Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Cum au saracit companiile de la Bursa

    In primele noua luni ale anului trecut, multe dintre companiile mari de pe Bursa au inregistrat profituri similare sau mai mari decat in aceeasi perioada a lui 2007, iar prabusirea actiunilor parea nejustificata in raport cu rezultatele financiare. Sfarsitul de an a fost insa dezastruos pentru companii importante, precum SIF Moldova sau Transelectrica, care au raportat scaderi substantiale de profit, din cauza pierderilor financiare rezultate fie din reevaluarea datoriilor in valuta, fie din reevaluarea portofoliilor de actiuni.

    Chiar daca pierderile au fost determinate de ajustari contabile, neavand o legatura directa cu activitatea de baza, unde profiturile au fost semnificative, acestea au ca efect diminuarea semnificativa sau chiar eliminarea dividendelor care vor fi distribuite actionarilor, lovind direct in castigurile investitorilor. De altfel, piata a taxat puternic raportarile financiare, inregistrand scaderi puternice la finalul saptamanii trecute. Cum au ajuns insa companii mari, precum Transelectrica sau SIF-urile, altadata unele dintre cele mai bogate de pe Bursa, in situatia de a nu mai avea bani pentru actionari?

    Rezultatele transportatorului de energie Transelectrica Bucuresti (TEL) au fost una dintre cele mai neplacute surprize de saptamana trecuta. Compania, listata la Bursa in 2006, se numara printre principalele recomandari ale analistilor la inceputul anului datorita apartenentei sale la sectorul de utilitati, considerat defensiv in perioade de criza financiara. Teoretic, companiile din sectorul utilitatilor, care beneficiaza in multe cazuri si de monopol pe segmentul de piata pe care activeaza, au rezultate financiare stabile si predictibile.

    Transelectrica a aratat insa in trecut ca face exceptie de la regula din cauza datoriilor mari in valuta, a caror reevaluare determina oscilatii puternice de profit de la an la an. Astfel, in 2006, cand leul s-a apreciat puternic, compania a raportat un profit net record, de 277 de milioane de lei (78 de milioane de euro), pentru ca in 2007 deprecierea leului sa reduca profitul companiei la circa 50 de milioane de lei (15 milioane de euro). In 2008, insa, compania parea sa fie in revenire, mai ales datorita unei cresteri a tarifului de transport al energiei electrice.

    La noua luni, Transelectrica a raportat un profit net de 132,9 milioane de lei, de patru ori mai mare decat in perioada similara a lui 2007, ceea ce i-a determinat pe reprezentantii companiei sa declare ca vor incerca o ajustare in ultimul trimestru pentru a nu depasi prea mult nivelul aprobat in bugetul de venituri si cheltuieli, care prevedea un profit brut de 120 de milioane de lei. “Compania are in vedere incadrarea in tinta de profit stabilita prin BVC/2008 rectificat, prin luarea tuturor masurilor necesare in acest sens”, declarau reprezentantii Transelectrica in noiembrie 2008, intr-o raportare trimisa Bursei.

    Ei motivau ca o depasire prea mare a bugetului ar fi fost taxata de autoritatea de reglementare a pietei de energie, ANRE, ceea ce ar fi condus la oscilatii substantiale de profit in 2009. Scaderea abrupta a leului in ultimul trimestru avea insa sa-i “ajute” sa-si depaseasca obiectivul propus. Daca la 30 septembrie, cursul euro era de 3,73 lei, putin peste cel de la sfarsitul lui 2007, de 3,61 lei, la sfarsitul lui decembrie 2008, cursul inchidea anul putin sub nivelul de 4 lei.

    Astfel, reevaluarea datoriilor pe termen lung ale companiei avea sa determine pierderi de 135 de milioane de lei si un rezultat financiar negativ de 150 de milioane de lei. Aceasta este principala explicatie pentru profitul net de 39,3 milioane de lei raportat de Transelectrica pentru 2008, care a fost chiar mai mic decat cel din 2007, cu circa 25%. “Acesta este riscul cand ai venituri in lei si te imprumuti in valuta”, spune Razvan Purdila, directorul de dezvoltare al Transelectrica. Compania avea la sfarsitul anului datorii pe termen lung de peste un miliard de lei (250 de milioane de euro), dintre care cea mai mare parte este contractata in euro. Purdila sublinia insa faptul ca reevaluarea datoriilor este o operatiune contabila, care nu afecteaza pozitia financiara a companiei.

    De altfel, profitul din exploatare al Transelectrica a crescut anul trecut cu 27%, la peste 200 de milioane de lei, la fel ca si cifra de afaceri, care a depasit 2,9 miliarde de lei. Situatia operationala solida se reflecta si in lichiditatile companiei, care au crescut anul trecut cu 12%, la 206,5 milioane de lei, Transelectrica fiind una dintre cele mai bogate companii de pe Bursa din acest punct de vedere. Actionarii nu vor beneficia insa de aceste cresteri, intrucat profitul net din care sunt distribuite dividendele este mai mic decat in 2007. In conditiile in care compania si-ar mentine acelasi grad de distributie a dividendelor din profitul net, de 52%, valoarea dividendului brut ar scadea la circa 0,28 lei/actiune, de la 0,36 lei anul trecut.

    La un pret de 10 lei/actiune, randamentul dividendului ar fi astfel de 2,8%, desi actiunile au scazut cu 75% de la inceputul lui 2008. Dupa publicarea rezultatelor, Transelectrica a scazut cu aproape 6% in doua sedinte. Situatia Transelectrica nu este singulara. Majoritatea companiilor de pe Bursa cu datorii mari au raportat anul trecut pierderi financiare uriase din cauza reevaluarilor. Rompetrol Rafinare Constanta (RRC), compania care opereaza rafinaria Petromidia, a inregistrat pierderi financiare record in 2008, de peste 500 de milioane de lei, desi pe partea de exploatare a obtinut profit de 12 milioane de lei, pentru prima data dupa doi ani.

