BusinessMagazin

Category: Industrie

Analize din domeniul industriei – informații despre companii de succes, studii de caz și multe alte lucruri interesante

  • Avi Compact, distribuitor Daikin în România, estimează afaceri de 7,5 mil. euro în 2019

    Avi Compact, cel mai important distribuitor al produselor Daikin în România de 13 ani, estimează că va încheia 2019 cu o cifră de afaceri de aproximativ 7,5 milioane euro.
     
    Segmentul corporate a contribuit în prima jumătate a acestui an la peste 75% din totalul portofoliului. Avi Compact şi-a propus pentru 2019 să consolideze colaborarea pe segmente precum cel bancar, farmaceutic sau hotelier, dar şi extinderea pe zona comercială şi industrială.
     
    Segmentul rezidenţial contribuie cu aproximativ 25% la realizarea cifrei de afaceri. Toate echipamentele de climatizare Daikin funcţionează cu noul  freon ecologic R32.
     
    Showroom-ul Avi Compact a fost reamenajat în totalitate şi are expusă toată gama de echipamente rezidenţiale Daikin. Valoarea investiţiei este de 20.000 Euro. 
     
    În plus, echipamentele de climatizare Daikin din showroom sunt funcţionale şi acestea pot fi testate de către beneficiari.
     
    Peste 90% dintre potenţialii clienţi care au vizitat showroom-ul în acest an au achiziţionat cel puţin un aparat de climatizare Daikin.

  • Consiliul de Administraţie TeraPlast a prelungit mandatele a doi dintre directorii Grupului

    Ioana Birta conduce departamentul financiar al TeraPlast din luna iunie a anului 2017. Sub mandatul Ioanei Birta în calitate de CFO, Grupul TeraPlast a înregistrat anul trecut o creştere de 91% a cifrei de afaceri şi de 55% a EBITDA, comparativ cu 2017. Ea a contribuit semnificativ la bazele dezvoltării Grupului pe termen mediu prin proiecte ample de investiţii, printre care şi cele în valoare totală de 15 milioane de euro, co-finanţate prin schema de ajutor de stat. Ioana Birta a fost responsabilă de integrarea business-urilor intrate în portofoliul TeraPlast în anul 2017 şi a contribuit la reorganizarea structurii Grupului – integrarea companiei Politub în divizia de polietilenă a TeraPlast şi de organizarea liniei de reciclare în business-ul TeraPlast Recycling. Obiectivele din noul său mandat sunt legate de îmbunătăţirea proceselor, care reprezintă un suport esenţial pentru ritmul de dezvoltare a Grupului. Ea a activat timp de zece ani în cadrul unor companii internaţionale de top din sfera auditului şi serviciilor de consultanţă şi este membră ACCA (Association of Chartered Certified Accountants).

    Cosmin Pătroiu are o experienţă de peste 15 ani în domeniul materialelor pentru construcţii şi s-a alăturat Grupului TeraPlast în anul 2013. Este director general al TeraSteel din luna februarie a anului 2017. Din poziţia executivă, Cosmin Pătroiu a contribuit la dezvoltarea companiei pe pieţele externe şi a transformat fabrica din Serbia într-unul dintre cei mai importanţi furnizori regionali de panouri termoizolante. Obiectivele sale în noul mandat sunt consolidarea poziţiei companiei pe pieţele existente şi extinderea prezenţei brandului TeraSteel către noi ţări din estul şi centrul Europei. TeraSteel România şi Serbia au înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 262 de milioane de lei.

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    La inceputul acestui an, mandatul de conducere al Laurei Şerban la Mecanica Ceahlău s-a încheiat. „Am optat să îmi continui cariera pe calea antreprenoriatului, acceptând o nouă provocare. Acum sunt managing partner la compania MPC trade marketing services.” Acum, preşedintele consiliului de administraţie al Mecanica Ceahlău este Aurelian Trifa.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior mandatului de la Mecanica Ceahlăul, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    La inceputul acestui an, mandatul de conducere al Laurei Şerban la Mecanica Ceahlău s-a încheiat. „Am optat să îmi continui cariera pe calea antreprenoriatului, acceptând o nouă provocare. Acum sunt managing partner la compania MPC trade marketing services.” Acum, preşedintele consiliului de administraţie al Mecanica Ceahlău este Aurelian Trifa.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.

  • Producătorii de ţigări pariază pe dispozitivele fără fum şi foc pentru a-şi asigura veniturile

    George Toader, 36 de ani, a fumat timp de 20 de ani ţigări tradiţionale, iar de şase luni a devenit consumator de iFuse, o ţigară din ”noua generaţie“ care încălzeşte un lichid ce conţine nicotină.

