BusinessMagazin

Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Românul de 29 de ani care a inventat un produs care valorează zeci de milioane de euro şi este folosit în 130 de ţări

    „De la microtranzacţii între studenţi până la transferurile expaţilor către familiile care depind de ei sau împărţirea notei de plată între colegi de birou, am văzut, de atâtea ori, componenta socială a acestor tranzacţii şi fricţiunile sociale la care aceste transferuri pot duce. Practic, atunci când vorbim despre transferuri regulate între prieteni apropiaţi sau familie, inevitabil ne referim la mult mai mult decât plăţi sau împrumuturi”, descrie Mihai Ivaşcu, fondator şi CEO al Moneymailme, filosofia din spatele aplicaţiei lansate în urmă cu nouă luni.

    Încadrată în nişa produselor FinTech, Moneymailme este o aplicaţie de transfer internaţional de bani în valute diferite ce oferă, în acelaşi timp, posibilitatea de comunicare între utilizatori prin text, audio şi video; este de altfel prima aplicaţie din lume ce permite transfer de bani în timpul unui apel video. Aplicaţia asigură realizarea de tranzacţii fără costuri între utilizatori, suma minimă de transfer fiind de 1 cent, lucru posibil datorită sistemului de parteneriate cu instituţii financiare autorizate la nivel global. Infrastructura tehnică permite în prezent utilizarea acesteia în 130 de ţări şi posibilitatea de a dona cauzelor din lista inclusă în aplicaţie, într-un mod rapid şi fără costuri suplimentare, potrivit lui Mihai Ivaşcu. După nouă luni de la lansare, Moneymailme a ajuns la 100.000 de utilizatori, a primit finanţări private de 2,5 milioane de euro, iar acum este evaluată la aproximativ 30 de milioane de euro, potrivit antreprenorului.

    Mihai Ivaşcu are 29 de ani şi spune că a avut mereu un spirit antreprenorial; a încercat să caute noi metode de a rezolva probleme sociale simple, motiv pentru care a studiat în acelaşi timp în Bucureşti Relaţiile Economice Internaţionale, Diplomaţia, dar şi Ştiinţele Politice. După două licenţe şi două mastere în ţară, a decis să meargă la un MBA în străinătate, continuat acum printr-un doctorat în Administrarea Afacerilor în cadrul Universităţii din Monaco, cu activităţi de cercetare la Harvard, INSEEC Paris şi Londra. Este şi membru al Silicon Valley Innovation Center, absolvent al HIVE Global Leaders Program la Harvard şi, recent, a fost admis la două programe executive organizate de Massachusetts Institute of Technology (MIT), unul în Boston, axat pe internet of things şi altul în Brisbane, Australia pe Global Leadership. Se autodescrie drept un antreprenor social – a avut în ultimii zece ani proiecte multiple, pe care le-a grupat în fondul Ambra Ventures Monaco. Acesta include în prezent dezvoltare de software, cibersecurity, digital media, publishing, presă, FinTech, turism, consultanţă; fondul are ca scop dezvoltarea unei reţele de investitori profesionişti activi care investesc în proiecte de perspectivă, atât în faza iniţială, cât şi în creştere, pe care – cu expertiză şi reţeaua creată – le pot creşte. Participă frecvent ca speaker la evenimente de FinTech şi antreprenoriat şi spune că încearcă să-i ajute pe tineri cu idei inovatoare, pe care să şi le transpună în produse şi businessuri funcţionale.

    De la creionarea ideii Moneymailme în cadrul MBA-ului în Innovation Management şi până la lansarea oficială a trecut mai bine de un an, iar dezvoltarea platformei a presupus o serie de paşi complicaţi; unul dintre motive este că Mihai Ivaşcu a ales Londra drept domiciliu pentru firma sa, legislaţia financiară din Regatul Unit fiind una foarte strictă, potrivit observaţiilor sale.  

    Din punctul lui de vedere, schimbul de valoare monetară reprezintă, de fapt, o metodă de comunicare, într-o mare măsură un activator al relaţiilor sociale. Ivaşcu spune că păstrează în prezent pachetul majoritar de acţiuni şi a cooptat experţi în echipa de investitori; aceştia au contribuit activ la dezvoltarea produsului, nu doar pasiv. „Există capital românesc în acest proiect, având în vedere investiţiile personale, dar şi ale companiilor româneşti în care sunt activ, însă nu există momentan alţi investitori români în Moneymailme. Cu siguranţă vor fi în următoarele luni, când vom lansa campania de crowdfunding unde suma minimă investită poate fi 10 lire sterline, deschizând proiectul pentru orice investitor. Chiar m-aş bucura să avem şi alţi români implicaţi”, explică el.

    În proiect sunt implicaţi peste 30 de ingineri, experţi financiari şi specialişti în marketing şi comunicare, la birourile companiei din Bucureşti, Monaco şi Londra. „Combinarea celor două nevoi majore, cea de comunicare şi cea de schimb de valoare monetară, duce la un nou comportament de consum, neexplorat până acum în zona micro-tranzacţiilor, din cauza costului foarte mare de transfer internaţional, dar şi accesului rapid la o astfel de funcţionalitate”. Antreprenorul spune că a creat produsul pornind de la nevoia simplă de a avea posibilitatea oricând, oriunde, doar cu ajutorul telefonului mobil, să trimită şi să primească instantaneu sume mici de bani; totul cu costuri minime. „Conectarea acestei forme de comunicare cu metodele convenţionale – text, audio, video – a venit ca o completare naturală, întărind produsul şi oferind o metodă sigură, eficientă şi inovatoare de transfer internaţional de bani, dar şi de comunicare”, explică Ivaşcu. Din punctul său de vedere, principalele sale realizări au fost parteneriatele financiare ce facilitează funcţionalitatea unui produs pe cât de simplu de utilizat, pe atât de complex din punct de vedere tehnic, şi formarea unei echipe tehnice cu programatori avansaţi şi experţi în securitate la Bucureşti.

    Pasul următor pentru Moneymailme este atragerea unei noi finanţări, în aprilie, la o evaluare superioară pe cea mai mare platformă de crowdfunding din Regatul Unit, precum şi o serie de finanţări private ce vor permite extinderea la nivel global. Finanţarea va permite totodată dezvoltarea platformei de plăţi, care se va adăuga celei de transferuri internaţionale.
    Iar dacă multe din proiectele din zona FinTech funcţionează pe pierdere sau pentru a oferi costuri zero, Moneymailme are un model de business cu direcţii clare de monetizare, potrivit lui Mihai Ivaşcu. În prezent, monetizarea se face prin costurile asociate urcării de bani în portofelul virtual sau schimburilor valutare, însă de îndată ce banii sunt în sistem, pot fi transferaţi oricărui utilizator din cele 130 de ţări imediat şi fără vreun cost adiţional. „Modelul stabilit oferă profituri marginale, nu pierderi marginale, fapt ce ne permite să putem creşte sănătos, investind în marketing şi nu pierzând pentru că pe termen scurt să cucerim un procent din piaţă, total nesustenabil.”

