 şi Seria 7. Seriile 6 şi 8 nu se produceau în acel moment, iar SUV-urile urmau să intre în scenă – X5 venea în 1999.  Dacă X-urile erau în mod tradiţional maşini cu tracţiune integrală, Seria 1 s-a dorit de la început un automobil care să respecte tradiţia bavareză, deci maşina a fost proiectată pentru a avea de la bun început tracţiunea pe roţile din spate, deşi soluţia era una complicată pentru o maşină de dimensiuni mai reduse. Acum noua Serie 1 deja anunţă evoluţia BMW, motiv pentru care în liniile sale pot fi văzute elemente ce amintesc de Neue Klasse, conceptul care anunţă următoarea linie de design a constructorului bavarez. Design exterior se exprimă clar, concentrat, cu o parte frontală dinamică, proporţii tipice BMW şi un spate puternic. Tehnologia sistemului de propulsie şi a şasiului au fost reproiectate pentru o mai mare eficienţă şi agilitate. Gamă de echipamente standard a fost extinsă. Noul model vine cu sisteme inovatoare pentru condus şi parcare autonome. Designul interior vine modern cu un ecran central curbat BMW şi o evoluţie semnificativă în digitalizare prin sistemului de operare BMW 9 şi sistemului de control BMW iDrive cu QuickSelect. Noul BMW M135 xDrive vine cu caracteristici de performanţă semnificativ îmbunătăţite şi mai multă individualitate în vârful gamei de modele. Noul model dispune acum de 300 CP şi un cuplu maxim de 400 Nm pe o plajă de turaţii între 2500 şi 4000 rpm, asigurând o acceleraţie 0-100 km/h în 4,9 secunde. Grila M a radiatorului, cu bare orizontale, capacele negre M ale oglinzilor exterioare şi patru ţevi de evacuare identifică modelul M Performance drept vârful gamei.

    Amprenta de dioxid de carbon a fost redusă şi datorită selecţiei materialelor şi proceselor de producţie concepute pentru a conserva resursele şi a asigura reciclarea. Obiectivul este a reduce emisiile cu 40% pe întreg ciclul de viaţă al produselor în intervalul 2019 – 2030 şi atinge pragul de „net zero” în 2050. Producţia se face la uzina BMW Group din Leipzig folosind energia eoliană generată on-site. Sistemul generează aproximativ 27 GWh pe an, echivalentul a 15% din consumul total al fabricii. Suplimentar sunt folosite două sisteme pe gaz de cogenerare care produc 7 MW. Sistemul de cogenerare, care alimentează cu electricitate şi căldură fabrica, este cu peste 80% mai eficient comparativ cu o centrală pe gaz convenţională, care produce doar electricitate. Tot sistemul este completat de o fermă de baterii Second Life care foloseşte 700 baterii BMW i3 scoase din uz pentru o capacitate totală de stocare de 15 MWh. Noul BMW Seria 1 foloseşte, de asemenea, înlocuieşte piela naturală cu un material sintetic, Veganza, care asigură o reducere a misiilor de CO2 cu 85%. Jantele, care folosesc 70% aluminiu reciclat, au un impact important în reducerea emisiilor. Aluminiul reciclat este obţinut printr-un proces care foloseşte exclusiv energie electrică verde. Peste 3 milioane de unităţi ale BMW Seria 1 au fost deja livrate clienţilor. A patra generaţie va fi lansată în octombrie 2024. Europa este cea mai importantă regiune de vânzări, Japonia fiind, de asemenea, printre primele cinci pieţe. Limbajul de design exterior este nou, modern cu estetică dinamică şi design clar al suprafeţelor. În comparaţie cu predecesorul său, lungimea exterioară a crescut cu 42 de milimetri, până la 4.361 de milimetri, iar înălţimea cu 25 de milimetri, până la 1.459 de milimetri. Lăţimea rămâne practic neschimbată la 1.800 de milimetri.

