BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Planurile lui Bavarom pentru 2011

    “Vrem sa ne axam pe importurile de beri speciale, cum sunt cele
    nefiltrate, pozitionate mult mai sus decat Bavaria”, spune Costin
    Ghindea (foto), 41 de ani, fondatorul afacerii Bavarom, care crede
    ca potentialul afacerii este un rulaj anual de 15-20 de milioane de
    euro. Afacerea a inceput in urma cu opt ani, iar prima marca
    importata de firma infiintata de Ghindea, sotia sa si un prieten, a
    fost Bavaria. De-atunci, firma a crescut, deopotriva, numarul
    marcilor pe care le aduce in Romania, dar si vanzarile, ajungand
    anul trecut la o cifra de afaceri de circa 2 milioane de euro (8,5
    milioane de lei), la acelasi nivel cu 2009.

    Vanzarile de bere de import au suferit aprig pe parcursul
    ultimilor doi ani si jumatate, scazand, estimeaza Ghindea, cu circa
    o treime. Chiar si datele asociatiei Berarii Romaniei, ce reuneste
    cinci mari producatori de pe piata locala, indica o scadere abrupta
    a importurilor: de la 2,5% in 2008 au ajuns anul trecut la circa un
    procent, in conditiile in care si volumele totale au scazut cu
    peste 16%. In aceste conditii, Bavarom s-a mentinut pe o linie
    constanta a cifrei de afaceri, dar cea mai cunoscuta marca din
    portofoliu, Bavaria, nu mai este un motor de crestere, iar la
    vanzari pun umarul marci din lumea intreaga, care mai de care mai
    sofisticate. Paulaner, de pilda, a crescut anul trecut cu 70% fata
    de 2009. Daca Bavaria are in retail un pret de raft in jur de 3,7
    lei doza de 0,5 litri, pentru marci ca Paulaner sau Bernard
    preturile ajung la 7-7,2 lei pentru 0,5 litri, iar in restaurante
    ajung la 12 lei.

    “Nu ne luptam cu producatorii internationali”, spune Ghindea,
    care aduce drept principal argument nisa pe care isi asaza
    produsele, adica zona super premium. Cu astfel de preturi, volumele
    de vanzari nu ajung la rulajele tintite de multinationale, ce au
    anual cifre de afaceri de ordinul sutelor de milioane de euro. De
    anul acesta, de pilda, Bavarom va aduce in Romania o bere organica
    (Oxford Gold din UK) si specialitati de pe meleaguri italiene
    (“unde s-a dezvoltat foarte mult in ultimii ani berea
    manufacturata”), americane si bavareze.

    Drumul pana aici n-a fost deloc usor, povesteste Costin Ghindea.
    Cu opt ani in urma a ales sa faca o afacere pe cont propriu. “Aveam
    experienta pentru ca lucrasem patru ani pentru importatorul
    Heineken, in perioada 1994-1999, si tiparul afacerii mi s-a
    impregnat in memorie”, povesteste Ghindea. Cu un capital initial
    investit de 100.000 de euro, bani pe care i-a pus, in cea mai mare
    parte, partenerul afacerii, a pornit la drum. Cat a investit cu
    totul in afacere nici el nu poate spune, pentru ca in fiecare an
    tot profitul a fost reinvestit, fie pentru listarea produselor in
    retelele comerciale, fie pentru noi instalatii de bere draft. “Noi
    luam doar salarii; pentru a-ti asigura un venit viitor trebuie sa
    securizezi piata”, explica Ghindea strategia pe care a mizat pana
    acum.

    La inceput lucrau doar el si sotia sa, pentru ca nu-si permiteau
    sa aiba angajati, si spune acum ca “in viata trebuie sa faci ceea
    ce te pricepi mai bine, nu ma vad apucandu-ma de betoane”, chiar
    daca in domeniul pe care l-a ales nu e o viata usoara. Vanzarile
    sunt fluctuante “si nu poti sa ai o baza pentru ceea ce se intampla
    maine”. Ideea de a porni afacerea i-a venit dupa ce si-a dat seama
    ca ar putea face pentru el insusi ceea ce facuse in alte firme
    importatoare, dar la acea vreme berea de import era privita ca un
    produs extrem de exclusivist.