    De altfel, Ivaşcu consideră că investitorii profesionişti şi fondurile de investiţii se feresc de astfel de modele de business nesustenabile. Platforma de plăţi pentru magazine online va genera venituri datorită politicii de preţ care poziţionează Moneymailme sub competitorii din piaţă, potrivit lui tânărului antreprenor. „Ne dorim cu toţii un număr mult mai mare de utilizatori şi tranzacţii pentru a putea ajunge la profitabilitate, însă monetizarea reală pentru investitori vine în momentul în care un astfel de produs este vândut către un fond de investiţii sau o bancă pentru a fi dus la nivelul următor”, descrie el obiectivele în ce priveşte platforma.

    Mihai Ivaşcu este optimist în ce priveşte atingerea acestui nivel; potenţialul de creştere este mare, crede el, într-o piaţă de transferuri digitale evaluată la peste 10 mii de miliarde de dolari la nivel global. Crede că suprizele în lumea finanţelor abia acum încep să apară, iar ritmul accelerat de dezvoltare, prin prisma evoluţiei tehnologice, va crea probleme de adaptare anumitor sisteme financiare. „Aplicabilitatea inovaţiei e vizibil facilitată de noile dezvoltări tehnologice, iar viitorul e deja aici, doar că unii jucători au o capacitate mai rapidă de adaptare – FinTech – iar alţii o rigiditate evidentă şi de multe ori neînţeleasă – băncile”, descrie Ivaşcu perspectiva sa asupra lumii financiare.

    El nu consideră că se derulează o luptă a companiilor de FinTech cu băncile; mai mult decât atât, e vorba despre o colaborare clară şi eforturi comune de a realiza un sistem mult mai sănătos. „Trăim cea mai mare tranziţie din ultimii 30 de ani în domeniul financiar, iar tehnologia va înlocui o mare parte a angajaţilor din sistemul financiar. În cele din urmă, beneficiar va fi consumatorul final al produselor financiare, oferite la tarife mult mai competitive, într-un mod cu totul adaptat cerinţelor fiecăruia, prin prisma flexibilităţii oferite de noile sisteme digitale introduse”, explică el. În ceea ce priveşte poziţionarea instituţiilor bancare din România în raport cu inovaţia, observă că majoritatea deciziilor nu se iau aici.

    Din cauza acţionariatului străin majoritar al băncilor din România, deciziile strategice de implementare a unor sisteme informatice inovatoare nu se iau la nivel local. Majoritatea propunerilor venite din România sunt votate în şedinţe de board în alte ţări, pentru ca apoi să fie preluate de tot grupul, la nivel mondial. „Inovaţia în sistemul bancar românesc se loveşte de greutatea şi inflexibilitatea sistemului decizional specific băncilor; idei sunt, la nivel de implementare apar dificultăţile. Prin prisma schimbărilor către digitalizarea cash-ului din zona nord-europeană, Suedia, Danemarca, Norvegia fac paşi importanţi în trecerea la valută digitală.

    România e departe de acest trend, avem încă o serie de realităţi şi probleme structurale de rezolvat până să facem un astfel de pas important.” În contextul în care România este o societate de consum, tânărul antreprenor spune că sunt de urmărit metodele occidentale de acces la microcreditare rapidă prin lanţuri de magazine, sau noile metode inovatoare de transfer internaţional de bani, prin sisteme de portofele virtuale, având în vedere sumele considerabile trimise acasă de românii din străinătate.
     

  • Românul de 29 de ani care a inventat un produs care valorează zeci de milioane de euro şi este folosit în 130 de ţări

    „De la microtranzacţii între studenţi până la transferurile expaţilor către familiile care depind de ei sau împărţirea notei de plată între colegi de birou, am văzut, de atâtea ori, componenta socială a acestor tranzacţii şi fricţiunile sociale la care aceste transferuri pot duce. Practic, atunci când vorbim despre transferuri regulate între prieteni apropiaţi sau familie, inevitabil ne referim la mult mai mult decât plăţi sau împrumuturi”, descrie Mihai Ivaşcu, fondator şi CEO al Moneymailme, filosofia din spatele aplicaţiei lansate în urmă cu nouă luni.

    Încadrată în nişa produselor FinTech, Moneymailme este o aplicaţie de transfer internaţional de bani în valute diferite ce oferă, în acelaşi timp, posibilitatea de comunicare între utilizatori prin text, audio şi video; este de altfel prima aplicaţie din lume ce permite transfer de bani în timpul unui apel video. Aplicaţia asigură realizarea de tranzacţii fără costuri între utilizatori, suma minimă de transfer fiind de 1 cent, lucru posibil datorită sistemului de parteneriate cu instituţii financiare autorizate la nivel global. Infrastructura tehnică permite în prezent utilizarea acesteia în 130 de ţări şi posibilitatea de a dona cauzelor din lista inclusă în aplicaţie, într-un mod rapid şi fără costuri suplimentare, potrivit lui Mihai Ivaşcu. După nouă luni de la lansare, Moneymailme a ajuns la 100.000 de utilizatori, a primit finanţări private de 2,5 milioane de euro, iar acum este evaluată la aproximativ 30 de milioane de euro, potrivit antreprenorului.

    Mihai Ivaşcu are 29 de ani şi spune că a avut mereu un spirit antreprenorial; a încercat să caute noi metode de a rezolva probleme sociale simple, motiv pentru care a studiat în acelaşi timp în Bucureşti Relaţiile Economice Internaţionale, Diplomaţia, dar şi Ştiinţele Politice. După două licenţe şi două mastere în ţară, a decis să meargă la un MBA în străinătate, continuat acum printr-un doctorat în Administrarea Afacerilor în cadrul Universităţii din Monaco, cu activităţi de cercetare la Harvard, INSEEC Paris şi Londra. Este şi membru al Silicon Valley Innovation Center, absolvent al HIVE Global Leaders Program la Harvard şi, recent, a fost admis la două programe executive organizate de Massachusetts Institute of Technology (MIT), unul în Boston, axat pe internet of things şi altul în Brisbane, Australia pe Global Leadership. Se autodescrie drept un antreprenor social – a avut în ultimii zece ani proiecte multiple, pe care le-a grupat în fondul Ambra Ventures Monaco. Acesta include în prezent dezvoltare de software, cibersecurity, digital media, publishing, presă, FinTech, turism, consultanţă; fondul are ca scop dezvoltarea unei reţele de investitori profesionişti activi care investesc în proiecte de perspectivă, atât în faza iniţială, cât şi în creştere, pe care – cu expertiză şi reţeaua creată – le pot creşte. Participă frecvent ca speaker la evenimente de FinTech şi antreprenoriat şi spune că încearcă să-i ajute pe tineri cu idei inovatoare, pe care să şi le transpună în produse şi businessuri funcţionale.