    Datoriile Petromidia se ridica la circa 2,7 miliarde de lei (675 de milioane de euro), iar, spre deosebire de Transelectrica, dobanzile platite de companie in fiecare an au un impact major asupra lichiditatilor. Rompetrol Rafinare a raportat pierderi totale de 850 de milioane de lei in ultimii trei ani. Un exemplu asemanator este combinatul chimic Oltchim Ramnicu- Valcea (OLT), care a inregistrat pierderi financiare de 150 de milioane de euro din cauza datoriilor de peste 1,7 miliarde de lei pe care le are fata de stat si fata de institutii financiare si furnizori.

    Cazul Oltchim este cu atat mai dramatic avand in vedere ca nivelul datoriilor il depaseste pe cel al activelor, capitalurile proprii fiind negative. Combinatul chimic, controlat de stat, are nevoie de 620 de milioane de euro pentru investitii, din care 100 de milioane de euro ar urma sa fie asigurati printr-un credit de la BERD sau Erste, pentru care au loc negocieri, potrivit unor surse guvernamentale citate de Mediafax.

    Afati in continuare ce domenii au mai fost afectate prin caderea Bursei

  • Viitorul Romaniei, roz sau gri?

    Romania va fi in masura sa faca fata crizei economice mai bine decat alte tari din regiune, considera Claudiu Cercel, vicepresedinte pentru piete financiare al celei de-a doua banci din sistem, BRD Société Générale. Cercel impartaseste viziunea bancherilor centrali (exprimata de curand de economistul-sef Valentin Lazea) ca daca o tara va avea crestere economica in Europa, aceea va fiRomania – o viziune tot mai putin acceptata insa de majoritatea analistilor. Bancherii de la BRD considera ca avansul economiei romanesti va fiin 2009 de circa 2% – o estimare foarte optimista prin comparatie cu cele pe care le prezinta ceilalti bancheri.
    Pentru a da doar un exemplu, italienii de la UniCredit Group si-au revizuit saptamana trecuta prognozele, estimand o crestere economica de doar 0,6%, comparativ cu un ritm estimat pentru anul trecut la 8%. Exista insa, si numarul lor creste pe zi ce trece, multi analisti ce anticipeaza deja o scadere mai mult sau mai putin abrupta a economiei romanesti, ce ar veni in principal pe fondul reducerii puternice a exporturilor si a fluxurilor de capital, dar si al dezechilibrelor mari din tabloul macroeconomic. Aparent paradoxal, exact la aceleasi coordonate se uita si bancherii de la BRD atunci cand spun ca ar fisuficiente argumente pentru a considera posibila o crestere, iar pesimismul exagerat al unora dintre analisti se poate explica, in opinia lui Cercel, si prin “metodele pur mecanice” cu care acestia masoara Romania.
    Criticata adesea, structura exporturilor romanesti (ce se bazeaza inca in masura apreciabila pe lohn si pe produse cu valoare adaugata mica) devine un avantaj, in viziunea vicepresedintelui BRD. “E de asteptat ca marfurile romanesti sa fie mai cautate, pentru ca sunt mai ieftine decat ale altor tari cu care concuram pe pietele externe, si in conditiile actuale toata lumea este atenta la costuri”, crede el. Dimpotriva, spunea economistul Mircea Cosea intr-un interviu acordat de curand BUSINESS Magazin, in fata unor tari cu “un lohn mai elaborat”, exporturile romanesti nu au nicio sansa. “Noi tragem la masina camasi si sutiene, ei monteaza Skode – si nu ai cum sa concurezi in acest fel, oricat de mult ti-ai dori”, considera Cosea. Romania este intr-o pozitie mai buna decat alte tari emergente si din punctul de vedere al dependentei de capitalurile straine, considera Ariel Emirian, deputy chief economist al Société Générale.
    Desi deficitul de cont curent foarte mare si dependenta de banii strainilor, necesari pentru a asigura finantarea acestuia, reprezinta un punct sensibil in contextul financiar actual, “situatia Romaniei este mai putin volatila decat a altor tari”. Spre deosebire de tari precum Ungaria, Polonia, Ucraina sau Turcia – care au atras mai ales investitii de portofoliu, foarte volatile atunci cand “pietele se inchid”, in Romania si Bulgaria primeaza investitiile straine directe si capitalurile atrase de companiile locale de la firmele-mama. Este greu de crezut, in opinia lui Emirian, ca firmele-mama vor impune o rambursare rapida a datoriilor, ceea ce inseamna ca in aceste conditii finantarile pot ficonsiderate ceva mai stabile.
    “Daca Romania si Bulgaria s-ar baza pe finantari de portofoliu acum, ar fiintr-o situatie foarte proasta”, crede economistul francez. Dezechilibrul contului curent se ajusteaza deja (in conditiile in care importurile scad, iar deprecierea leului din ultima perioada are si ea consecinte), astfel ca, estimeaza Claudiu Cercel, deficitul va ajunge la circa 9% din PIB la finele anului 2009, de la aproximativ 12% in 2008 si 14% cu un an inainte. In prognozele UniCredit Group, deficitul de cont curent este anticipat sa scada la 9,8% in 2009, pe fondul cererii interne mai reduse, ce va diminua importurile, si al preturilor mai reduse la energie.
    Analistii bancii atrag insa atentia ca nevoia de finantare va ramane una dintre principalele surse de ingrijorare, in conditiile in care, daca gradul de acoperire a deficitului de cont curent prin investitii straine directe se va reduce la circa 40% in acest an, exista riscul diminuarii rezervelor valutare.