  • Ce investitii se poarta in 2011?

    Odata cu intrarea H&M pe piata locala, Inditex si C&A
    accelereaza anul acesta ritmul deschiderilor de magazine. Desi pare
    ca se aseamana – cei trei au magazine de format mare, au ambitii de
    a domina centrele comerciale si schimba rapid colectiile -,
    strategia celor trei mari are mai multe diferente decat
    asemanari.


    Pe piata locala, spaniolii de la Inditex sunt singurii care se
    invart in cercuri inalte, cu afaceri de circa 100 de milioane de
    euro anul trecut. Ei sunt insa si primii care si-au facut curaj sa
    patrunda pe piata locala – in franciza, in 2004, si direct trei ani
    mai tarziu. Acum detin 56 de magazine, dintre care 5 inaugurate in
    acest an si au in plan alte peste zece, avand o cota de piata de
    circa 5% (in conditiile in care piata de retail de moda este
    estimata de Euromonitor la 1,9 miliarde de euro). Urmatorii intrati
    au fost olandezii de la C&A in aprilie 2009. Dupa primele noua
    luni de functionare cu 3 magazine, la finalul lui 2009, compania
    tragea linie si obtinea incasari de aproape 8 milioane de euro.
    Pentru 2010 nu au fost anuntate rezultatele oficiale, insa anul
    trecut au fost deschise alte patru magazine. Ritmul va accelera in
    acest an, fiind planificate noua deschideri. Primul magazin ce va
    fi deschis in 2011 va fi in Botosani, in centrul comercial Family
    Center, pe data de 14 aprilie.

    Ultimul intrat, insa nu cel din urma, este H&M, care a
    inaugurat la sfarsitul lunii martie primele doua magazine, ambele
    in capitala. Alte sase urmeaza sa isi deschida portile in acest an,
    reprezentantii H&M anuntand ca Romania este prima tara unde
    deschid opt magazine din primul an.

    Intrarea H&M ascute astfel lupta din retailul de moda
    autohton, o piata destul de mica – 1,9 mld. euro anul trecut,
    respectiv 7,5 euro pe luna per capita, conform Euromonitor
    International -, dar cu estimari pozitive pentru viitorul mediu:
    cifrele Euromonitor arata ca piata va ajunge la 2,9 miliarde de
    euro in 2015 si la 4,2 miliarde de euro in 2020, ceea ce inseamna
    ca un roman va ajunge sa cheltuie pe haine lunar circa 11,5 euro in
    2015, respectiv 16,7 euro in 2020.


    Desi deocamdata toti cei trei retaileri se bat pe cei 7,5 euro
    pe care un roman ii cheltuie pe haine pe luna, retailerii se
    adreseaza unor segmente diferite. Astfel, in timp ce C&A se
    pozitioneaza pe segmentul medium-low, H&M se adreseaza
    clientilor cu venituri medii. In cazul Inditex, pozitionarea este
    diferita in functie de brand, deoarece compania detine sapte
    branduri pe piata locala (Massimo Dutti si Zara se adreseaza
    segmentului medium-high, Bershka, Pull & Bear si Stradivarius
    merg pe clientii cu bugete medii, iar Zara Home – decoratiuni
    interioare – si Oysho – lenjerie intima – se adreseaza persoanelor
    cu venituri peste medie.
    In functie de aceasta pozitionare, retailerii isi concentreaza
    atentia asupra unor anumite orase, respectiv spatii comerciale.
    Astfel, H&M a decis sa se concentreze pe capitala in primul an
    de prezenta pe piata, urmand a deschide doar in Bucuresti cinci
    magazine. Tot in 2011 suedezii vor mai deschide la Brasov,
    Timisoara si Cluj – cate un magazin in fiecare oras -, acestea
    fiind unele dintre cele mai mari orase ca populatie. Totodata,
    acestea sunt si orasele cu cele mai mari salarii din Romania, dupa
    Bucuresti.