    De la creionarea ideii Moneymailme în cadrul MBA-ului în Innovation Management şi până la lansarea oficială a trecut mai bine de un an, iar dezvoltarea platformei a presupus o serie de paşi complicaţi; unul dintre motive este că Mihai Ivaşcu a ales Londra drept domiciliu pentru firma sa, legislaţia financiară din Regatul Unit fiind una foarte strictă, potrivit observaţiilor sale.  

    Din punctul lui de vedere, schimbul de valoare monetară reprezintă, de fapt, o metodă de comunicare, într-o mare măsură un activator al relaţiilor sociale. Ivaşcu spune că păstrează în prezent pachetul majoritar de acţiuni şi a cooptat experţi în echipa de investitori; aceştia au contribuit activ la dezvoltarea produsului, nu doar pasiv. „Există capital românesc în acest proiect, având în vedere investiţiile personale, dar şi ale companiilor româneşti în care sunt activ, însă nu există momentan alţi investitori români în Moneymailme. Cu siguranţă vor fi în următoarele luni, când vom lansa campania de crowdfunding unde suma minimă investită poate fi 10 lire sterline, deschizând proiectul pentru orice investitor. Chiar m-aş bucura să avem şi alţi români implicaţi”, explică el.

    În proiect sunt implicaţi peste 30 de ingineri, experţi financiari şi specialişti în marketing şi comunicare, la birourile companiei din Bucureşti, Monaco şi Londra. „Combinarea celor două nevoi majore, cea de comunicare şi cea de schimb de valoare monetară, duce la un nou comportament de consum, neexplorat până acum în zona micro-tranzacţiilor, din cauza costului foarte mare de transfer internaţional, dar şi accesului rapid la o astfel de funcţionalitate”. Antreprenorul spune că a creat produsul pornind de la nevoia simplă de a avea posibilitatea oricând, oriunde, doar cu ajutorul telefonului mobil, să trimită şi să primească instantaneu sume mici de bani; totul cu costuri minime. „Conectarea acestei forme de comunicare cu metodele convenţionale – text, audio, video – a venit ca o completare naturală, întărind produsul şi oferind o metodă sigură, eficientă şi inovatoare de transfer internaţional de bani, dar şi de comunicare”, explică Ivaşcu. Din punctul său de vedere, principalele sale realizări au fost parteneriatele financiare ce facilitează funcţionalitatea unui produs pe cât de simplu de utilizat, pe atât de complex din punct de vedere tehnic, şi formarea unei echipe tehnice cu programatori avansaţi şi experţi în securitate la Bucureşti.

    Pasul următor pentru Moneymailme este atragerea unei noi finanţări, în aprilie, la o evaluare superioară pe cea mai mare platformă de crowdfunding din Regatul Unit, precum şi o serie de finanţări private ce vor permite extinderea la nivel global. Finanţarea va permite totodată dezvoltarea platformei de plăţi, care se va adăuga celei de transferuri internaţionale.
    Iar dacă multe din proiectele din zona FinTech funcţionează pe pierdere sau pentru a oferi costuri zero, Moneymailme are un model de business cu direcţii clare de monetizare, potrivit lui Mihai Ivaşcu. În prezent, monetizarea se face prin costurile asociate urcării de bani în portofelul virtual sau schimburilor valutare, însă de îndată ce banii sunt în sistem, pot fi transferaţi oricărui utilizator din cele 130 de ţări imediat şi fără vreun cost adiţional. „Modelul stabilit oferă profituri marginale, nu pierderi marginale, fapt ce ne permite să putem creşte sănătos, investind în marketing şi nu pierzând pentru că pe termen scurt să cucerim un procent din piaţă, total nesustenabil.”

    De altfel, Ivaşcu consideră că investitorii profesionişti şi fondurile de investiţii se feresc de astfel de modele de business nesustenabile. Platforma de plăţi pentru magazine online va genera venituri datorită politicii de preţ care poziţionează Moneymailme sub competitorii din piaţă, potrivit lui tânărului antreprenor. „Ne dorim cu toţii un număr mult mai mare de utilizatori şi tranzacţii pentru a putea ajunge la profitabilitate, însă monetizarea reală pentru investitori vine în momentul în care un astfel de produs este vândut către un fond de investiţii sau o bancă pentru a fi dus la nivelul următor”, descrie el obiectivele în ce priveşte platforma.

    Mihai Ivaşcu este optimist în ce priveşte atingerea acestui nivel; potenţialul de creştere este mare, crede el, într-o piaţă de transferuri digitale evaluată la peste 10 mii de miliarde de dolari la nivel global. Crede că suprizele în lumea finanţelor abia acum încep să apară, iar ritmul accelerat de dezvoltare, prin prisma evoluţiei tehnologice, va crea probleme de adaptare anumitor sisteme financiare. „Aplicabilitatea inovaţiei e vizibil facilitată de noile dezvoltări tehnologice, iar viitorul e deja aici, doar că unii jucători au o capacitate mai rapidă de adaptare – FinTech – iar alţii o rigiditate evidentă şi de multe ori neînţeleasă – băncile”, descrie Ivaşcu perspectiva sa asupra lumii financiare.

    El nu consideră că se derulează o luptă a companiilor de FinTech cu băncile; mai mult decât atât, e vorba despre o colaborare clară şi eforturi comune de a realiza un sistem mult mai sănătos. „Trăim cea mai mare tranziţie din ultimii 30 de ani în domeniul financiar, iar tehnologia va înlocui o mare parte a angajaţilor din sistemul financiar. În cele din urmă, beneficiar va fi consumatorul final al produselor financiare, oferite la tarife mult mai competitive, într-un mod cu totul adaptat cerinţelor fiecăruia, prin prisma flexibilităţii oferite de noile sisteme digitale introduse”, explică el. În ceea ce priveşte poziţionarea instituţiilor bancare din România în raport cu inovaţia, observă că majoritatea deciziilor nu se iau aici.