    Deprecierea leului, pe de alta parte, si-a consumat cea mai mare parte din potential, in viziunea vicepresedintelui BRD, care, chiar daca nu exclude existenta unor noi varfuri, crede ca “acestea ar fievenimente exceptionale”. In conditii normale, Cercel crede ca raportul euro/leu va ajunge la finele anului la 4-4,2 lei/euro, iar perspectiva ca leul sa coboare pana la nivelul de 4,8-5 lei/euro este improbabila, in viziunea sa.
    Analistii UniCredit anticipeaza insa pentru finele acestui an un curs de 4,5 lei/euro, iar pentru decembrie 2010 de 4,3 lei/euro. Nivelul de 4,3 lei/euro – cat este in prezent – indica insa o “supradepreciere”, crede Valentin Lazea, economistul-sef al BNR, justificata pe de o parte de recuperarea aprecierii excesive din anii trecuti, dar si de faptul ca piata “a reactionat dupa spiritul de turma si a dus cursul prea mult in partea opusa”. Aceste niveluri, aprecia Lazea saptamana trecuta, nu sunt in linie cu indicatorii fundamentali ai economiei, “iar in situatia in care cursul se va duce mai mult in sus fata de nivelul actual, unele banci vor avea nevoie de capital suplimentar”.
    Claudiu Cercel considera insa ca “efectul cursului asupra portofoliilor de credite in valuta a devenit aproape o obsesie”, atat timp cat impactul deprecierii leului asupra creditelor in valuta este relativ limitat. Calculul sau e destul de simplu si pleaca de la prezumtia ca majoritatea creditelor in euro au fost acordate incepand cu a doua jumatate a anului 2006 si pana in 2008, cand cursul mediu era de 3,5 lei/euro. O mare parte a acestor credite, considera Cercel, luand ca exemplu situatia de la BRD, au dobanzi indexate la rata de referinta Euribor, care a coborat in acest interval de la 4% la sub 2%. In aceste conditii, deprecierea euro (de peste 20%) a fost compensata macar in buna masura de scaderea dobanzilor.
    Revenind insa la imaginea de ansamblu, nivelul ridicat al datoriei externe (de 74 de miliarde de euro) este considerat de analistii externi un alt factor de risc important al economiei romanesti. Din total, circa 24 de miliarde de euro este datorie pe termen scurt, iar 80% este reprezentata de finantarile societatilor-mama catre filialele din Romania. Exista o mare probabilitate ca aceste imprumuturi sa fie prelungite, considera Cercel, invocand estimarile BNR ca 90% dintre aceste linii de credit sa fie extinse.
    “Este rezonabil in aceste conditii sa ne ingrijoram ca bancile-mama vor solicita plata?”, se intreaba retoric vicepresedintele BRD. Din datoria pe termen scurt, maximum 3-4 miliarde de euro ar fisume pentru care ar finecesara finantarea, iar daca serviciul datoriei ar ajunge la 8-9 miliarde euro anul acesta, necesarul de refinantare a datoriei externe a Romaniei este de 10-15 miliarde de euro. Nu trebuie insa uitat ca BNR are rezerve valutare de 28 de miliarde de euro, afirma Cercel, apreciind ca semestrul al doilea va fiprobabil dificil, pentru ca va finevoie de asigurarea finantarii datoriei. In aceste conditii, perspectiva unui imprumut extern – fie de la Banca Centrala Europeana sau FMI – apare natural in discutie.
    Ministrul finantelor publice, Gheorghe Pogea, a declarat vineri ca o decizie cu privire la un posibil acord cu Fondul Monetar International va fiadoptata in cel mult doua saptamani, dupa aprobarea bugetului in Parlament si discutii cu Comisia Europeana, desi pana nu de mult autoritatile au parut sa incline clar catre un credit de la Uniunea Europeana.
    “Dar un imprumut de la UE fara conditii specifice FMI nu s-a acordat in nicio situatie pana acum”, replica Ariel Emirian. Mai multe tari au luat pana in prezent asemenea imprumuturi, printre care Ungaria (25,1 miliarde de dolari), Ucraina (16,5 miliarde de dolari), Islanda (2,1 miliarde de dolari), Letonia (10,5 miliarde), in timp ce Turcia este inca in discutii pentru un imprumut estimat la 15-30 miliarde de dolari. “Daca Romania va reusi o alta solutie decat cele folosite pana acum, va fi o premiera.”

  • La ce mai foloseste Bursa

    Investitorii erau in urma cu un an inca optimisti, mai aveau bani destui si sperau intr-o rezolvare usoara a crizei. Brokerii mai credeau ca piata se poate intoarce usor la maximele din 2007, invarteau inca milioane de euro si nu-si puneau problema locului de munca. Iar companiile strangeau bani de pe Bursa pentru ca investitorii mai participau pe atunci la majorari de capital. Parca au trecut secole si toate par o amintire neverosimila a unor vremuri demult apuse.

    Acum Bursa a devenit un subiect banal dintr-un context deja prea incarcat de criza. Altele sunt grijile acum: deprecierea leului, inghetarea salariilor, concedierile colective, bugetul. Scoasa din scena fara glorie, ca o vedeta care nu si-a dat seama ca nu mai starneste decat zambete ironice de cand alte staruri au captat atentia publicului, Bursa isi traieste parca ultimele clipe. Pare un verdict prea dur, insa semnele lui se vad pretutindeni: in numarul de investitori, in valoarea tranzactiilor zilnice, in declaratiile pesimiste ale brokerilor si in resemnarea sefilor de companii.