    Cei de la Inditex au acoperit in cei sapte ani de prezenta pe
    piata cele mai mari orase din Romania, dar si-au concentrat atentia
    tot asupra capitalei, unde detin 24 de magazine. Au deschis insa si
    in orasele cu peste 150.000 de locuitori. Singurele orase din
    Moldova – regiunea cea mai saraca din Romania – unde a mers Inditex
    sunt Iasi si Bacau, care au si cele mai mari venituri din
    regiune.

  • CITR: Diverta si-a redus costurile cu 35% anul trecut

    Renegocierea chriilor, reducerea costurilor fixe si mutarea
    sediului central intr-o cladire proprie au fost principalele masuri
    de reducere a costurilor aplicate de Diverta anul trecut.

    Totodata, compania a inchis 13 magazine neprofitabile si a
    deschis alte doua in centre comerciale precum Sun Plaza din
    Capitala si Atrium din Arad. Astfel, afacerile Diverta s-au cifrat
    la 21 de milioane de euro, iar pentru 2011 se estimeaza o
    stagnare.

    “Masurile luate in 2010- reducerea costurilor operationale,
    inchiderea magazinelor neprofitabile – precum si stabilizarea
    pietei vor influenta pozitiv evolutia profitului operational in
    2011. Diverta a intreprins actiuni in toate sectoarele pentru
    maximizarea
    profitabilitatii si pentru 2011 isi propune un profit operational
    pozitiv,” a declarat Andreea Anghelof, Senior Partner la Casa de
    Insolventa Transilvania, administratorul judiciar al Diverta.

    Lantul este format in prezent din 50 de magazine si va fi extins
    cu magazine noi in 2011, in functie de nivelul chiriilor si de
    dimensiunea traficului. Potrivit CITR, piata de carte a inregistrat
    in 2010 o tendinta descendenta, concretizata intr-o scadere cu
    aproximativ 15% comparativ cu 2009. Piata de carte straina a fost
    in scadere cu aproximativ 25% fata de anul 2009, valoarea medie a
    cosului de cumparaturi suferind la rândul sau o scadere
    semnificativa.

    In prezent, Diverta este in perioada de observatie si lucreaza
    impreuna cu Casa de Insolventa Transilvania la planul de
    reorganizare al retelei, care ar putea fi depus la inceputul lunii
    mai 2011.

  • Doar 14.000 de sticle de Cabernet Sauvignon Rose de la Domeniile Ostrov

    “Am creat din productia lui 2010 un vin special, fresh, pentru
    perioada calda a anului. Intentionam sa-l dedicam consumatorilor cu
    gusturi rafinate, gandindu-ne in special la publicul feminin”,
    declara Constantin-Theodor Ilinca, directorul general al companiei
    Domeniile Ostrov.

    Palatul Mogosoia a fost gazda lansarii Rose-ului de la Domeniile
    Ostrov, odata cu sarbatorirea Anului International “Liszt”.
    “Incercam prin acest tip de evenimente sa atasam produselor noastre
    o dimensiune culturala. Vrem sa comunicam publicului roman mesajul
    ca a bea vin nu este consum de alcool, ci un act cu o valenta
    sociala aparte. Astfel, multe dintre lansarile pe care le vom face
    in acest an se vor realiza in contexte culturale. Acesta este si
    motivul pentru care am ales ca imaginea Domeniilor Ostrov sa fie
    reprezentata de pianistul Lucian Velciu”, precizeaza
    Constantin-Theodor Ilinca.