    Din cauza acţionariatului străin majoritar al băncilor din România, deciziile strategice de implementare a unor sisteme informatice inovatoare nu se iau la nivel local. Majoritatea propunerilor venite din România sunt votate în şedinţe de board în alte ţări, pentru ca apoi să fie preluate de tot grupul, la nivel mondial. „Inovaţia în sistemul bancar românesc se loveşte de greutatea şi inflexibilitatea sistemului decizional specific băncilor; idei sunt, la nivel de implementare apar dificultăţile. Prin prisma schimbărilor către digitalizarea cash-ului din zona nord-europeană, Suedia, Danemarca, Norvegia fac paşi importanţi în trecerea la valută digitală.

    România e departe de acest trend, avem încă o serie de realităţi şi probleme structurale de rezolvat până să facem un astfel de pas important.” În contextul în care România este o societate de consum, tânărul antreprenor spune că sunt de urmărit metodele occidentale de acces la microcreditare rapidă prin lanţuri de magazine, sau noile metode inovatoare de transfer internaţional de bani, prin sisteme de portofele virtuale, având în vedere sumele considerabile trimise acasă de românii din străinătate.
     

  • PwC: Încurajarea conformării voluntare în România, o soluţie de a atrage venituri bugetare suplimentare

    În cadrul evenimentului, s-a discutat pe larg şi despre propunerea de modificare a sistemului de impozitare a persoanelor fizice, prin introducerea impozitului pe gospodărie, pottrivit unui comunicat de presă al PwC.

    „Începând din toamna acestui an se va implementa standardul comun de raportare, ceea ce înseamnă practic demararea schimbului automat de informaţii fiscale şi financiare între mai multe state din întreaga lume, printre care şi România. În acest context, ar fi de dorit ca România să ia în calcul introducerea unui program de conformare voluntară, care să încurajeze contribuabilii să-şi declare în mod transparent deţinerile din afara ţării. Un astfel de program a fost adoptat de exemplu de Marea Britanie anul trecut. Programul „Requirement to correct” oferă contribuabililor britanici ultima şansă de a-şi declara activele deţinute în străinătate până cel mai târziu în septembrie 2018, după care aceştia, dacă nu declară, vor suporta rigorile legii, în caz că sunt identificaţi”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

    Programe de conformare voluntară au fost implementate în ultimii ani în 21 de state membre ale Uniunii Europene, printre care şi ţări din regiunea Europei Centrale şi de Est precum Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia sau Slovenia. În multe cazuri, aceste iniţiative prevăd anularea totală sau parţială a penalităţilor datorate de contribuabili şi iertarea de acuzaţii penale. De asemenea, potrivit informaţiilor OECD, alte 23 de state din afara Uniunii Europene au introdus programe de conformare voluntară, precum Statele Unite, Canada, Japonia, Elveţia sau Australia.

    Sumele recuperate în urma acestor iniţiative sunt impresionante în anumite cazuri. Spre exemplu, Statele Unite au colectat 10 miliarde de dolari între 2009 şi 2015, Marea Britanie – 610 milioane de lire sterline între 2007 şi 2016, Olanda – 235 milioane de Euro numai în 2013.

    „În acelaşi timp, pentru creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare se pot avea în vedere şi oportunităţile oferite de tehnologie, cum ar fi integrarea bazelor de date ale administraţiei publice, precum şi implementarea programului de conectare a caselor de marcat la serverele ANAF, pentru asigurarea deplinei trasabilităţi a tranzacţiilor. Totodată, există şi alte măsuri care pot duce la simplificarea procedurilor de declarare de către contribuabili, spre exemplu prin implementarea unui sistem informatic performant, aşa cum a procedat Polonia”, a adăugat Mihaela Mitroi.

    Evenimentul s-a bucurat de participarea domnului Eugen Şerban, Director în cadrul Direcţiei Generale de Control Venituri Persoane Fizice din ANAF, structură însărcinată cu controlul marilor averi şi a persoanelor cu risc fiscal ridicat. Domnia sa a susţinut o prezentare despre stadiul actual al celor două programe derulate de ANAF de îmbunătăţire a conformării voluntare a persoanelor fizice, precum şi a problemelor întâmpinate de direcţia pe care o conduce.

    În ceea ce priveşte intenţia introducerii impozitului pe gospodărie, specialiştii PwC au atras atenţia în special asupra riscurilor asociate renunţării la sistemul reţinerii la sursă.

  • Profit de 262,2 mil. euro pentru Erste Group în primul trimestru din 2017

    Astfel, am putut mentine un nivel ridicat de capitalizare, cu un indice al capitalului comun de rang 1 (Basel 3 implementat partial) de 13 procente.

    Baza noastra de costuri a crescut in primul trimestru. Aceasta evolutie a fost partial generata de cheltuielile necesare pentru indeplinirea cerintelor de reglementare, si in principal de investitiile pentru extinderea in continuare a serviciilor pe care le putem oferi digital clientilor nostri – un domeniu in care deja suntem frecvent considerati deschizatori de drumuri in industria bancara din Europa.

    Standard & Poor’s si Fitch a imbunatat calificativele noastre de rating pe termen lung la A- (cu perspectiva pozitiva) si respectiv A- (cu perspectiva stabila). Tendintele de la nivelul grupului se regasesc si in plan local: toate subsidiarele noastre au avut un prim trimestru profitabil in 2017”, a declarat Andreas Treichl, CEO al Erste Group Bank AG.

    In raportul preliminar al administratorilor, rezultatele financiare din perioada ianuarie-martie 2017 sunt comparate cu cele din perioada ianuarie-martie 2016, iar pozitiile din bilantul contabil la 31 martie 2017 cu cele din bilantul la 31 decembrie 2016.

    Venitul net din dobanzi s-a diminuat la 1.051,3 milioane de euro (-3,7%; T1 2016: 1.092,2 milioane de euro) in pofida cresterii activitatii de creditare, in principal din cauza veniturilor mai mici din dobanzi aferente portofoliului de obligatiuni guvernamentale si pe fondul unui efect de „unwinding” (actualizare a fluxurilor de numerar aferenta activelor depreciate) mai redus. Venitul net din taxe si comisioane a crescut la 457,7 milioane de euro (+3,3%; T1 2016: 443,1 milioane de euro). Veniturile din operatiuni cu valori mobiliare si din administrarea activelor au crescut, in timp ce veniturile din activitatea de creditare s-au diminuat. Venitul net din tranzactionare s-a redus la 48,6 milioane de euro (-5,1%; T1 2016: 51,2 milioane de euro). Venitul operational a fost aproape stabil la 1.617,5 milioane de euro (-0,7%; T1 2016: 1.629,3 milioane de euro). Cheltuielile administrative generale au crescut la 1.018,3 milioane de euro (+0,9%; T1 2016: 1.008,8 milioane de euro), in principal din cauza majorarii cheltuielilor de personal la 571,7 milioane de euro (+1,1%; T1 2016: 565,4 milioane de euro). Acest indicator include inregistrarea platii in avans a majoritatii contributiilor anuale pentru schemele de garantare a depozitelor, in valoare totala de 64,7 milioane de euro (2016: 71,7 milioane de euro). In consecinta, profitul operational s-a diminuat la 599,2 milioane de euro (-3,4%; T1 2016: 620,5 milioane de euro). Raportul cost/venit s-a situat la 63,0% (T1 2016: 61,9%).