    Statisticile Fondului de Compensare a Investitorilor arata ca la sfarsitul anului trecut pe Bursa existau peste 90.000 de conturi deschise de investitori la societatile de brokeraj. Cu toate acestea, doar 5-6.000 de investitori mai cumpara sau vand actiuni pe Bursa, conform statisticilor Bursei de Valori Bucuresti.

    Asadar ce se intampla cu restul de peste 80.000 de investitori? “Sunt multi investitori care acum asteapta. Fie nu mai au bani pentru investitii, fie nu mai au curaj. Sunt clienti care au stat luni de zile cu cash in conturi pentru ca sunt nehotarati. Nu ai ce argumente sa le dai cand situatia se degradeaza pe zi ce trece pe toate pietele bursiere”, spune Octavian Dragolea, director de agentie la societatea de brokeraj IFB Finwest.

    Iar pe zi ce trece, decizia de a investi este tot mai greu de luat, desi, teoretic, ieftinirea actiunilor ar trebui s-o faca mai usoara. Asta din cauza ca in ultimul an aproape toti cei care au cumparat actiuni pe baza rationamentului ca sunt mai ieftine au vazut ca acestea pot scadea oricand mai mult. Astfel, principalul argument al investitiei la Bursa, respectiv posibilitatea obtinerii unui castig superior celui de la banca, a disparut aproape complet in ultimul an. Doar o mica parte din cei care au investit anul trecut pe Bursa au reusit sa castige, iar din acestia o si mai mica parte au reusit sa-si conserve castigurile respective.

    “Majoritatea investitorilor care au iesit dintr-o actiune au intrat pe alta sau au cumparat din nou aceeasi actiune dupa ce a mai scazut, astfel ca in cele din urma a inregistrat pierderi”, explica Dragolea. Practic, spre deosebire de pietele mature, unde investitorii pot castiga si cand scade piata, avand la indemana vanzarile in lipsa (short selling), pe piata de la Bucuresti se poate castiga doar cand actiunile cresc. Cum acest lucru nu s-a mai intamplat decat rar de la mijlocul lui 2007, investitorii au uitat cum e sa castigi. Disparand motivatia, a disparut si interesul pentru piata. Teoria spune ca Bursa se adreseaza in primul rand investitorilor institutionali, adica fondurilor mutuale, fondurilor de pensii, firmelor de asigurari si bancilor. Aceasta componenta insa nu a existat niciodata pe piata de la Bucuresti, astfel ca Bursa s-a bazat in special pe fondurile de investitii straine pe care a putut sa le atraga.

    Acestea au fost si primele care au plecat, cand criza a prins amploare, preocupate sa-si minimizeze pierderile si, asa cum spunea directorul uneia dintre marile case de brokeraj de pe piata, este putin probabil ca se vor intoarce prea curand pe Bursa de la Bucuresti dupa ce au fost nevoite sa iasa din piata cu pierderi de peste 50%. In aceste conditii, Bursa a pierdut acea masa critica de investitori pe care trebuia sa-i deserveasca.

    Fondurile mutuale nu mai primesc bani pentru investitii in actiuni, dupa ce au pierdut la randul lor pana la 80% din banii clientilor in 2008, fondurile de pensii aflate la inceput de drum nu se aventureaza pe Bursa, iar SIF-urile devin tot mai zgarcite cu investitiile, dupa ce au investit anul trecut si au pierdut. Rezultatul nu poate fi decat unul singur: fara investitori, Bursa nu poate sa creasca, iar rulajele au ajuns atat de mici, incat dau batai de cap chiar si marilor societati de brokeraj. In prima luna a anului, valoarea medie a tranzactiilor zilnice de pe Bursa a scazut sub 2,5 milioane de euro, insa au fost si sedinte in care lichiditatea a scazut la un milion de euro.

    Asta in conditiile in care la inceputul anului trecut tranzactiile se apropiau de 15 milioane de euro zilnic. Odata cu scaderea tranzactiilor au scazut si veniturile societatilor de brokeraj, de aproape 10 ori, astfel ca principala preocupare a acestora a devenit limitarea costurilor, in conditiile in care atragerea de noi investitori reprezinta o sarcina aproape imposibila in aceasta perioada. In fiecare saptamana, pe buletinul CNVM apar stiri in legatura cu inchideri de agentii ale unor societati de brokeraj sau concedieri ale unor brokeri. Estinvest, cel mai mare broker din Moldova, si-a inchis 24 din cele 39 de unitati si a concediat un numar similar de agenti, Carpatica Invest, una dintre societatile de brokeraj din top 10, a anuntat de asemenea concedieri si inchideri de agentii si chiar KBC Securities, liderul pietei de brokeraj in 2008, si-a inchis agentiile din tara si a ramas doar cu sediul din Bucuresti in incercarea de a-si reduce cheltuielile.

    In aceste conditii, brokerii nu pot decat sa spere la o revenire a pietei, desi chiar ei recunosc ca fara intoarcerea investitorilor straini aceasta este greu de realizat. “Nu mizez pe banii investitorilor romani. Atat timp cat nu intra fondurile straine de investitii, piata nu poate creste”, spune Octavian Dragolea. Fara bani in piata, prezenta pe Bursa nu mai reprezinta un avantaj nici pentru companiile deja listate, ci, dimpotriva, tot mai multi actionari majoritari privesc lucrul acesta ca pe o povara. De la jumatatea anului trecut, aproape nicio companie listata nu a mai strans bani de la actionari prin majorari de capital. Acest lucru a devenit aproape imposibil in prezent, in conditiile in care actiunile multor companii au ajuns sa fie tranzactionate sub valoarea nominala. “Practic, Bursa nu-si mai indeplineste acum rolul de finantare pentru companii, pentru ca multe sunt sub valoarea nominala”, sustine Dragolea.