    Rose-ul de la Domeniile Ostrov are o serie de caracteristici
    tehnice care il face sa fie foarte flexibil in asocierile cu
    mancarea. “Versatilitatea acestui Rose consta in lejeritatea cu
    care se asociaza cu cele mai sofisticate preparate culinare, precum
    si cu cele traditionale. Este recomdandat si pentru un consum
    independent in sezonul cald, racit la o temperatura optima, de pana
    la 15 grade. Acesta este unul dintre motivele pentru care oenologii
    nostri l-au vinficat sec, cu o concentratie de alcool de 12,5%”,
    declara Dan Zottu, somelierul de la Domeniile Ostrov.

    Din anul 2005 la Domeniile Ostrov a fost demarat un proces
    investitional constand in reconversia plantatiilor prin programe
    anuale succesive, sisteme de irigatii, dotarea cu echipamente si
    utliaje specifice, precum si modernizarea celor doua statii de
    vinificatie la standarde internationale ultramoderne. Volumul total
    al investitiilor se ridica la 24 de milioane de euro. In prezent
    podgoria Ostrov are un areal viticol de 1300 de hectare si include
    centrele viticole Ostrov si Lipnita, judetul Constanta, situate pe
    malul drept al Dunarii, la granita Romaniei cu Bulgaria.

    Principalele game de vinuri din portofoliul Domeniilor Ostrov
    sunt Cetatea Durostorum, Canaraua Fetii, Domeniile Ostrov, Cosa di
    Vino si Vinaria Ostrov.

    Soiurile cultivate de compania Domeniile Ostrov sunt Merlot,
    Cabernet Sauvingnon, Feteasca Neagra, Pinot Noir, Syrach si Rebo
    pentru vinurile rosii. Pentru vinurile albe Domeniile Ostrov
    cultiva soiuri ca Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Gris, Feteasca
    Alba, Feteasca Regala, Riesling Italian, Muscat Ottonel si
    Cramposie – sortimente speciale, recunoscute si apreciate de
    iubitorii vinului, dar si de rafinati degustatori.

  • Cu ochii pe capitala

    Spre finalul acestei saptamani, danezii de la JYSK, companie
    care vinde mobila si decoratiuni cu operatiuni in 32 de tari,
    deschid primul magazin din Bucuresti in urma unei investitii de un
    milion de euro, strategie prin care intra in competitie pe piata
    aglomerata a Capitalei cu nume precum IKEA sau kika. “Intarzierea
    de patru ani a acestei deschideri se explica printr-o oarecare
    temere legata de piata bucuresteana. Multi retaileri prefera orase
    mai mici pentru inceput, ceea ce s-a intamplat si in cazul nostru”,
    explica Alexandru Bratu, country manager al JYSK in Romania.

    Pana acum, retailerul a mizat strict pe extinderea in provincie,
    model aplicat anterior si de companii precum Dedeman sau Arabesque
    care s-a dovedit a fi castigator in cele mai multe cazuri. JYSK a
    intrat pe piata din Romania in 2007, odata cu primul magazin
    deschis la Oradea in sistem de franciza, adusa de Nordic Investment
    Fund Retail, si a extins de atunci reteaua la 13 magazine in tara
    in urma unor investitii totale de 10 milioane de euro. Reteaua a
    generat anul trecut afaceri de 14,5 mil. euro.

    “Incasarile au crescut cu 14% pe fondul deschiderilor de
    magazine si atragerii unui numar mai mare de clienti, cosul de
    cumparaturi fiind insa la acelasi nivel”, spune Bratu, facand
    comparatie cu afacerile de 12,8 mil. euro inregistrate in 2009,
    cand JYSK a avut pierderi de 2,4 mil. euro, potrivit datelor
    disponibile pe Ministerul Finantelor. Profitabilitatea a fost
    afectata si anul trecut de factori precum scumpirea transportului
    maritim sau cresterea preturilor practicate de producatorii
    asiatici, insa pragul de profitabilitate ar putea fi atins chiar
    din acest an, odata cu extinderea in Capitala.