    Costurile nete cu provizioanele aferente activelor financiare depreciate au ramas in apropierea minimelor istorice, la 65,8 milioane de euro, respectiv 19 puncte de baza in raport cu nivelul mediu al creditelor brute catre clienti (T1 2016: 56,4 milioane euro, respectiv 17 puncte de baza). Rata creditelor neperformante s-a mentinut la 4,9% (31 decembrie 2016: 4,9%). Rata de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante a scazut usor la 67,6% (31 decembrie 2016: 69,1%).

    Pozitia „alte rezultate operationale” s-a situat la -127,1 milioane de euro (T1 2016: -139,5 milioane de euro), incluzand contributiile anuale la fondurile de rezolutie in valoare de 77,5 milioane de euro (T1 2016: 64,7 milioane de euro). Taxele pe operatiunile bancare si financiare au insumat 35,8 milioane de euro (T1 2016: 62,8 milioane de euro). Aceasta scadere s-a datorat in principal reducerii semnificative a taxei bancare din Austria, la 5,6 milioane de euro (T1 2016: 29,5 milioane de euro), dupa o plata extraordinara aferenta acestei taxe efectuata in trimestrul al patrulea din 2016. In Ungaria, taxele pe operatiuni bancare s-au diminuat la 23,6 milioane de euro (T1 2016: 26,9 milioane de euro), in timp ce in Slovacia s-au ridicat la 6,6 milioane de euro (T1 2016: 6,2 milioane de euro).

    Taxa pe participatiile minoritare a crescut la 76,8 milioane de euro (+60,6%; T1 2016: 47,8 milioane de euro), pe fondul cresterii contributiilor la profit ale bancilor de economii. Rezultatul net atribuibil proprietarilor societatii mama s-a diminuat la 262,2 milioane de euro (-4,6%; T1 2016: 274,7 milioane de euro).

    Capitalul total excluzand elementele de capital suplimentar de nivel 1 (AT1) a crescut la 16,4 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 16,1 miliarde de euro). Dupa aplicarea deducerilor si filtrelor conform cadrului de reglementare CRR, capitalul comun de rang 1 (CET1, Basel 3 implementat partial) s-a redus la 13,4 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 13,6 miliarde de euro). Fondurile proprii totale (Basel 3 implementat partial) s-au majorat la 19,0 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 18,8 miliarde de euro). Profitul preliminar din primul trimestru nu a fost inclus in calcul, dar costurile de risc aferente perioadei au fost deduse. Riscul total (activele ponderate la risc, inclusiv riscurile de credit, de piata si operationale; Basel 3 implementat partial) a crescut la 103,6 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 101,8 miliarde de euro). Capitalul comun de rang 1 (CET1, Basel 3 implementat partial) s-a situat la 13,0% (31 decembrie 2016: 13,4%), iar indicele de capital total (Basel 3 implementat partial) la 18,4% (31 decembrie 2016: 18,5%).

    Activele totale au crescut la 222,8 miliarde de euro (+7,0%; 31 decembrie 2016: 208,2 miliarde de euro), pe fondul majorarii pozitiei „numerar si echivalente de numerar” la 24,7 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 18,4 miliarde de euro) si cresterii creditelor si avansurilor catre institutiile de credit (valoare neta) la 10,4 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 3,5 miliarde de euro). Portofoliul net de credite si avansuri catre clienti a crescut la 133,0 miliarde de euro (+1,8%; 31 decembrie 2016: 130,7 miliarde de euro). In privinta pasivelor, depozitele de la banci s-au majorat la 22,9 miliarde de euro (31 decembrie 2016: 14,6 miliarde de euro), iar depozitele de la clienti au continuat sa creasca – mai ales in Cehia si Austria – si au ajuns la 144,7 miliarde de euro (+4,9%; 31 decembrie 2016: 138,0 miliarde de euro). Rata credite/depozite s-a situat la 91,9% (31 decembrie 2016: 94,7%).

  • Miza pe credit. Card de credit

    „2017 va fi un an cu provocări în ce priveşte crearea de noi active, având în vedere competiţia severă pe piaţa bancară, în special în ce priveşte preţurile”, spune Yakup Cil. Principalul obiectiv al instituţiei pe care o conduce de aproape patru ani se leagă de creşterea numărului de carduri de credit: „Ne-am propus o ţintă de peste 60.000 de noi carduri”.

    Anul trecut, Credit Europe Bank, sucursala locală a grupului turc cu acelaşi nume, a vândut 50.000 de noi carduri de credit, ajungând la un total de 330.000 de unităţi în portofoliu. „Întrucât aceasta este cea mai competitivă linie de business a noastră, vom continua să investim în ea. În anul care a trecut am lansat Ferrari Card şi în prezent putem acoperi toate segmentele de clienţi. Oferim CardAvantaj celor care preferă ratele fără dobândă, Optimo Card celor care doresc termene de plată mai lungi şi Ferrari Card clienţilor cu o putere financiară mai mare. De asemenea, vom fi mai activi în zona împrumuturilor pentru IMM-uri”, declară Yakup Cil.

    Tot el spune că anul trecut a fost unul bun pentru instituţia pe care o conduce: „Am încheiat 2016 cu un profit brut de 8 milioane de euro. Activele băncii au rămas la nivelul de 1 miliard de euro, iar indicele de solvabilitate la sfârşit de an a fost peste 18%”.

    În opinia sa, în ce priveşte serviciile de retail bancar şi în special linia de carduri, există un potenţial de dezvoltare enorm. „Pentru a vă da un exemplu, aş vrea să compar numărul total de carduri de credit din Turcia cu cel din România: în Turcia, la o populaţie de 80 de milioane de locuitori, există 59 de milioane de carduri (74%), pe când în România, la o populaţie de 20 de milioane de locuitori avem doar 3 milioane de carduri (15%).”

    Cât priveşte evoluţia sistemului bancar românesc, în care sunt active în acest moment 37 de bănci, Yakup Cil este de părere că pe termen mediu şi lung numărul de bănci va scădea prin fuziuni şi achiziţii.