    De la V8-uri testate manual, la E-drive

    Instalarea noilor echipamente a  în noile hale ale uzinei BMW Group Steyr.  300 de elemente de instalaţii şi echipamente în valoare de peste 500 de milioane de euro pentru producţia de sisteme de propulsie electrice. Producţia de preserie a demarat în vara anului 2024. La Steyr sunt asamblate motoare cu trei, patru, şase şi opt cilindri. Dacă cele mici sunt realizate de roboţi, V8-ul rămâne o artă. Ce înseamnă un V8? Teste realizate 35 minute în loc de 35 de secunde în linişte deplină, iar cele 500 de piese ale motorului sunt asamblate manual fără roboţi – celelalte secţii sunt chiar şi 100% automatizate. În total sunt doar 10 motoare V8 pe schimb asamblate şi un total de 20 pe zi. Cu aproximativ 60.000 de metri pătraţi de spaţiu de producţie, clădirea de 105 pe 150 de metri a fost ridicată conform unui program strict. Aproximativ 300 de echipamente – multe dintre ele realizate la comandă – au fost instalate, pregătite pentru producţia de preserie.

    Producţia de serie a e-drive-urilor pentru Neue Klasse este programată să înceapă în toamna anului 2025. Până în 2030, Grupul BMW va investi aproximativ 1 miliard de euro în total în producţia de e-drive-uri la fabrica din Steyr. Fabrica va produce peste 600.000 de e-drive-uri pe an, alături de unităţi diesel şi pe benzină. Producţia acestora va rămâne de asemenea ridicată, cu motoarele cu combustie formând o parte importantă a portofoliului de produse Steyr şi în viitor. Această fabrică a dezvoltat şi a produs motoare termice pentru BMW şi MINI de mai bine de 40 de ani. Unul din două automobile BMW Group din întreaga lume are deja un motor construit în Steyr. Din 2025, aici vor fi dezvoltate şi produse şi următoarea generaţie de sisteme de propulsie electrice.

    Anual compania vrea să producă în Steyr mai mult de 600.000 de sisteme de propulsie electrice – menţinând în acelaşi timp o utilizare ridicată a capacităţii de producţie pentru motoarele diesel şi pe benzină. Până în 2030, aproximativ jumătate din cei 4.400 de angajaţi vor lucra în mobilitate electrică. De asemenea, acesta este un pas enorm către asigurarea locurilor de muncă de acolo. Până în 2030, locaţia de dezvoltare va investi aproximativ 230 de milioane de euro în aceste noi sisteme de propulsie electrice de înaltă performanţă. O treime din cei 700 de dezvoltatori din Steyr lucrează deja în mobilitate electrică. Până în 2030, acest număr va creşte până la aproximativ 90%. În continuare, Steyr va produce toate componentele de bază pentru sistemul de propulsie electric inovator, extrem de integrat: rotorul şi statorul, transmisia, invertorul şi carcasa. Apoi, aceste componente vor fi instalate pe două linii de asamblare noi.    

    BMW vrea să recicleze lângă München 10.000 de maşini anual

    În fiecare an, Centrul de Reciclare şi Dezmembrare (RDC) al BMW Group reciclează câteva mii de automobile, majoritatea fiind modele de preserie care au fost folosite pentru testare şi nu pot fi vândute pe piaţa liberă. Acestea sunt demontate folosind un proces standardizat care se concentrează pe identificarea componentelor de serie reutilizabile şi a materialelor adecvate pentru reciclare.

    Anul acesta în centru vor fi reciclate circa 6.000 de unităţi, iar capacitatea poate creşte spre 10.000 de maşini BMW, MINI şi Rolls-Royce. Mai departe, BMW caută noi locaţii unde să poată creşte mai mult capacitatea. Ceea ce a început în 1994 ca o nouă unitate de reciclare deţinută de companie s-a transformat de peste trei decenii într-un adevărat centru de excelenţă pentru reciclarea automobilelor. Având în vedere noile reglementări şi obiectivele ambiţioase ale BMW Group, RDC va juca un rol şi mai important în viitor: competenţa pe care a acumulat-o este cheia pentru îmbunătăţirea suplimentară a capacităţii de reciclare a automobilelor. Aproximativ 3.000 de organizaţii din 32 de ţări utilizează în prezent baza de date comună de reciclare pentru a învăţa cum să demonteze componentele reciclabile în mod eficient şi să recupereze eficient materialele valoroase. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea proceselor de reciclare face parte din efortul de reducere a amprentei de mediu, în timp ce conservarea resurselor ajută şi la reducerea emisiilor. Reciclarea automobilelor la RDC începe cu declanşarea controlată a sistemelor de siguranţă şi extragerea tuturor fluidelor. În faza ulterioară de dezmembrare, accentul se pune iniţial pe reciclarea componentelor individuale. Componentele funcţionale în stare perfectă şi cu statut de serie nu sunt eliminate, ci transmise dealerilor oficiali pentru revânzare. Pe măsură ce mobilitatea electrică devine mai răspândită, reciclarea bateriilor de înaltă tensiune devine din ce în ce mai mult o altă prioritate. De mulţi ani, RDC a lucrat în parteneriat cu industria şi mediul academic pentru a dezvolta metode inovatoare de reciclare a bateriilor de la automobilele electrice.