    Situat in centrul comercial Militari Shopping Center, magazinul
    din Bucuresti se intinde pe o suprafata de 1.600 de metri patrati
    si are o oferta de 5.000 de produse pentru casa. “Ne asteptam la
    vanzari duble pe metru patrat fata de media din tara”, estimeaza
    country managerul JYSK Romania, mizand pe avantajul unui cartier
    mare si foarte aglomerat din Bucuresti. Iar cifra de afaceri a
    companiei ar trebui sa creasca pe fondul acestei deschideri cu
    aproximativ 10-12% anul acesta, pana la peste 16 milioane de
    euro.

    Nu va fi insa singurul magazin, in cativa ani numarul putand
    ajunge chiar si la sapte in Capitala. De altfel, toate planurile de
    extindere ale companiei sunt destul de ambitioase, vizand un numar
    de 30 de magazine noi in urmatorii cinci ani. “Alaturi de Canada si
    Bulgaria, pentru Romania exista cele mai mari planuri de
    dezvoltare”, spune Bratu, aducand drept argument faptul ca exista
    inca destul loc pe piata in acest domeniu. In tarile baltice, spre
    exemplu, la o populatie de sapte milioane de locuitori, JYSK numara
    25 de magazine, in timp ce in Romania si Bulgaria, care au impreuna
    28 de milioane de locuitori, numarul magazinelor ajunge deocamdata
    la numai 16, dintre care doua in Bulgaria.

    “Clientii sunt din ce in ce mai sensibili la oferte si nu prea
    mai fac cumparaturi de impuls, ci mai degraba programate”, spune
    Bratu despre clientii JYSK Romania, in cea mai mare parte femei cu
    venituri medii, orientate catre produse practice pentru gospodarie.
    Printre cele mai bine vandute produse se numara decoratiunile,
    cosmeticele spa pe baza de saruri minerale de la Marea Moarta sau
    perne cu spuma. Practic, piata de mobila si decoratiuni, estimata
    la mai putin de un miliard de euro pe an, a scazut in ultimii ani
    in primul rand din cauza problemelor de neincredere a
    consumatorilor in economie si diminuarii puterii de cumparare.
    “Increderea cumparatorilor este la cote minime, ceea ce-i face sa
    fie mai cumpatati, calculati si responsabili, lucru care pana la
    urma se vede in afacerile retailerilor”, conchide Alexandru
    Bratu.

  • Peste 1,1 miliarde de euro investiti in bere

    “Fiecare si-a bugetat diferit cheltuielile, dar in principiu,
    tintele de investitii au fost frigiderele si dispozitivele de
    draft, dar si spatiile din Horeca, in unele cazuri fiind vorba de
    amenajare”, spune presedintele asociatiei, care da ca exemplu
    faptul ca la unele terase berarii au suportat costurile pentru
    umbrele si mobilier. Chiar daca au inchis fabrici, iar bugetele de
    investitii au fost reduse fata de anii in care consumul duduia,
    berarii cred ca viitorul le va aduce vanzari mai mari.

    In acest moment, membrele asociatiei – Ursus Breweries,
    Heineken, Bergenbier, Romaqua Group, United Romanian Breweries
    Bereprod au un volum cumulat de vanzari de 15,3 milioane de
    hectolitri, cu 4,4% mai putin decat in 2009. Cu acest volum, ele
    si-au adjudecat insa o pondere de peste 90% din piata.

    Citeste mai multe despre evolutia pietei berii
    intr-un material amplu din BUSINESS Magazin.

  • Cat costa o bere?


    Pretul mediu al berii este de 0,9 euro pe litru, dar diferentele
    de pret – intre rafturile magazinelor si meniurile de la baruri sau
    terase sunt foarte mari, putand merge pana la 50% mai mult sau mai
    putin fata de reperul de 0,9 euro pe litru. Un calcul arata ca la
    un volum de 17 milioane de hectolitri valoarea vanzarilor se
    plaseaza la circa 1,5 miliarde de euro.