    Şeful filialei locale a Credit Europe Bank a absolvit în 1997 Facultatea de Economie si Ştiinţe Administrative din cadrul Middle East Technical University din Ankara; încă de pe vremea studenţiei, povesteşte el, şi-a propus ca după absolvire să lucreze la Trezoreria Statului.

    În acea perioadă, băncile din Turcia erau foarte active în atragerea proaspeţilor absolvenţi, iar pe perioada târgurilor de joburi efectuau vizite la facultăţile de top, prezentând studenţilor oportunităţile de carieră. „Astfel, m-au convins că pot avea un bun parcurs profesional lucrând într-o bancă, şi imediat după absolvire am fost angajat de una dintre cele mai bune instituţii financiare ca management trainee la direcţia de Corporate Banking. Beneficiile materiale erau satisfăcătoare, la fel şi oportunităţile de dezvoltare profesională”, rememorează Yakup Cil. Acum, 20 de ani mai târziu, se declară mulţumit de parcursul său profesional, având în vedere poziţia pe care o deţine. Momentul de turnură în cariera sa a fost acela în care a acceptat oferta pe care Credit Europe Rusia i-a făcut-o în 2006: „Aceea a fost o mare provocare pentru mine şi de atunci lucrez în afara graniţelor”.

    În momentul venirii sale la conducerea filialei locale, în urmă cu aproape patru ani, a remarcat, în primă fază, numărul mare de instituţii active pe piaţa locală; în rândul impresiilor legate de această ţară, spune că îi place foarte mult natura din România, iar „viaţa aici este foarte liniştită şi plăcută. Pe de altă parte, traficul din Bucureşti şi calitatea drumurilor în general ar putea fi îmbunătăţite”.

    Despre stilul său de management, CEO-ul filialei locale a Credit Europe Bank spune că este foarte disciplinat şi conştiincios, că nu-i place să amâne lucrurile, că nu este adeptul stilului de management „one man show” şi de aceea deleagă cât de mult poate. Îşi petrece cea mai mare parte a timpului liber împreună cu fiicele sale. „În vârstă de 4 ani, cele două gemene ne ţin pe mine şi pe soţia mea foarte ocupaţi. Când reuşesc să prind ceva timp doar pentru mine, încerc să citesc cât de mult pot. Prefer cărţile despre istorie, economie şi politică. Cartea mea preferată este «E un pod pe Drina» de Ivo Andric.”

    330.000 DE CARDURI DE CREDIT avea în portofoliu la finalul anului trecut Credit Europe Bank

    1 MILIARD DE EURO reprezintă activele băncii pe plan local

    18% INDICELE DE SOLVABILITATE al CEB la finalul anului trecut

    3% MILIOANE DE CARDURI de credit există pe piaţa românească

     

  • Doar 2 din 100 de firme din România sunt performante, dar ele generează aproape jumătate din valoarea creată de sectorul companiilor nefinanciare

    13.100 de firme din România sunt calificate de studiu BNR drept performante; în total, există 608.000 de companii active înregistrate. Efectul pe care îl au aceste 2,1% din firmele de pe piaţa românească în economie este uriaş. Companiile-elită sunt un etalon în ce priveşte capacitatea economiei de a face faţă provocărilor viitoare, de a genera creştere economică sustenabilă şi de a schimba structura economiei spre sectoare mai inovative, bazate pe cunoaştere. Firmele performante au avut profit mulţi ani, au un grad scăzut de îndatorare şi productivitate ridicată, au un rol important la nivelul ramurii economice în care îşi desfăşoară activitatea şi gestionează mai eficient resursele umane şi materiale.

    Verdictul dat de analiza acestei elite economice este că, în lipsa unor modificări structurale importante în economie, o creştere anuală sustenabilă a PIB nu poate depăşi 3-4%. De exemplu, dacă am fi avut în economie, în ultimul deceniu, numai firme care ar fi obţinut rezultate precum cele mai performante companii, atunci creşterea medie anualizată a PIB ar fi fost de 3,5% în perioada 2006-2015 (faţă de 2,65% cât a fost efectiv), reiese dintr-un studiu publicat de Banca Naţională, coordonat de Florian Neagu, director adjunct al Direcţiei Stabilitate Financiară.

    În aceste condiţii, ce am putea să facem dacă ne dorim creşteri mai mari ale PIB în mod sustenabil? Iniţiativa ar aparţine în mod preponderent autorităţilor, nu firmelor, care şi-au făcut treaba, susţin autorii studiului.

    „Avem în vedere, pe lângă reforme structurale (în special în infrastructură şi educaţie) care să sprijine firmele să genereze mai multă valoare adăugată, eficientizarea administraţiei publice, debirocratizarea, reevaluarea cheltuielilor cu asigurările sociale şi o mai bună colectare fiscală (inclusiv prin întărirea disciplinei financiare a firmelor). De altfel, în opinia managerilor care conduc firmele cele mai performante, problema cea mai presantă cu care se confruntă în desfăşurarea activităţii este nivelul ridicat al fiscalităţii. Disponibilitatea forţei de muncă bine pregătite este pe locul secund. Accesul la finanţare este enumerat de firmele cele mai performante ca fiind pe ultimul loc în lista problemelor cu care se confruntă”, se arată în analiza realizată de specialiştii din BNR.

    Cele mai multe firme performante din economia României au dimensiune mică, iar problema este că provin din sectoare care nu solicită un grad de inovare sau un nivel de cunoştinţe ridicat, conform studiului.

    Numărul de companii din sectoarele cu grad tehnologic ridicat şi foarte ridicat este redus – circa 630 -, dar acestea au o pondere ridicată în total valoare adăugată brută din industria prelucrătoare (38,3%, în decembrie 2015). Adică aportul pe care îl au la PIB este însemnat. Şi analiza companiilor celor mai performante din sectoarele prestatoare de servicii arată că multe au activităţi în sectoare care presupun niveluri mai reduse ale cunoaşterii (less knowledge-intensive services) şi generează valoare adăugată semnificativ mai mare decât firmele cele mai performante care funcţionează în sectoare cu creativitate mai ridicată (sectoarele de tip knowledge-intensive services).

    În funcţie de dimensiunea firmelor performante, ponderea cea mai ridicată este deţinută de întreprinderile mici (62%), urmată de cele mijlocii (29%) şi corporaţii (7%), în timp ce microîntreprinderile au o pondere de 2%.

    Iar după ramura de activitate, cele mai multe companii performante aparţin sectoarelor industrie prelucrătoare şi comerţ (30%, respectiv 26,4%), urmate de servicii (21%) şi construcţii (13%).