    ”Am vrut să mă las de fumat şi am decis să înlocuiesc gestul cu acest tip de ţigară. Nu mă puteam lăsa dintr-o dată“, argumentează George. El spune că, dacă în trecut ajungea să fumeze un pachet de ţigări pe zi, acum îi este suficientă pentru 4-5 zile o pastilă de iFuse – care echivalează, spune el, cu nivelul de nicotină din două pachete de ţigări normale.

    ”Simt că am primit o mărire de salariu fără să o primesc de fapt. Dacă înainte fumam un pachet de ţigări pe zi, care costa 17,5 lei (adică 122,5 lei pe săptămână), acum am un cost de 30 de lei pe săptămână“, calculează George Toader.

    iFuse este una dintre variantele de produse inovative propuse de producătorii din industria tutunului, care investesc în producţia de ţigarete din noua generaţie, care sunt, spun ei, mai puţin dăunătoare pentru sănătate prin comparaţie cu ţigările tradiţionale.

    |n prezent, pe piaţa globală există patru tipuri de produse pentru înlocuirea ţigărilor normale: produse care încălzesc tutunul (tobacco heating products) pentru a elibera nicotină, dar nu la o temperatură atât de mare încât să producă ardere – în această categorie intră produsele iFuse şi Glo, lansate de British American Tobacco, şi Iqos – lansat de Philip Morris; snus, un fel de plasture care se pune pe gingie folosit cu precădere în Suedia, considerat a avea mai puţine substanţe toxice decât ţigările normale; ţigări electronice care eliberează nicotina în formă de vapori (aşa-numitele vapour products); produse medicale licenţiate.

    |n România, producătorii de ţigarete au mizat în ultima perioadă pe produsele bazate pe încălzirea tutunului, astfel că brandurile Iqos (deţinut de Philip Morris, producătorul ţigaretelor Marlboro) şi iFuse sau Glo (lansate de British American Tobacco, producătorul Kent) au devenit din ce în ce mai populare în rândul fumătorilor.

    Industria globală a ţigărilor electronice a fost estimată la o valoare de 8 miliarde de dolari în 2015 şi va ajunge la peste 47 de miliarde de dolari până în 2025, având o creştere medie anualizată de două cifre, potrivit unei cercetări realizate de compania Business Intelligence and Strategy Research. Spre comparaţie, ţigările tradiţionale formează o piaţă evaluată la peste 680 de miliarde de dolari la nivel global, însă tendinţa este de scădere. Iar investiţiile alocate inovaţiei din industria tutunului sunt semnificative.

    ”Produsele de nouă generaţie sunt rezultatul unei investiţii de 2,5 miliarde de euro la nivel global alocate de companie în domeniul cercetării şi dezvoltării“, a spus David O’Reilly, group scientific director şi research & development director în cadrul British American Tobacco. O’Reilly, care este şi membru în boardul BAT la nivel global, spune că nu crede că ţigaretele tradiţionale vor dispărea vreodată în totalitate, însă consumul produselor convenţionale scade cu o rată de 3-4% pe an, tendinţă care va menţine în următorii ani.

    ”Creşte însă consumul de ţigarete din noua generaţie, iar unele studii arată că acestea ar fi cu 95% mai puţin dăunătoare decât ţigările tradiţionale. (…) Este întotdeauna loc de mai multă cercetare, însă avem suficiente dovezi care arată că produsele de tutun care nu folosesc arderea sunt mai puţin dăunătoare decât ţigările tradiţionale“, este de părere O’Reilly. Dacă la finalul anului trecut BAT era prezent pe 16 pieţe cu produsele din noua generaţie, ţinta pentru 2018 a grupului este de a fi prezent cu aceste produse pe 40 de pieţe.

    În decembrie anul trecut, la Londra a fost organizat un summit al ţigărilor electronice, care a reunit reprezentanţi ai autorităţilor publice, profesori universitari, cercetători sau reprezentanţi ai unor ONG-uri care au dezbătut principalele aspecte legate de noile produse lansate de jucătorii din industria tutunului. Aceştia au spus, la unison, că nu a trecut suficient de mult timp de la lansarea primelor ţigarete electronice pentru ca rezultatele studiilor făcute până acum să arate cu certitudine că noile produse sunt mai puţin dăunătoare decât ţigările tradiţionale.

    ”Până în prezent, rezultatele studiilor efectuate – verificate într-o mică parte prin alte studii independente – arată că produsele de încălzire a tutunului pot fi considerate mai puţin dăunătoare decât ţigările normale. Acestea ar putea fi o soluţie viabilă pentru fumătorii care nu pot să renunţe la fumat prin alte metode (produse medicale, snus sau ţigări electronice cu vapori)“, a spus dr. Konstantinos Farsalinos, cercetător la Onassis Cardiac Surgery Center în Atena şi la Department of Pharmacy din cadrul Greece University of Patras, în cadrul E-cigarette summit, organizat în decembrie anul trecut la Londra. Pe de altă parte, experţii spun că există semne de întrebare şi insuficiente informaţii legate de efectele asupra organismului pe care le are metalul folosit pentru dispozitivul care încălzeşte tutunul.