    Companiile isi pot vinde actiunile pe Bursa la un pret cel putin egal cu valoarea nominala, iar in conditiile in care cotatia este mai scazuta, investitorii vor prefera sa cumpere actiuni din piata decat sa subscrie in majorari de capital. In aceasta situatie se gasesc majoritatea companiilor care au utilizat in ultimii ani finantarile prin intermediul pietei de capital, respectiv Banca Transilvania, Carpatica, Broker Cluj sau Biofarm Bucuresti. Situatia dramatica de pe Bursa a determinat Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) sa pregateasca un plan anticriza. Printre prevederile acestui program de sprijinire a pietei de capital se numara doua masuri de incurajare a companiilor care vor sa se listeze la Bursa: mentinerea pana la sfarsitul anului a masurii de suspendare a cotei de 0,1% aplicata la valoarea ofertelor publice de vanzare pentru listarea companiilor care s-au aflat in proprietatea statului sau care se privatizeaza si autorizarea imediata si fara costuri a documentelor de IPO (oferta publica initiala) pentru companiile la care statul detine participatii.

    In afara de faptul ca sunt usor discriminatorii, favorizand companiile controlate de stat, aceste prevederi vin destul de tarziu, nicio companie, fie ea de stat sau privata, nefiind tentata in acest moment sa se listeze la Bursa. Situatia din ultimele luni de pe Bursa arata ca nici companiile, nici brokerii si nici autoritatile pietei nu au o solutie pentru iesirea din situatia actuala, la fel cum se intampla pe toate pietele de capital din lume. Desi nu se pune problema ca piata de capital sa dispara, avand in vedere ca a mai supravietuit unor socuri similare in perioada 1998-1999, nimeni nu poate spune cand aceasta va da semne de revenire. Poate atunci cand vom incepe sa ne amintim la ce foloseste Bursa.

  • Intoarcerea blocajului financiar

    La data de 25 ianuarie 1994 agentia de presa Mediafax transmitea urmatoarea stire: “Luni seara a avut loc, la Palatul Victoria, o reuniune de lucru… consacrata analizei cauzelor de fond ale blocajului economico-financiar…. s-a discutat un plan coerent de fluidizare imediata… problema sa fie abordata gradual si prudent, prin tratarea sistematica…”. Stirea continua in acelasi stil, cu limbaj lemnos; mai important decat limbajul sau frazarea, subiectul stirii, adica blocajul financiar, a ramas un subiect permanent pentru urmatorii zece ani. Abia cresterea economica de dupa anul 2000 inregistrata de Romania a eliminat impactul negativ generat de acumularea de arierate si a flui­dizat regimul platilor catre parteneri si bugetul statului sau cel al asigurarilor sociale.

     
    Dupa un deceniu si jumatate de la publicarea stirii, criza economica a dezmortit ceea ce cresterea economica atenuase – tot mai multe companii descopera cat de greu este sa lucrezi fara lichiditati, cu sume de care dispui teoretic, pe hartie, in baza contractelor incheiate, dar de care nu te poti folosi, cu care nu iti poti plati furnizorii, angajatii sau impozitele, pentru ca nu incasezi efectiv banii. La randul lor, companiile cu dificultati isi aleg prioritatile si fac plati ca atare.
     
    Ingrijorator este faptul ca Guvernul nu pare constient de situatie si de modul in care ar putea evolua aceasta. Planul de masuri anticriza al Guvernului, abia anuntat la data scrierii articolului, nu prevede masuri explicite de fluidizare a circulatiei banilor; sigur, compensarea TVA de recuperat cu TVA de platit, capitalizarea CEC sau a Eximbank, precum si infiintarea fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM pot ajuta, in masura in care masurile respective nu se vor impotmoli in birocratia romaneasca si vor exista si fondurile necesare.
     
    Si Executivul ar fi avut motive de ingrijorare, simpla studiere a executiei bugetului fiind relevanta: in ultimele trei luni ale anului trecut platile catre buget au scazut constant, cu procente importante; in decembrie numai, veniturile incasate la bugetul de stat au inregistrat o scadere de 23,8% fata de perioada similara a anului trecut, la 5,2 mld. lei. O reducere puternica a incasarilor bugetare s-a inregistrat si la nivelul bugetelor locale, veniturile coborand in perioada 1 -29 decembrie cu 20,2%, la 430 milioane de lei.
     
    Situatia nu este valabila numai in cazul bugetului de stat. Recent, omul de afaceri Ovidiu Tender avansa, intr-un interviu acordat Ziarului Financiar, mai in gluma, mai in serios, ideea revenirii barterului, a schimbului de marfuri intre companii ca alternativa a platilor intrerupte sau intarziate. Si Tender nu este singurul care se plange de dificultati. Oficial, pe piata auto niciun dealer nu recunoaste ca are probleme de lichiditate. Neoficial insa, lucrurile sunt mult mai dramatice, dupa cum spune dealerul uneia dintre marcile din top 5, care a dorit insa sa isi pastreze anonimatul.
     
    “Am de platit piesele catre producator, utilitatile, salariile, dar nu pot incasa facturi de la clienti. Trebuie sa primesc bani de la un transportator care are o flota de mari dimensiuni, dar si el, la randul lui, are de incasat facturi, iar activitatea lui a cazut la fel de mult si nu mai are lichiditati”, explica dealerul auto.
     