    În ce priveşte piaţa muncii, firmele performante au un rol important angajând circa 44% din numărul total de salariaţi din industria prelucrătoare şi 22% din sectorul servicii (cele două sectoare deţin cei mai mulţi salariaţi aparţinând companiilor nefinanciare).

    Împărţirea companiilor din industria prelucrătoare după criteriul tehnologic indică faptul că o pondere foarte ridicată face parte din sectoarele low-tech şi medium low-tech (84%, în decembrie 2015), după cum indică studiul publicat de BNR.

    Analizând companiile performante în funcţie de provenienţa capitalului, se constată că cele mai multe firme performante sunt cu capital majoritar autohton, adică 10.800 din totalul de circa 13.100 de companii. Însă contribuţia la generarea valorii adăugate brute a acestora este mai redusă decât cea a firmelor performante cu capital majoritar străin (16,8% în totalul valorii adăugate brute generate comparativ cu 18,9% în decembrie 2015). Astfel, forţa economică (capacitatea de a produce valoare adăugată) a unei firme cu capital majoritar românesc este în medie de circa şase ori mai mică decât în cazul uneia cu capital majoritar străin, conform studiului publicat de BNR

    Specialiştii de la banca centrală au identificat câteva caracteristici care pot explica rezultatele firmelor performante.

    În primul rând, îşi asumă riscuri mai mici şi mai puţine şi sunt prudente în ce priveşte datoriile. Astfel, structura bilanţieră a acestor entităţi este mai prudentă decât a restului economiei, ceea ce indică faptul că se pot obţine rezultate economice sustenabile şi fără asumarea de riscuri sau fără practicarea de măsuri care sunt sau care ar putea fi interpretate ca fiind optimizări fiscale excesive. Gradul de îndatorare a firmelor performante este scăzut, capitalurile proprii menţinându-se componenta principală a pasivului (54% în 2015, în scădere de la 79,5%, în anul 1994).

    În al doilea rând, cele mai performante firme beneficiază de o monitorizare mai amplă din partea creditorilor specializaţi, în condiţiile în care apelează într‑un număr considerabil mai mare la resursele băncilor pentru a-şi finanţa activitatea comparativ cu restul firmelor din economie. În consecinţă, aceste firme sunt mai constrânse să fie disciplinate, pentru că se află continuu sub monitorizarea creditorului (bancă sau instituţie financiară nebancară), iar deteriorări ale sănătăţii financiare pot să fie observate mai de timpuriu şi remediate într-o măsură mai mare decât în lipsa unei asemenea monitorizări. Aproximativ 67% dintre companiile cele mai performante utilizează credite în finanţarea activităţii (concentrând circa 30% din creditul total acordat companiilor nefinanciare de către bănci şi IFN, în decembrie 2015).

  • Deloitte: Primul trimestru din 2017 a adus o corecţie pe piaţa locală de fuziuni şi achiziţii

    Faţă de trimestrul I al anului trecut, numărul de tranzacţii a crescut cu 40%, în timp ce valoarea a crescut cu 11%. Faţă de trimestrul anterior, volumul tranzacţiilor a scăzut cu 10%, iar valoarea tranzacţiilor s-a înjumătăţit, chiar şi fără a lua în considerare cele două mega-tranzacţii ale trimestrului IV (Mid Europa – Profi şi Asahi – Ursus Breweries).

    “Piaţa de fuziuni şi achiziţii traversează o perioadă propice, iar primul trimestru a fost în linie cu aşteptările noastre. În continuare, estimăm că, la nivelul întregului an, activitatea la nivelul pieţei să fie la fel de intensă comparativ cu 2016, având în vedere rezultatele în creştere ale companiilor din toate domeniile de activitate cât şi un interes mare al fondurilor de investiţii pentru România”, a spus Ioana Filipescu, partener consultanţă în fuziuni şi achiziţii Deloitte România.

    Cea mai mare tranzacţie din primul trimestru a fost achiziţia de către Fortuna Entertainment Group a Hattrick Sports Group, prezent în România prin Casa Pariurilor. După estimările noastre valoarea componentei româneşti a achiziţiei a fost de 51 milioane euro. În cadrul tranzacţiei, Deloitte a realizat due diligence pentru cumpărător. A doua tranzacţie după valoare a fost preluarea şi majorarea de capital de 50 milioane euro a City Insurance de către fondul specializat Berlin London Beteiligungs. Podiumul este completat de achiziţia depozitului de la Oarja de către Globalworth Real Estate, care a plătit 42,5 milioane euro pentru a intra în posesia spaţiilor.

    Valoarea medie a unei tranzacţii a fost de 25 milioane euro în primul trimestru, similar cu cea din trimestrele precedente, dar sub nivelul din trimestrul IV 2016. Dacă luăm în considerare tranzacţiile ale căror valori nu au fost făcute publice, Deloitte estimează că piaţa de tranzacţii de fuziuni şi achiziţii din România a fost de 370-500 milioane euro în primele trei luni ale anului 2017.
     

  • Activele Libra Bank s-au dublat în ultimii doi ani

    Soldul surselor a atins valoarea de 3,04 miliarde lei, iar soldul creditelor s-a ridicat la 2,09 miliarde lei. Rata creditelor neperformante a scăzut până la 3%, instituţia situându-se sub media pieţei din acest punct de vedere.

    “2016 a reprezentat pentru Libra Internet Bank încă un an consecutiv de creştere susţinută şi echilibrată. A fost un an în care ne-am îndeplinit obiectivele ambiţioase, am obţinut un profit record şi am continuat să lansăm produse inovatoare, în premieră pentru piaţa bancară din România”, a spus Emil Bituleanu, director general Libra Internet Bank.

    Libra Internet Bank a ajuns, la finalul anului 2016, la o cotă de piaţă de 0.86%. În prezent, banca are o reţea teritorială de 49 de sucursale care deservesc clienţi din segmentele profesii liberale, IMM, corporate şi agribusiness.

  • (P) BT Mic dă credit afacerii tale

    BT Mic este o componentă esenţială a filosofiei pe baza căreia a fost construită şi dezvoltată Banca Transilvania şi anume că spriritul antreprenorial (puternic întipărit chiar în ADN-ul băncii) este esenţial pentru dezvoltarea sănătoasă a unei societăţi şi trebuie susţinut şi încurajat încă de la început.

    Abordarea clienţilor este personalizată, modelul de servisare BT Mic fiind acela că dincolo de cifre seci, trebuie înţeleasă structura fiecărei afaceri, care să permită mai departe construirea unei structuri de finanţare potrivite. Pentru că un credit nu trebuie să devină o povară, cu atât mai mult în cazul unei afaceri la început de drum, ci să reprezinte o soluţie de dezvoltare sustenabilă.