  • Mobilier pentru o nouă realitate

    Suprafaţa de birouri tranzacţionată în Bucureşti a crescut în 2023 cu 43% faţă de anul anterior, iar cererea netă, excluzând contractele de renegociere şi reînnoire, a avut o cotă de 46% din volumul tranzacţionat în T4 şi de 44% din cel din întreg anul 2023. A fost un record în piaţa de office a Capitalei care a reconfigurat şi trendurile în materie de mobilier.

    Companiile au închiriat anul trecut birouri pentru cel puţin 20.000 de angajaţi noi, în principal în sectoarele IT&C, producţie, financiar, retail şi medical, iar birourile au nevoie de mobilier nou. Astfel, anul 2023 a marcat un record, şi din punct de vedere al livrărilor de noi proiecte de birouri în Bucureşti. După finalizarea singurei investitii de acest tip – clădirea Arghezi 4 (8.000 metri pătraţi GLA) de către Strabag, anul trecut, totalul proiectelor noi livrate a fost de 110.500 metri pătraţi, cel mai redus nivel înregistrat din 2015 încoace. Dar în 2024 piaţa vine cu doar 15.000 mp de birouri. „Disponibilitatea spaţiilor de birouri pentru închiriat influenţează direct cererea de mobilier office. Creşterea proiectelor noi sau a reamenajărilor stimulează achiziţia de mobilier nou, în timp ce o încetinire a pieţei imobiliare sau o scădere a cererii pentru spaţii fizice poate reduce achiziţiile de mobilier. Starea economiei locale şi globale este importantă. Economia influenţează piaţa de mobilier office în mod direct. În perioade de creştere economică, companiile investesc în mobilier nou, dar în perioade de criză sau recesiune, acestea pot reduce investiţiile, preferând mobilierul second-hand sau amânând achiziţiile mari. Aceste tendinţe indică o transformare continuă a pieţei, ghidată de nevoia de adaptare rapidă, sustenabilitate şi eficienţă economică, în paralel cu noile cerinţe impuse de un mediu de lucru dinamic”, a spus Adelina Badea, CEO al Mobexpert.

    În perioada 2024-2025, piaţa de mobilier office se află într-o fază de schimbare profundă, ghidată de noile realităţi ale muncii hibride şi de aşteptările tot mai mari ale angajaţilor privind confortul şi sustenabilitatea. Acum, birourile şi spaţiile sunt proiectate să fie versatile, permiţând utilizatorilor să treacă rapid de la munca individuală la colaborare. Mobilierul modular, care poate fi reconfigurat uşor, devine o soluţie esenţială în acest context. Mai mult, mobilierul realizat din materiale reciclate sau recuperate este din ce în ce mai căutat, iar utilizarea mobilierului second-hand devine o practică obişnuită. Această tendinţă nu doar reduce costurile, ci susţine şi iniţiativele legate de protejarea mediului. În acelaşi timp, există o tendinţă de personalizare, firmele investind în piese unice care să reflecte identitatea şi cultura lor. „Aceste trenduri reflectă o adaptare continuă a companiilor la nevoile angajaţilor moderni şi la evoluţiile pieţei, cu accent pe flexibilitate, sustenabilitate şi confort. Sunt trendurile pe care le-am regăsit anul acesta la toate târgurile internaţionale de profil şi care se regăsesc deja în colectia Mobexpert sau urmează sa fie integrate în urmatoarea perioada în colecţia noastră”, explică Adelina Badea.