    Oricum ar fi, guvernele au abordări diferite în ceea ce priveşte noile produse menite să reducă incidenţa fumatului. |n timp ce în Marea Britanie există un program naţional (Stoptober) prin care cetăţenii care vor să se lase de fumat sunt încurajaţi de stat să renunţe cu ajutorul plasturilor/ gumelor cu nicotină sau cu ajutorul ţigărilor electronice, în Elveţia încă nu există o legislaţie pentru ţigările electronice. |n acelaşi timp, în Japonia noile produse câştigă din ce în ce mai multă popularitate (Iqos are, de exemplu, o cotă de piaţă de peste 12% în Japonia).
    Până când va trece însă suficient de mult timp pentru ca rezultatele cercetărilor privind efectele noilor produse din industria tutunului să fie mai concludente, cert este că producătorii vor miza cât pot de mult pe promovarea acestora.

    Astfel, în România, de exemplu, sunt permise în prezent reclamele la dispozitivele care încălzesc tutunul (deşi reclamele la ţigările normale sunt interzise), iar aromele sunt sunt permise în aceste tipuri de ţigarete, în timp ce legislaţia la nivel european a interzis folosirea aromelor în ţigările tradiţionale.

  • Câte maşini a vândut Dacia anul trecut?

    Vânzările Dacia s-au ridicat în 2017 la 655 235 unităţi, cu 12,2 % mai mult faţă de nivelul atins în 2016.

    Cu 43 262 vehicule comercializate (+ 11,3% faţă de nivelul înregistrat în 2016) şi o cotă de 29% din vânzările de vehicule noi, conform estimărilor companiei, Dacia s-a impus şi în 2017 drept lider detaşat pe piaţa din România.

    Acest rezultat este cu atât mai remarcabil, cu cât fiecare model al gamei Dacia şi-a menţinut poziţia de lider în segmentul său.

    Reluat în 2017, programul Rabla şi-a dovedit odată în plus eficacitatea. Din totalul vehiculelor vândute prin intermediul acestui program, 47% au fost livrate de Dacia.

    Cu peste 16 200 de unităţi comercializate, ceea ce înseamnă aproximativ 40% din vânzările totale ale mărcii, Logan berlină continuă să fie cel mai popular model Dacia în România.

    Acest rezultat ar fi putut fi mai bun dacă piaţa locală nu ar fi suferit în 2017 impactul masiv al importurilor de vehicule de ocazie, în contextul în care România a înregistrat anul trecut un record trist în domeniul înmatriculărilor de maşini uzate.

    Logan MCV a continuat să fie cel mai vândut model break din România (3 200 unităţi). Lansată la sfârşitul primului semestru, versiunea Stepway reprezintă deja un sfert din vânzările totale ale modelului Logan MCV.

    Sandero domină detaşat segmentul B-hatch şi, cu peste 8 400 de unităţi livrate, se plasează pe locul al doilea în clasamentul pe modele. Merită semnalat faptul că peste 75% din clienţi au optat în 2017 pentru versiunea Sandero Stepway.

    Prima generaţie a modelului Duster a realizat în 2017 un adevărat sprint reuşind să obţină, cu aproape 8 300 de unităţi comercializate, cea mai bună performanţă din întreaga sa carieră, înainte de a preda ştafeta Noului Duster.

    Prezentat la Salonul de la Frankfurt, noul SUV Dacia a fost lansat în luna decembrie pe piaţa din România. În decurs de numai trei săptămâni au fost vândute 600 de unităţi, din care primele 100 de exemplare au fost comandate exclusiv online.

    Cu peste 950 de unităţi livrate, din care 40% în versiune Stepway, Lodgy şi-a consolidat poziţia de lider în segmentul monovolumelor.

    Rezultate bune au fost înregistrate şi de modelele Dokker şi Dokker VAN, acesta din urmă reuşind să atingă, cu 3 371 de unităţi, cea mai bună performanţă de la lansarea sa în 2012.

    Vânzări pe pieţele externe

    Dacia a fost şi în 2017 în ofensivă pe pieţele internaţionale. În total, în afara României au fost vândute anul trecut 611 973 vehicule, cu 12% mai multe faţă de anul 2016.

    Europa domină în clasamentul pe regiuni, peste 460 000 de vehicule vândute de Dacia în 2017 fiind înmatriculate în ţările Vechiului Continent.