    “Dealerii sunt prinsi la mijloc intre ciocan si nicovala. Producatorii si importatorii au si ei problemele lor si sunt de inteles, la fel si clientii. Fiecare are dreptate in felul lui. Dar aceasta nu schimba blocajul din piata”, crede Marius Carp, analist al pietei auto. Problema este cu atat mai grava cu cat valoarea masinilor noi vandute pe piata romaneasca trece de 4 miliarde de euro anual, la aceasta adaugandu-se alte sute de milioane de euro din activitati postservicii.
     
    Blocajul financiar, intarzierile platilor catre buget sau parteneri au aparut in principal din cauza problemelor de lichiditate pe care le au companiile, in conditiile in care bancile si-au redus liniile de finantare, iar incasarile au scazut, consumatorii dovedindu-se mult mai prudenti in cheltuieli.
     
    Care este situatia reala, acum, in piata? Analistul economic Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta Financial View Consulting si presedintele Asociatiei Romane a Analistilor Financiari (CFA Romania), spune ca oamenii de afaceri au devenit constienti de aparitia blocajului financiar si ca exista multe companii care si-au majorat termenele de incasare a facturilor si care se plang de scaderea incasarilor. O alta dovada a reaparitiei blocajului financiar sunt fraudele tot mai dese si tentativele de acest gen, lucruri care nu se mai intamplau in ultima vreme.

    Citeste continuarea articolului pentru a afla mai multe despre problemele pe care le aduce blocajul financiar pentru companii si angajatii lor.

  • Intoarcerea blocajului financiar

    La data de 25 ianuarie 1994 agentia de presa Mediafax transmitea urmatoarea stire: “Luni seara a avut loc, la Palatul Victoria, o reuniune de lucru… consacrata analizei cauzelor de fond ale blocajului economico-financiar…. s-a discutat un plan coerent de fluidizare imediata… problema sa fie abordata gradual si prudent, prin tratarea sistematica…”. Stirea continua in acelasi stil, cu limbaj lemnos; mai important decat limbajul sau frazarea, subiectul stirii, adica blocajul financiar, a ramas un subiect permanent pentru urmatorii zece ani. Abia cresterea economica de dupa anul 2000 inregistrata de Romania a eliminat impactul negativ generat de acumularea de arierate si a flui­dizat regimul platilor catre parteneri si bugetul statului sau cel al asigurarilor sociale.

     
    Dupa un deceniu si jumatate de la publicarea stirii, criza economica a dezmortit ceea ce cresterea economica atenuase – tot mai multe companii descopera cat de greu este sa lucrezi fara lichiditati, cu sume de care dispui teoretic, pe hartie, in baza contractelor incheiate, dar de care nu te poti folosi, cu care nu iti poti plati furnizorii, angajatii sau impozitele, pentru ca nu incasezi efectiv banii. La randul lor, companiile cu dificultati isi aleg prioritatile si fac plati ca atare.
     
    Ingrijorator este faptul ca Guvernul nu pare constient de situatie si de modul in care ar putea evolua aceasta. Planul de masuri anticriza al Guvernului, abia anuntat la data scrierii articolului, nu prevede masuri explicite de fluidizare a circulatiei banilor; sigur, compensarea TVA de recuperat cu TVA de platit, capitalizarea CEC sau a Eximbank, precum si infiintarea fondului de contragarantare a creditelor pentru IMM pot ajuta, in masura in care masurile respective nu se vor impotmoli in birocratia romaneasca si vor exista si fondurile necesare.
     
    Si Executivul ar fi avut motive de ingrijorare, simpla studiere a executiei bugetului fiind relevanta: in ultimele trei luni ale anului trecut platile catre buget au scazut constant, cu procente importante; in decembrie numai, veniturile incasate la bugetul de stat au inregistrat o scadere de 23,8% fata de perioada similara a anului trecut, la 5,2 mld. lei. O reducere puternica a incasarilor bugetare s-a inregistrat si la nivelul bugetelor locale, veniturile coborand in perioada 1 -29 decembrie cu 20,2%, la 430 milioane de lei.
     
    Situatia nu este valabila numai in cazul bugetului de stat. Recent, omul de afaceri Ovidiu Tender avansa, intr-un interviu acordat Ziarului Financiar, mai in gluma, mai in serios, ideea revenirii barterului, a schimbului de marfuri intre companii ca alternativa a platilor intrerupte sau intarziate. Si Tender nu este singurul care se plange de dificultati. Oficial, pe piata auto niciun dealer nu recunoaste ca are probleme de lichiditate. Neoficial insa, lucrurile sunt mult mai dramatice, dupa cum spune dealerul uneia dintre marcile din top 5, care a dorit insa sa isi pastreze anonimatul.
     
    “Am de platit piesele catre producator, utilitatile, salariile, dar nu pot incasa facturi de la clienti. Trebuie sa primesc bani de la un transportator care are o flota de mari dimensiuni, dar si el, la randul lui, are de incasat facturi, iar activitatea lui a cazut la fel de mult si nu mai are lichiditati”, explica dealerul auto.
     
    “Dealerii sunt prinsi la mijloc intre ciocan si nicovala. Producatorii si importatorii au si ei problemele lor si sunt de inteles, la fel si clientii. Fiecare are dreptate in felul lui. Dar aceasta nu schimba blocajul din piata”, crede Marius Carp, analist al pietei auto. Problema este cu atat mai grava cu cat valoarea masinilor noi vandute pe piata romaneasca trece de 4 miliarde de euro anual, la aceasta adaugandu-se alte sute de milioane de euro din activitati postservicii.
     