    Care sunt trendurile din piaţa de office, când vine vorba de mobilier?

    ►Œ Flexibilitate şi multifuncţionalitate.  Mobilierul de birou devine din ce în ce mai adaptabil, reflectând cerinţele unui mediu de lucru în continuă schimbare.

    ► Ergonomie şi bunăstare. O altă prioritate este crearea unui mediu de lucru care să susţină sănătatea şi bunăstarea angajaţilor.

    Ž► Design minimalist şi personalizare. Designul simplu şi funcţional rămâne la modă, cu linii clare şi mobilier care îmbină estetica cu utilitatea.

    Ce fel de mobilier este recomandat pentru birouri? „Pentru birouri, este esenţial să alegi mobilier care să îmbine confortul, funcţionalitatea şi designul adaptat nevoilor moderne de lucru. Este important mobilierul ergonomic. Pentru a susţine sănătatea angajaţilor, este esenţială investiţia în scaune ergonomice şi birouri ajustabile pe înălţime. Acestea oferă suport lombar, reduc riscurile asociate sedentarismului şi permit ajustarea poziţiei în funcţie de preferinţele fiecăruia. În plus, un spaţiu de birou modern trebuie să fie adaptabil. Mobilierul modular, cum ar fi mesele care pot fi aranjate în diverse configuraţii şi scaunele uşor de mutat, permite reconfigurarea rapidă a spaţiului în funcţie de activităţile echipei”, explică Adelina Badea. Ea subliniază că este de asemenea important ca mobilierul să vină cu spaţii de depozitare integrate, să fie sustenabil şi să vină la pachet cu un design minimalist. „Mobilierul cu un design simplu, funcţional şi estetic ajută la crearea unui spaţiu de lucru care promovează concentrarea şi reducerea stresului vizual. Piesele minimaliste, dar funcţionale, pot transforma biroul într-un spaţiu aerisit şi productiv. Aceste recomandări sunt orientate către crearea unui mediu de lucru care să fie atât confortabil, cât şi eficient, adaptat nevoilor angajaţilor moderni şi susţinut de principii de sustenabilitate şi flexibilitate”, explică CEO-ul companiei. Evoluţia pieţei de mobilier office în România în perioada 2024-2025 va fi influenţată de mai mulţi factori cheie, care reflectă schimbările din mediul de afaceri şi cerinţele angajaţilor moderni. „Pe măsură ce munca hibridă devine norma, companiile solicită mobilier flexibil şi modular, care să permită reconfigurarea rapidă a spaţiilor de birou. Mobilierul adaptabil, care poate servi atât pentru munca individuală, cât şi pentru colaborare, este esenţial pentru a face faţă cerinţelor schimbătoare ale mediului de lucru”, a mai spus Adelina Badea.

    Mai mult, creşterea conştientizării ecologice determină o cerere crescută pentru mobilier realizat din materiale reciclate sau ecologice. Totodată, utilizarea mobilierului second-hand a devenit o soluţie populară pentru companiile care doresc să îmbine economisirea de resurse financiare cu protejarea mediului. „Crearea unui mediu de lucru sănătos şi confortabil este o prioritate pentru companii şi totodată pentru echipa Mobexpert Office, ceea ce înseamnă investiţii în mobilier ergonomic. Scaunele şi birourile ajustabile pe înălţime devin standarde în birourile moderne, contribuind la prevenirea problemelor de sănătate şi la creşterea productivităţii angajaţilor”, a explicat ea. În plus, mobilierul office începe să integreze din ce în ce mai multe tehnologii inteligente, cum ar fi mese cu încărcare wireless sau scaune cu senzori care monitorizează poziţia corpului: „Aceste soluţii tehnologice sporesc confortul şi eficienţa, adaptându-se unui mediu de lucru tot mai digitalizat”.    

    Cum s-a schimbat piaţa de birouri în 2024 vs. 2019

     

    Modul de lucru: flexibil vs. tradiţional 

    În 2019, majoritatea companiilor utilizau birouri tradiţionale, cu spaţii fixe pentru fiecare angajat, unde accentul era pus pe optimizarea spaţiului şi eficienţa organizării. În schimb, în 2024, munca hibridă şi flexibilitatea domină. Mobilierul trebuie să fie modular şi uşor de reconfigurat, permiţând companiilor să creeze rapid spaţii adaptate colaborării, lucrului individual sau virtual. Astfel, birourile devin mai fluide şi versatile.