    Avantajul pe care îl oferă BT Mic comparativ cu un credit bancar clasic este că acceptă la finanţare firme care au cel puţin trei luni de activitate şi care de obicei nu reuşesc să găsească o soluţie de finanţare prin bankingul clasic. Cu alte cuvinte, antreprenorii nu trebuie să aştepte până la încheierea primului bilanţ financiar pentru a putea cere un credit, riscând astfel să încetinească ritmul de dezvoltare a afacerii sau să rateze oportunităţi importante.

    BT Mic deserveşte categoria întreprinzătorilor micro, cu o cifră anuală de până la 1 milion de lei, indiferent de sectorul de activitate sau de forma de organizare. Antreprenorii pot contracta atât credite pentru finanţarea activităţii de zi cu zi, dar şi pentru investiţii în dezvoltarea afacerilor.

  • Planurile noului şef al BRD

    „Am fost foarte norocos. Am lucrat în diferite ţări, pe poziţii diferite, în front office, în departamentul de control, în funcţii de conducere, am avut echipe mici sau mari, echipe internaţionale. Diversitatea a fost destul de importantă. Sunt un susţinător european convins. Cred că Europa are nevoie de România şi România are nevoie de Europa”, povesteşte François Bloch, francezul care a preluat la sfârşitul anului trecut conducerea BRD-SocGen.

    Al patrulea director al BRD după 2008 are experienţă internaţională, atât în retail, cât şi în investment banking, lucând în Franţa, Germania, SUA şi Rusia. Înainte de a ajunge în România, el a fost prim-vicepreşedinte executiv la Rosbank, subsidiara din Rusia a grupului francez Société Générale.

    Diversitatea pare să fie prezentă şi în arborele genealogic al familiei din care provine francezul François Bloch, care are, între altele, şi origini româneşti. „Vorbeam cu copiii mei… Dintre străbunicii lor, doar trei din opt au rădăcini franceze puternice, în timp ce cinci dintre ei sunt din diferite ţări din Europa, inclusiv din România. Sunt în mod fundamental un european. Sunt convins că Europa trebuie şi va fi puternică.”

    Noul CEO al BRD-SocGen a preluat banca pe profit. Anul 2016 a adus un câştig net de 728,3 milioane de lei pentru banca românească cu capital francez, cel mai bun rezultat anual de după 2009, evoluţia fiind susţinută de creşterea veniturilor, controlul strict al costurilor şi reducerea costului riscului. Câştigul de anul trecut a încurajat conducerea BRD să decidă acordarea unor dividende de 70% din profit pentru acţionari.

    Din momentul preluării în 1998 şi până în 2012, BRD a fost, poate, cea mai profitabilă achiziţie din istoria SocGen. Situaţia s-a complicat însă în mod neaşteptat în 2012, banca înregistrând şi doi ani de pierderi. BRD a reuşit să revină pe profit în 2014, şi în ultimii doi ani a rămas în teritoriul pozitiv.

    Pentru viitor, instituţia financiară îşi propune să finanţeze economia şi să-şi asume riscuri, însă „riscuri corecte”, astfel că urmează să aibă o abordare dinamică, dar prudentă, pe partea comercială, după cum susţine noul şef al BRD-SocGen. El anticipează pentru acest an creştere atât pe partea creditării şi a depozitelor, cât şi pe componenta tranzacţiilor. „Vom continua să avem această abordare prudentă, dar cu creştere. Credem că în România putem să fim în acelaşi timp prudenţi şi dinamici, în termeni de activitate comercială.”

    Francezul susţine că banca are suficient capital pentru a oferi resurse pentru fiecare linie de afaceri, atât pentru retail cât şi pe corporate, astfel încât să continue tendinţa de creştere, precum şi o politică de risc dedicată fiecărui segment. „Avem lichiditate, capital, echipă, sistem, produse; clienţii vin la noi şi doresc să lucreze cu noi. Vedem potenţial de creştere.” Reţeaua teritorială extinsă şi cei circa 7.000 de angajaţi ai băncii se numără printre atuurile BRD aduse în discuţie de noul CEO al băncii.

    IT, automotive, aeronautică, agricultură sunt câteva exemple de sectoare unde şeful băncii vede potenţial de creştere şi necesar de investiţii, şi unde instituţia poate juca un rol important. „Dar nu voi uita alte sectoare, pentru că putem să găsim în fiecare domeniu, de fapt, unii clienţi care se potrivesc profilului nostru. Trebuie să avem produsele care sunt necesare acestor clienţi.”

    Anul trecut, soldul creditelor nete acordate de grupul BRD a crescut cu 3,2%, ajungând la 28,5 miliarde de lei, creşteri fiind înregistrate pe retail şi clienţi mari (corporaţii), segment în care BRD are o cotă de piaţă importantă. Pe segmentul persoanelor fizice soldul creditelor nete a crescut cu 5,3% faţă de 2015, ca urmare a avansului înregistrat de creditele de consum şi cele pentru locuinţe. Soldul creditelor pentru clienţi corporativi a păstrat tendinţa ascendentă, urcând anul trecut cu 6,6% faţă de 2015. Concentrarea pe clienţi, simplificare şi inovare sunt principalele obiective anunţate de noul şef al BRD.

    Bloch aduce în discuţie importanţa calităţii produselor, precum şi importanţa de a explica produsele clienţilor şi de a se asigura că acestea sunt înţelese, susţinând că niciodată nu este bine pe termen lung să fie vândut un produs unui client care nu-l înţelege. „Nu vrem să avem mai mulţi clienţi de dragul de a avea mai mulţi clienţi. Este important pentru noi să oferim produse şi servicii bune clienţilor.” El reiterează necesitatea ca reprezentanţii băncii să se asigure că toţi clienţii înţeleg produsele, susţinând că lucrurile variază destul de mult de la o ţară la alta. „Sunt ţări în care clienţii au un nivel de educaţie financiară mai ridicat decât în altele şi băncile trebuie să adapteze descrierile lor de produse şi explicaţiile la nivelul de înţelegere a clienţilor. Niciodată nu este bine să vinzi un produs unui client care nu înţelege. Niciodată nu este bine pe termen lung.”

    În opinia sa, reputaţia este importantă, pentru că de asta depinde loialitatea clienţilor, iar transparenţa este un element important.
    François Bloch mizează în perspectivă pe cartea creşterii organice a afacerii de care este responsabil, strategie similară celei adoptate şi de predecesorii lui. Crede că există potenţial mare de creştere, fără a exclude însă posibile achiziţii, în cazul în care vor fi „o bună oportunitate”.