    Pe parcursul ultimului an nu s-a inregistrat nicio modificare in
    privinta preferintelor pentru ambalaje: PET-ul detine partea leului
    (peste 49%), urmat de sticla (aproape 32%), doza (16%) si draft
    (3%). “Romania este tara de nastere pentru berea la PET, iar acest
    tip de ambalaj isi adjudeca un felii consistente de piata si in
    alte tari”, spune Karnebeek. El da ca exemplu, in acest sens,
    Bulgaria si Cehia si adauga ca si in Rusia si Ucraina berea la PET
    castiga teren. Presedintele asociatiei a recunoscut ca vanzarile la
    draft au, inca, o pondere “destul de mica fata de alte tari, dar
    dezvoltarea pe acest segment trebuie facuta cu grija”. Altminteri,
    e posibil ca, in goana nesauita dupa vanzarui, dispozitivele sa
    ajunga si in spatii care nu au conditii adecvate pentru vanzarea de
    bere la halba. De pilda, o bere invechita la draft, va lasa
    clientilor unei terase o impresie cat se poate de proasta, care se
    va rasfrange mai degraba asupra marcii si nu la adresa
    proprietarului terasei.

  • Cat de putina bere vom mai bea in 2011?

    Trei fabrici au fost inchise si 2.000 de oameni au iesit din
    industria berii pe parcursul ultimului an. Consumul anual pe cap de
    locuitor s-a intors la nivelul inregistrat in anii 2007-2008,
    ajungand la o medie de 78 de litri. Altfel spus, un roman adult a
    baut anul trecut 1,2 litri de bere pe saptamana, mai putin decat in
    2008, cand s-a inregistrat cel mai ridicat nivel de consum. In urma
    cu mai bine de doi ani, berea atinsese un nivel de consum de 93 de
    litri pe cap de locuitor, Romania ocupand la acea vreme locul sase
    la nivel european in aceasta privinta.

    “Nu cred ca actualul nivel este normal si mai potrivit este cel
    din 2008”, spune Constantin Bratu, director general al asociatiei
    Berarii Romaniei. In opinia lui, factorul care are un rol cheie in
    piata este puterea de cumparare (“ce ne lipseste este, practic,
    puterea de cumparare”); vremea influenteaza, la randul sau,
    puternic consumul de bere, la fel cum si traditiile de consum au un
    cuvant de spus. “Cand toti acesti factori vor fi favorabili, cu
    siguranta ca berea se va vinde mai bine”, spune Bratu. In opinia
    lui, varful de consum inregistrat in 2008 nu este o exceptie, ci o
    normalitate.

    Anul trecut vanzarile au continuat panta descendenta si au
    pierdut 3,5% din volumul inregistrat in 2009, ajungand la 17
    milioane de hectolitri, conform datelor asociatiei, care reuneste
    cinci producatori de pe piata. In total, in ultimii doi ani, piata
    de profil a suferit o contractie de 16% in volum fata de 2008. In
    acest moment membrele asociatiei – Ursus Breweries, Heineken,
    Bergenbier, Romaqua Group, United Romanian Breweries Bereprod – au
    un volum cumulat de vanzari de 15,3 milioane de hectolitri, cu 4,4%
    mai putin decat in 2009. Cu acest volum ele au adjudecat insa peste
    90% din piata.

    Despre ce s-ar putea intampla in acest an, reprezentantii
    industriei spun, indeobste, ca este imposibil de previzionat.
    “Vanzarile de bere sunt ca un meci de fotbal. Nu poti sti dupa
    primele zece minute care va fi finalul meciului”, spune Jan Derk
    van Karnebeek, presedintele asociatiei.

    Companiile care sunt membre in Berarii Romaniei produc in
    prezent in zece fabrici, dupa ce anul trecut au inchis trei unitati
    de productie: la Cluj (operata de Ursus), la Hateg (Heineken) si la
    Blaj (Bergenbier). Acestea sunt insa cele mai sonore exemple de
    inchideri de fabrici, dar numarul de berarii inchise din 1994
    incoace este mult mai mare. Cu 17 ani in urma erau nu mai putin de
    125 de fabrici de bere, iar numarul lor s-a redus semnificativ. In
    afara de cele zece unitati detinute de membrii asociatiei, pe piata
    mai activeaza si European Drinks, precum si firme mai mici care au,
    de regula, activitati la nivel regional.