    Sustenabilitate şi responsabilitate ecologică În 2019, sustenabilitatea era un subiect secundar pentru multe companii, fiind considerată o opţiune extra. În prezent, însă, responsabilitatea ecologică joacă un rol central în alegerile de mobilier, companiile optând pentru produse realizate din materiale reciclate sau eco-friendly. În plus, mobilierul second-hand a devenit o opţiune populară, atât pentru reducerea costurilor, cât şi pentru protejarea mediului.

    Integrarea tehnologiei
    În 2019, mobilierul de birou era simplu şi rar integra tehnologii avansate. În 2024, însă, birourile sunt mult mai digitalizate, iar mobilierul include soluţii tehnologice integrate, cum ar fi staţii de lucru cu încărcare wireless şi scaune cu senzori care monitorizează postura. Această schimbare reflectă adaptarea la nevoile unui mediu de lucru tot mai digital şi conectat.

    Ergonomie şi bunăstare
    În trecut, ergonomia era considerată un „lux” în multe birouri, fiind aplicată doar în companiile mari sau inovative. În 2024, însă, ergonomia este o prioritate, devenind un standard în aproape orice birou. Mobilierul ajustabil pe înălţime şi scaunele ergonomice sunt acum esenţiale pentru sănătatea şi bunăstarea angajaţilor, reflectând un accent crescut pe prevenirea problemelor de sănătate legate de munca la birou.

    Spaţii colaborative vs. individuale
    În 2019, designul open space era predominant, promovând colaborarea prin eliminarea barierelor fizice dintre angajaţi. În 2024, deşi spaţiile colaborative rămân importante, companiile caută un echilibru mai bun între zonele de lucru individual şi cele de echipă. Flexibilitatea este cheia, iar mobilierul modular permite o tranziţie rapidă între modurile de lucru, susţinând atât colaborarea, cât şi concentrarea individuală.

    Modelul hibrid devine norma Majoritatea companiilor care nu cer întoarcerea completă la birou preferă un model de muncă hibrid. De exemplu, multe organizaţii cer angajaţilor să vină la birou între 2 şi 3 zile pe săptămână, oferind un echilibru între munca de la distanţă şi colaborarea directă. Acest model este văzut ca o soluţie care păstrează avantajele flexibilităţii şi, în acelaşi timp, adresează nevoia de interacţiuni faţă în faţă şi socializare la locul de muncă. Cu toate acestea angajaţii opun rezistenţă întoarcerii la birou.  Studiile arată că mulţi angajaţi preferă să lucreze de la distanţă sau într-un format flexibil. Rezultatele mai multor sondaje din Romania si globale din 2023 arată că angajaţii îşi doresc să păstreze beneficiile muncii la distanţă – mai mult timp liber, mai puţin stres legat de trafic şi un echilibru mai bun între viaţa profesională şi cea personală. Această dorinţă a angajaţilor de a păstra flexibilitatea a dus la o „lupă de putere” între companii şi forţa de muncă. În anumite cazuri, angajaţii au ameninţat cu demisia dacă sunt forţaţi să se întoarcă la birou full-time.

    Impactul tehnologiei şi automatizării
    Odată cu creşterea utilizării tehnologiei pentru colaborare la distanţă, unii experţi sugerează că locul de muncă va deveni din ce în ce mai digitalizat, iar necesitatea prezenţei fizice va fi redusă la minim. Platformele de colaborare continuă să evolueze, făcând munca la distanţă mai eficientă şi mai integrată.   

  • Fabrica realizată în urma unei investiţii de 600 de milioane de euro, construită de un gigant finlandez la Oradea, este aproape gata. Aici vor lucra sute de români şi va produce anual milioane de produse

    La mai bine de doi ani de la începutul războiului în Ucraina şi decizia celor de la Nokian Tyres de a se retrage de acolo, producătorul finlandez de anvelope a finalizat construcţia unei noi fabrici la Oradea, o investiţie de peste 600 de milioane de euro care va ajunge să producă 6 milioane de anvelope anual cu ajutorul a 550 de salariaţi.