    Blocajul financiar, intarzierile platilor catre buget sau parteneri au aparut in principal din cauza problemelor de lichiditate pe care le au companiile, in conditiile in care bancile si-au redus liniile de finantare, iar incasarile au scazut, consumatorii dovedindu-se mult mai prudenti in cheltuieli.
     
    Care este situatia reala, acum, in piata? Analistul economic Dragos Cabat, managing partner al companiei de consultanta Financial View Consulting si presedintele Asociatiei Romane a Analistilor Financiari (CFA Romania), spune ca oamenii de afaceri au devenit constienti de aparitia blocajului financiar si ca exista multe companii care si-au majorat termenele de incasare a facturilor si care se plang de scaderea incasarilor. O alta dovada a reaparitiei blocajului financiar sunt fraudele tot mai dese si tentativele de acest gen, lucruri care nu se mai intamplau in ultima vreme.

    Citeste continuarea articolului pentru a afla mai multe despre problemele pe care le aduce blocajul financiar pentru companii si angajatii lor.

  • Inceput ratat pentru Bursa

    Nimeni nu se astepta la inceputul anului ca situatia de pe Bursa sa se linisteasca dintr-o data, iar criza financiara sa devina o amintire, insa debutul de an a fost chiar mai prost decat cele mai pesimiste asteptari ale analistilor. Pierderile de zeci de miliarde de euro ale bancilor americane si europene si rezultatele slabe ale politicilor guvernamentale anticriza au aruncat din nou pietele financiare ale lumii in haos, iar Bursa de la Bucuresti a fost din nou printre cele mai lovite.

    Stirile interne negative, cum ar fi incapacitatea Guvernului de a prezenta un buget final pentru 2009, care sa cuprinda si un plan anticriza concret si deprecierea monedei nationale au amplificat scaderile bursiere, iar, peste toate acestea, a mai venit si suspendarea activitatii Broker Cluj, una dintre cele mai mari societati de brokeraj, in urma unei fraude la una dintre agentiile firmei.

    In acest context, indicele BET, al celor mai importante zece companii listate, a pierdut circa 22% in ianuarie, fiind tras in jos mai ales de actiunile bancare, in timp ce indicele SIF-urilor, BET-FI, a inregistrat o scadere similara. Pierderile sunt apropiate ca valoare de cele din ianuarie 2008, insa contextul de piata este mai nefavorabil.

    “Probabil ca este cel mai prost inceput de an din istoria moderna a Bursei”, spune Razvan Pasol, presedintele societatii de brokeraj Intercapital Invest. El sustine insa ca situatia de pe Bursa de la Bucuresti nu este cu nimic diferita de cea de pe pietele internationale. “Nu trebuie sa privim situatia de la noi izolata de contextul international.

    Si pe piata americana au fost in ultima perioada scaderi foarte mari, companii financiare cu probleme, fraude, investitori nemultumiti si autoritati care incearca fara succes sa gaseasca solutii. Ceea ce se intampla la noi este similar cu ceea ce se intampla pe alte piete, desigur, la o alta scara”, explica Pasol.

    Majoritatea brokerilor vorbesc in aceasta perioada de lipsa de incredere a investitorilor, in conditiile in care criza financiara s-a transformat intr-o criza economica, iar finalul este inca incert si indepartat. Principalul motiv de ingrijorare pentru brokeri este valoarea tranzactiilor de pe Bursa, care a scazut dramatic in ultimele luni.

    Astfel, daca la jumatatea anului trecut se tranzactionau si peste 10 milioane de euro pe zi, in prezent rulajele mai trec cu greu de 3 milioane de euro. Valorile mai mici sunt justificate in primul rand de scaderea preturilor actiunilor, dar si numarul investitorilor s-a redus drastic.

    Daca in ianuarie 2008 existau circa 14.000 de cumparatori pe Bursa, iar in iunie – circa 8.000, in ultima luna a anului trecut numarul investitorilor a ajuns la 4.000, iar situatia nu pare sa fie mai buna nici in ianuarie. Investitorii isi pun tot mai mult problema oportunitatii investitiilor la Bursa, in conditiile in care companiile listate anunta perspective proaste pentru 2009 si nu mai au bani pentru distribuirea de dividende, iar, pe de alta parte, bancile ii imbie cu dobanzi de 16% pe an.

    Saptamana trecuta, Petrom, cea mai mare companie romaneasca listata la Bursa, a anuntat ca ar putea reduce nivelul dividendelor distribuite actionarilor din profitul pe 2007, in conditiile in care compania are nevoie de lichiditati pentru finantarea planului de investitii de 1,5 miliarde de euro pentru 2009. Petrom a fost in ultimii trei ani cel mai mare platitor de dividende din Romania.

    Actiunile Petrom au scazut cu circa 9% de la inceputul anului. SIF-urile, care au distribuit dividende in crestere in fiecare an de la listarea pe Bursa, ar putea fi nevoite la randul lor sa reduca nivelul dividendelor, in conditiile in care au inregistrat scaderi semnificative ale lichiditatilor.

    Reprezentantii SIF Oltenia (SIF5) au anuntat deja ca iau in calcul reducerea dividendelor, in conditiile in care societatea mai avea in conturi circa 2 milioane de euro la sfarsitul anului trecut. Lichiditatile SIF-urilor depind foarte mult de dividendele pe care le incaseaza in fiecare an de la BCR si BRD, care ar putea scadea, de asemenea, in conditiile in care si bancile fac eforturi disperate sa atraga lichiditati de la populatie si se imprumuta de la Banca Nationala.