    In total, circa 2.000 de oameni din industrie si-au pierdut in
    ultima perioada locurile de munca; 4.100 sunt inca angajati in
    domeniu. “In total, sectorul berii din Romania genereaza, direct si
    indirect, locuri de munca pentru 96.400 de oameni”, spune Alexandru
    Bratu, care citeaza datele unui studiu realizat de Ernst &
    Young.

  • Cuptorul Franke din Romania inca mai coace

    Bucataria devine tot mai mult centrul casei si locul unde se
    petrece cel mai mult timp. Nu neaparat in sensul de a gati, ci de a
    petrece mai mult timp cu familia, indiferent ca sunt bucatarii
    inchise sau parte a livingului. Pe asta se bazeaza oficialii Franke
    Romania cand prognozeaza o crestere cu 10% a afacerilor in 2011.
    Afacerile companiei au scazut cu 5% anul trecut, de la 46,4
    milioane de lei la 42,7 milioane lei. “Cel mai greu moment a fost
    sa constientizam gravitatea situatiei economice, faptul ca este cu
    adevarat criza si ca ne-a atins si pe noi”, explica Florin
    Porojan-Gheaja.

    Managerul face trimitere la deciziile de crestere a TVA si de
    reducere a salariilor din vara lui 2010, moment in care evolutia
    afacerilor era peste cea a anului anterior. Dar dupa masurile
    impuse de Guvern s-a resimtit o puternica stagnare a cererii. Cu
    vanzarile diminuate, motivele de bucurie ale celor de la Franke
    dupa doi ani de criza sunt cota de piata pe zona de mobilier de
    bucatarie, care a ajuns la peste 50% in 2010, si scaderea mai mica
    decat linia pietei. Mai exact, dupa o restrangere de 40-42% in
    2009, piata a mai scazut cu 12% in anul urmator, fiind estimata la
    40-45 de milioane de euro in 2011.

    Investitii de 100.000 de euro sunt prognozate in perioada
    urmatoare pentru deschiderea a inca 13 showroom-uri, fata de 12,
    cate sunt in prezent. Momentul ales are de-a face cu strategia
    companiei, iar estimarile de crestere a vanzarilor au de-a face
    tocmai cu extinderea retelei. “Piata de acum este mult mai stabila
    decat in trecut, consumatorul a devenit mult mai educat si, mai
    mult decat atat, partea de incorporabile din totalul pietei de
    electrocasnice e pe un trend crescator”, explica managerul Franke.
    Romania se afla sub nivelul mediu european si tocmai decalajul va
    fi motorul avansului cifrei de afaceri.

    Din totalul veniturilor Franke Romania, 95% reprezinta vanzarile
    prin intermediul retelei de aproximativ 300 de parteneri si 5% prin
    showroom-urile proprii, situate in principalele orase din tara.
    Produsele sunt fabricate in cea mai mare parte in Italia. Revenirea
    pietei de sisteme incorporabile pentru utilarea bucatariei va
    depinde mult si de redresarea segmentului de real estate, dat fiind
    ca, in 2010, majoritatea achizitiilor s-au concentrat pe renovarea
    bucatariilor deja existente. “Estimez ca o crestere a pietei
    imobiliare va aduce un plus important afacerilor noastre, cele doua
    fiind businessuri complementare”, conchide Porojan-Gheaja.

  • Cati romani fac cumparaturi pe internet ?

    Doar 4% dintre locuitorii din Romania au cumparat anul trecut
    produse si servicii de pe internet. Raportat la populatie, inseamna
    mai putin de un milion de oameni care, la nivel teoretic, au
    generat o piata a comertului online cu electronice, electrocasnice
    si IT de 200 de milioane de euro sau de aproximativ cinci ori mai
    mult daca sunt luate in calcul toate cumparaturile facute de pe
    internet, de la bilete de calatorie si pana la servicii
    telecom.