    Proximitatea faţă de vest, conexiunea pe autostradă alături de nodurile intermodale dintre rutier, feroviar şi aerian alături de disponibilitatea terenurilor şi deschiderea autorităţilor locale susţinute de la Bucureşti au făcut din Oradea în ultimii ani cel mai fierbinte punct de pe harta investiţiilor atrase de România. Viorel Opaiţ, business development director în cadrul companiei de consultanţă JLL, în prezent iO Partners, şi care a fost implicat direct în investiţia celor de la Nokian Tyres, explica în 2022 faptul că o astfel de investiţie merge la Oradea datorită unui cumul de factori, primul fiind infrastructura. „Merge (Nokian Tyres – n.red.) datorită terenului care are putere instalată, gaz, canalizare şi apă curentă. Sunt oameni locali, dincolo de primarul Florin Birta şi Ilie Bolojan, precum Alina Silaghi de la ADLO sau Mihai Jurca, city managerul care ne-au oferit informaţiile necesare. Când analizezi 150 de terenuri micile diferenţe se adună“, explica în urmă cu doi ani Viorel Opaiţ. Mai mult deja, judeţul Bihor are cea mai mare creştere a cifrei de afaceri dintre primele zece cele mai puternice judeţe din businessul românesc.

    Politica de investiţii a municipiului Oradea a început în 2008, odată cu deschiderea primului parc industrial pe o suprafaţă de 80 de hectare, iar în 2022 cele patru parcuri industriale ajungeau la 250 ha. Mulţi primari la nivel naţional se plâng că muncipalităţile nu mai deţin terenuri iar investitorii trebuie să apeleze la piaţa liberă unde de multe ori tranzacţiile sunt îngreunate de speculanţi care cresc artificial preţurile, profitând de fragmentarea terenurilor. În 2022, după decizia celor de la Nokian Tyres de a se retrage din Rusia şi de a construi o nouă fabrică în UE, Oradea a reuşit performanţa de a atrage investiţia de 650 mil. euro în producţie, fiind soluţia identificată de finlandezi după ce alte 40 de locuri au fost analizate. Mai mult, finlandezii au reuşit performanţa de a face din noua fabrică, prima producătoare de anvelope din lume cu zero emisii de dioxid de carbon – care nu utilizează combustibili fosili. În trecut fabricile de anvelope nu erau cele mai atractive proiecte deoarece dincolo de mediul de lucru mai  neprietenos, veneau la pachet şi cu emisii de gaze de seră alături de altele care poluează atmosfera. Adrian Kaczmarczyk, SVP, supply operations, Nokian Tyres, explică faptul că întreg planul pentru noua fabrică a fost conceput atunci când a fost adoptată decizia şi într-un context dificil – componentele electronice erau mai greu de găsit, materiile prime marcau creşteri record din cauza războiului din Ucraina, iar decizia nu a venit după ani de analiză, ci după o perioadă mult mai scurtă.

    „Nu am pregătit nimic înainte de a lua decizia de a construi o nouă fabrică. Asta a fost foarte important pentru noi pentru a folosi procesul de construcţie. Secretul nostru? Managementul proiectului. Am avut o abordare Agile a proiectului ce a permis oferirea unor răspunsuri rapide. Mai mult, am avut un proces de gestiune a riscului prin care am monitorizat proiectul. Acum, Oradea va fi a treia cea mai mare după fabrica din Nokia, Finlanda, şi cea din Dayton, Statele Unite. Noi am extins producţia şi în fabricile existente pentru a acoperi închiderea celei din Rusia, iar presiunea pe volume este oricum alta deoarece noi nu mai vindem în Rusia”, a spus Adrian Kaczmarczyk.