    Cu aproape 120 000 de unităţi, ceea ce reprezintă cea mai bună performanţă înregistrată până în prezent, Franţa este prima destinaţie de export. Dacia se situează pe locul 5 în topul mărcilor cele mai vândute în Hexagon, imediat după Volkswagen. Acest rezultat se bazează în principal pe succesul modelelor Duster şi Sandero.

    Germania ocupă a doua treaptă a podiumului, cu vânzări de aproape 65 000 de unităţi.

    Italia se situează pe poziţia a treia, cu peste 63 000 de unităţi, urmată de Spania, unde au fost vândute anul trecut mai mult de 56 000 de vehicule marca Dacia.

    În Marea Britanie, Dacia a vândut anul trecut 25 211 unităţi, ceea ce situează Regatul Unit pe locul opt în clasamentul pieţelor externe ale mărcii.

  • Arctic anunţă numirea unui nou Director General

    Büyükerk are o experienţă de 28 de ani în cadrul grupului Arçelik, timp în care a deţinut diferite funcţii de conducere în management de produs, supply chain şi vânzări. Anterior preluării funcţiei actuale, începând cu anul 2014, Büyükerk a deţinut funcţia de International Regional Sales Director pentru grupul Arçelik, coordonând cu succes lansarea pe piaţă a unor game diverse de produse şi tehnologii de top, care au susţinut creşterea la nivel global a grupului Arçelik.

    Büyükerk deţine o diplomă în Economie de la Universitatea Ege din Izmir.

     

  • Ce români lucrează pentru construirea navei de cercetare artică de ultimă generaţie

    ArcelorMittal Galaţi furnizează oţel pentru un vas de cercetare antarctic de aprovizionare şi care are capabilităţi de  spărgător de gheaţă, solicitat de guvernul australian şi care va extinde explorarea în mările de sud şi Antarctica.

    În prezent,  nava – care va avea o lungime de 165 de metri – este construită de Şantierul Naval Damen din Galaţi.

    “Acest proiect arată capabilitatea tehnică a combinatului nostru de a produce table groase de calitate înaltă”, a declarat Bruno Ribo, directorul general al ArcelorMittal Galaţi.

    Oţelurile pentru utilizări marine sunt de înaltă rezistenţă (până la 620 Mega Pascali) şi au un conţinut scăzut de carbon, pentru a face faţă provocărilor apelor polare.

    Una dintre principalele provocări rezolvată de ArcelorMittal a fost de a livra tabla în dimensiunile necesare – o treime dintre ele trebuia să fie subţiri şi late, cu grosimi de 6 – 8 milimetri şi lăţimi de 3.000 de milimetri. Tablele mai subţiri sunt utilizate pentru puntea vasului, în timp ce tablele mai groase sunt utilizate, de obicei, pentru a forma corpul navei. În plus, tablele extra-largi reduc semnificativ volumul de sudură.

    Pentru a recunoaşte în mod formal începerea construcţiei, la ceremonia oficială, conform tradiţiei, mai multe monede au fost au fost plasate sub chilă, inclusiv o monedă olandeză de argint din 1642, an în care exploratorul olandez Abel Tasman devenise primul european a ajuns în Tasmania.

    Tasmania nu este doar locul în care se află Divizia Antarctică a Australiei ci şi capitala insulei, Hobart, unde va fi şi portul navei.

    ArcelorMittal este lider mondial în industria oţelului şi activităţi miniere, cu prezenţă în 60 de ţări şi amprentă industrială în 19 ţări. Călăuziţi de filozofia de produce oţel într-o manieră sigură şi sustenabilă, suntem principalul furnizor de oţel de calitate pe pieţele globale majore, printre care se numără industria auto, construcţii, aparate de uz casnic şi industria ambalajelor.

    În 2016 ArcelorMittal a înregistrat o cifră de afaceri de 56,8 miliarde $ şi o producţie de oţel de 90,8 milioane de tone.

    ArcelorMittal este listată la bursele din New York (MT), Amsterdam (MT), Paris (MT), Luxemburg (MT) şi la bursele din Barcelona, Bilbao, Madrid şi Valencia (MTS).

  • Angst a preluat producătorul de salamuri Salsi

    „Salsi Sinaia este cea mai veche fabrică de Salam de Sibiu din Romania, având o tradiţie de peste 100 de ani,” declară Sorin Minea, director general şi proprietar al Angst. În prezent Salsi SA deţine aproximativ 15% din cota de piaţa valorică a Salamului de Sibiu. Valoarea tranzactiei nu a fost facuta publica.

    Grupul de firme Angst cuprinde trei unităţi de producţie: Angst Ro SRL (fabrica de produse fiert-afumate), Angst Bistro SRL (gastronomie şi ready-meal-uri sub brandul „Merinde Urbane”, deschisă în 2017) şi Salsi SA -Sinaia (produse crud-uscate) în care işi desfăşoară activitatea aproximativ 575 de angajaţi.