    Raportat la numarul de utilizatori de internet, ponderea este
    usor mai ridicata, de aproximativ 11%, dar chiar si asa, nivelul
    este la doar un sfert fata de media europeana.Cel putin doi din
    zece europeni au facut cumparaturi online in 2010, de doua ori mai
    multi fata de acum sase ani, potrivit unui raport realizat de
    Comisia Europeana, iar o treime dintre ei au cumparat macar o data
    in ultimul an din magazine din afara tarii in care locuiesc. Prin
    comparatie, doar cateva sute de mii de romani au cumparat din
    magazine online din Europa, conform statisticilor care nu iau insa
    in calcul cumparaturile facute din SUA sau din alte colturi ale
    lumii.

    Numarul mic se justifica pe de-o parte prin lipsa de incredere a
    consumatorilor in plata cu cardul bancar, o metoda inca foarte
    putin folosita la noi si practic aproape singura acceptata pentru
    cumparaturile din afara granitelor. “Plata cu cardul pe internet
    este o chestiune de incredere, care vine treptat, odata cu
    dezvoltarea si maturizarea pietei online si a celei de acces la
    internet”, crede Marius Ghenea, omul de afaceri care detine o serie
    de magazine online printre care PCFun si ElectroFun si presedintele
    Asociatiei Romane a Magazinelor Online. Pe de alta parte, si
    increderea in magazine pe care nu le cunosc si la care au acces mai
    greu decat ar avea la unul din tara este implicit mai scazuta.

    Se intampla nu numai la noi, ci peste tot in Europa. Se vede,
    spre exemplu, in sumele tot mai mici cheltuite pentru asemenea
    achizitii. Anul trecut europenii au platit in medie 635 de euro pe
    tranzactie, in conditiile in care cu un an in urma suma se ridica
    la 785 de euro, iar in 2008 la putin sub 800 de euro.

    Perceptia consumatorilor impiedica practic cresterea vanzarilor
    – 62% dintre cei care au cumparat online pana acum sunt preocupati
    de fraude, 59% nu cumpara din magazinele online din alte tari
    pentru ca nu stiu ce ar putea face in cazul in care ar aparea
    probleme, iar 49% sunt descurajati de posibile intarzieri la
    livrarea produselor. Atitudine care nu este complet nejustificata
    daca se ia in calcul faptul ca 16% dintre cumparaturile pe internet
    din alte tari europene au fost livrate cu intarziere. Totusi, doar
    in 5% din cazuri produsele nu au ajuns deloc la cumparator, risc la
    care se expun insa consumatorii si in cazul achizitiilor din tara
    unde locuiesc, in medie 6% din cumparaturile din UE nefiind
    livrate, conform statisticilor.

    Totodata, nici politicile retailerilor nu sustin foarte mult
    comertul in afara granitelor si cei mai multi dintre comercianti
    nici nu par dispusi sa ia masuri. Peste 57% din magazinele online
    din Uniunea Europeana au in plan sa se adreseze in continuare doar
    locuitorilor tarii de provenienta, mai multi decat in urma cu doi
    ani, cand doar 41% se bazau pe acelasi principiu. Doar doua din
    zece magazine online se gandesc la strategii prin care sa se
    adreseze locuitorilor din cel putin alte zece tari europene,
    potrivit raportului Comisiei Europene.

    Barierele pentru depasirea granitelor sunt in mare parte de
    natura fiscala sau legislativa, dar in calcul trebuie totodata
    luate si diferentele de limba. De regula, magazinele online din
    tari europene altele decat Marea Britanie nu au si o versiune in
    limba engleza si angajati dedicati care sa raspunda solicitarilor
    intrucat investitiile necesare nu sunt justificate de volumul
    cumparaturilor. Ca sa nu mai vorbim de versiuni personalizate
    diverselor nationalitati europene, iar astfel se adreseaza doar
    conationalilor de peste granite.