    „Acum, fabrica din Oradea va fi a treia cea mai mare după fabrica din Nokia, Finlanda, şi cea din Dayton, Statele Unite. Noi am extins producţia şi în fabricile existente pentru a acoperi închiderea celei din Rusia, iar presiunea pe volume este oricum alta deoarece noi nu mai vindem în Rusia.”  Adrian Kaczmarczyk, VP, supply operations, Nokian Tyres

    Cu ce mai vin autorităţile? Orice fabrică are nevoie pe termen lung de un flux constant de forţă de muncă, atât pentru producţia directă, cât şi pentru furnizorii săi. Din acest motiv, primăria Oradea investeşte într-un nou campus dual şi mizează inclusiv pe Universitatea din Oradea pentru a colabora cu noul investitor. „Noi am deschis un campus dual. Chiar acum două săptămâni a fost inaugurarea acestui nou campus dual. Este primul din România care a fost finanţat din cele 29 de campusuri finanţate prin PNRR. El va funcţiona începând din anul acesta, iar bineînţeles când cei de la Nokian vor fi pregătiţi, vor putea accesa o clasă prin care să-şi pregătească forţa de muncă încă din şcoală. Suntem deshişi la astfel de parteneriate inclusiv prin învăţământul universitar care poate fi parte a unor proiecte de inginerie”, a explicat Florin Birta, primarul municipiului Oradea.

    Miza? Potrivit consultanţilor din piaţă, în funcţie de evoluţia producţiei dar şi a cererii de anvelope din piaţă, investiţia de la Oradea poate ajunge spre 1,5 mld. de euro în trei faze.

    România poate intra din 2025 în top 10 mondial exportatori de anvelope odată cu demararea producţiei Nokian Tyres la Oradea. Michelin, Pirelli şi Continental au exportat anvelope de peste 2,2 miliarde de dolari în 2022 cu ajutorul fabricilor deja prezente pe plan local. Odată cu creşterea producţiei Michelin în 2024 şi cu noua fabrică Nokian Tires, România poate intra în top zece începând cu 2025.

    În total, anul trecut Continental, Pirelli şi Michelin au rulat în 2023 afaceri de peste 14,3 miliarde de lei, în creştere cu 2,5% faţă de 2022, iar francezii de la Michelin sunt şi cel mai important jucător, cu business de peste 5,3 mld. lei şi producţie şi de cord metalic pentru anvelope, pe lângă anvelopele propriu-zise.

    Dacă pe partea de anvelope România este la un pas de top 10, în 2023 la nivel mondial piaţa locală ocupa locul 21 mondial la producţia de autoturisme, potrivit OICA, fiind la cel puţin doi producători auto distanţă de top zece. În ultimii zece ani Ungaria a atras producţia de automobile – Audi, BMW şi Mercedes-Benz, iar România producţia de subansambluri.

    Nokian Tyres a ales Oradea, în nord-vestul României, ca locaţie pentru noua sa fabrică de anvelope, în urma unei evaluări riguroase care a inclus peste 40 de locaţii din diverse ţări europene. Printre criteriile care au susţinut decizia s-au numărat forţa de muncă, mediul de afaceri, infrastructura, imobiliarele şi utilităţile, costurile operaţionale şi riscu

    „Producătorii de autoturisme atrag producători de subansamble pentru a scurta lanţurile de aprovizionare şi a reuşi să menţină un cost de producţie şi transport compe­titiv. Am putea spune că România este încă într-o poziţie bună în regiune în ceea ce priveşte numărul de autove­hicule produse anual. În 2023 am reuşit pentru al doilea an consecutiv să ne menţinem la peste jumătate de milion de autoturisme produse. Însă la nivel valoric suntem sub Ungaria, de pildă, care produce marginal mai puţine unităţi decât noi, dar valoric unitatea este considerabil mai scumpă. Relocarea Nokian în România este un avantaj pentru economia de export a României şi întotdeauna un producător care aduce valoare adăugată este un plus pentru economie“, a subliniat Szabolcs Nemes – managing partner, Roland Berger România.

    Astfel, la mijlocul lunii septembrie, Nokian Tyres a inaugurat oficial fabrica de la Oradea la două luni de la prima anvelopă produsă acolo şi merge astfel în linie dreptă spre producţia de serie, programată în 2025.

    Fabrica funcţionează fără a utiliza energie din combustibili fosili, fiind astfel, prima fabrică de anvelope din lume cu zero emisii de dioxid de carbon. Inaugurarea fabricii marchează finalizarea cu succes a unui proiect care a durat doi ani şi pune bazele pentru producţia comercială ce va demara la începutul anului 2025.

    „Suntem foarte încântaţi să inaugurăm astăzi fabrica noastră din Oradea. Aceasta ne va consolida capacitatea de a deservi clienţii din Europa Centrală şi dincolo de aceasta, va sprijini creşterea noastră conform planului, către o cifră de afaceri de 2 miliarde de euro. Datorită noii noastre fabrici de anvelope cu zero emisii de dioxid de carbon suntem pregătiţi să fim liderii industriei şi să stabilim un nou standard pentru producţia sustenabilă de anvelope”, a declarat Jukka Moisio, preşedinte şi CEO al Nokian Tyres. „Întregul proces de construcţie a fost extrem de eficient şi aş dori să mulţumesc tuturor celor care au făcut posibilă această realizare”, a adăugat el.

    Fabrica Nokian Tyres din Oradea nu utilizează energie generată din combustibili fosili, ceea ce permite funcţionarea întregii fabrici cu zero emisii de dioxid de carbon, realizare datorată unei combinaţii de soluţii.

    „Noua fabrica de la Oradea este un nou exemplu al Nokian Tyres în industria anvelopelor. Electricitatea utilizată în fabrica din Oradea este, în totalitate, fără emisii de dioxid de carbon. O parte din electricitate este generată de unităţile solare instalate la faţa locului. Aburul folosit pentru vulcanizarea anvelopelor este generat de boilere electrice care folosesc electricitate fără emisii de dioxid de carbon, în locul combustibililor fosili obişnuiţi, cum ar fi cărbunele sau gazul. În plus, procesul de fabricare a anvelopelor este foarte eficient din punct de vedere energetic, deoarece utilizăm doar tehnologie şi utilaje de ultimă generaţie. Cu noua noastră fabrică din Oradea, demonstrăm cu adevărat angajamentul nostru faţă de sustenabilitate”, a declarat Adrian Kaczmarczyk.

    Proiectul este în curs de extindere către o capacitate anuală de 6 milioane de anvelope, cu potenţial de dezvoltare în viitor. Fabrica se va concentra pe producţia de anvelope pentru autoturisme, care vor fi vândute, în principal, pe piaţa din Europa Centrală, ea fiind situată strategic, pentru clientii din această regiune.

    Suprafaţa totală a fabricii este de aproximativ 54 de hectare. Facilităţile includ unitatea de producţie, un centru pentru depozitarea şi distribuţia anvelopelor, precum şi clădiri pentru amestecare, utilităţi şi administrative. Suprafaţa construită totalizează aproximativ 100.000 de metri pătraţi.

    Nokian Tyres a ales Oradea, în nord-vestul României, ca locaţie pentru noua sa fabrică de anvelope, în urma unei evaluări riguroase care a inclus peste 40 de locaţii din diverse ţări europene. Printre criteriile care au susţinut decizia s-au numărat forţa de muncă, mediul de afaceri, infrastructura, imobiliarele şi utilităţile, costurile operaţionale şi riscuri.

    „Munca desfăşurată în ultimii ani are scopul de a ne aduce mai aproape de clienţii noştri, creând o bază solidă pentru creşterea sustenabilă, în viitor. Oradea este acum casa noastră şi suntem angajaţi să fim un bun vecin, sprijinind comunitatea, economia regională şi pe fiecare membru al echipei noastre”, a declarat Susanna Tusa, director general şi vicepreşedinte al Nokian Tyres România.

    Valoarea totală a proiectului este de aproximativ 650 de milioane de euro, ceea ce poziţionează compania finlandeză printre cei mai mari investitori străini din România din ultimii ani. Pentru a finanţa investiţia sa în producţia de anvelope sustenabilă, Nokian Tyres va primi un ajutor de stat din partea guvernului român în valoare de aproximativ 100 de milioane de euro şi un împrumut de investiţii din partea Băncii Europene de Investiţii, în valoare de 150 de milioane de euro.

    În paralel cu lucrările de construcţie, Nokian Tyres a desfăşurat o campanie de recrutare pentru atragerea angajaţilor calificaţi, cu un accent special pe forţa de muncă locală, din judeţul Bihor. Numărul planificat de angajaţi pentru fabrica din Oradea este de aproximativ 500 de persoane. Până la sfârşitul anului 2024, se asteaptă ca numărul acestora să ajungă la 300, iar procesul de recrutare va continua în 2025.