    In aceste conditii, rezultatele financiare pe 2008, pe care companiile listate urmeaza sa le publice in urmatoarea luna, sunt mai putin importante, iar profiturile record au o valoare mai mica in ochii investitorilor daca nu sunt dublate si de lichiditati in conturile companiilor. Indicele SIF-urilor, BET-FI, a pierdut peste 22% de la inceputul anului, in timp ce actiunile BRD au scazut cu 28%.

    Putinii investitori care mai rezista in acest moment pe piata pot beneficia de oportunitati bune de investitii, spun brokerii, in conditiile in care exista si companii care vor face fata cu bine crizei. “Activitate economica va exista in continuare si unii vor castiga in urma crizei. Acum sunt oportunitati pentru cei cu nervii tari si pentru cei cu un orizont mai lung de investitii.

    Pe de alta parte, sunt si presiuni din partea bancilor, care ofera dobanzi mari si i-ar putea convinge pe unii investitori sa paraseasca Bursa”, spune Adrian Manaila, presedintele societatii de brokeraj Eldainvest din Galati. El crede insa ca scandalurile in care sunt implicate unele societati de brokeraj au un impact negativ asupra increderii investitorilor in piata de capital.

    “Consecintele acestor scandaluri sunt dramatice, dar asta nu inseamna ca nu erau de asteptat. De prin noiembrie, de cand s-au accentuat scaderile, ne-am gandit ca unele societati de brokeraj vor avea probleme. Asa se intampla in perioade de criza”, spune Manaila, care este si membru in Consiliul de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.

    Problemele cu care se confrunta societatile de brokeraj s-au accentuat in ultimele luni din cauza scaderii dramatice a valorii tranzactiilor de pe Bursa. In plus, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, care supravegheaza piata de capital, a luat masuri foarte dure impotriva unor societati de brokeraj, carora le-a retras sau suspendat autorizatia de functionare in urma neregulilor constatate.

    Comisia a hotarat la sfarsitul saptamanii trecute suspendarea autorizatiei de functionare a Broker Cluj, una dintre cele mai mari, societati de intermediere de pe Bursa, dupa ce angajatii agentiei din Deva ar fi fraudat mai multi investitori cu peste 200.000 de euro.

    Implicatiile acestui scandal sunt cu atat mai mari, cu cat Broker este o companie listata, cu circa 15.000 de actionari. Actiunile Broker au fost suspendate de la tranzactionare pe termen nedeterminat de catre CNVM, dupa ce au pierdut 13% de la inceputul anului.

    CNVM a mai retras saptamana trecuta si autorizatia de functionare a Orizont Vest din Oradea, in urma descoperirii unor nereguli in activitatea firmei de brokeraj, si i-a interzis presedintelui societatii, Nicolae Rusu, sa mai desfasoare activitati pe piata de capital timp de trei ani. Rusu este si membru in Consiliul de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti.

    Aceste scandaluri ii afecteaza in primul rand pe clientii societatilor sanctionate, care ar putea decide sa paraseasca piata de capital, mai ales ca putini au castigat pe Bursa in ultimul an. Pe de alta parte, imaginea pietei per ansamblu are de suferit. Nimeni nu mai poate spune acum in cat timp isi va recastiga Bursa stralucirea pierduta.

  • Cineva care sa apere leul

    Doua-trei zile in care cursul a fluctuat usor sub nivelul de 4,3 lei/euro au fost suficiente pentru ca multi sa spere ca aceasta va fi ultima reduta in caderea rapida a leului, inceputa chiar din prima zi a anului. Banca centrala ar fi urmat, spuneau (sau poate doar sperau) multi dintre observatorii pietei, sa impiedice leul sa treaca si de acest nou prag, dupa ce in decembrie tot ei ar fi jurat ca nu vor permite niciodata leului sa depaseasca 4 lei/euro. La fel s-a in­­tamplat si atunci cand, rand pe rand, cursul s-a apropiat si ulterior a depasit in forta nivelurile de 4,1 si respectiv de 4,2 lei/euro.
     
    Speranta s-a dovedit neintemeiata, atunci cand leul si-a continuat netulburat deprecierea, depasind chiar de la inceputul saptamanii trecute si fara prea mari eforturi nivelul de 4,3 lei/euro. De fapt, dupa doua saptamani in care a cazut constant, pierzand circa 8% din valoare, greu de spus la ce prag anume s-ar mai putea opri si daca la momentul in care cititi aceste randuri nu vor fi fost trecute si alte praguri considerate de nedepasit pana acum. Aparitiile bancii centrale pe piata valutara (banuita de cateva ori in ultimele saptamani ca a intervenit direct pentru a sustine moneda nationala) nu au avut, se pare, decat menirea de a incetini viteza de depreciere si nicidecum de a apara vreun nivel sau altul de curs.
     
    Aceasta pozitie va fi mentinuta si in viitor, dupa cum lasa sa se inteleaga Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, care a declarat saptamana trecuta cat se poate de raspicat ca banca centrala nu isi va folosi rezerva valutara pentru a apara un anumit nivel de curs. Cel putin teoretic, BNR are resurse sa protejeze leul, in conditiile in care rezerva valutara se situa la peste 26 de miliarde de euro la 31 decembrie 2008, dar “risipirea” acesteia in lupta cu un trend de depreciere care se manifesta in mod evident cu toate monedele din Europa Centrala si de Est nu ar putea avea decat rezultate de moment. Iar o eventuala implicare a BNR prin interventii sustinute pe piata valutara ar lasa loc, pe de alta parte, unor evenimente de genul celor din octombrie, cand banca centrala a ferit leul de un val de atacuri speculative, “multi profitand din plin de pe urma unor astfel de interventii”, dupa cum comentau de curand pentru BUSINESS Magazin reprezentantii trezoreriei MKB Romexterra.
     
    Pe de alta parte, rezervele valutare sunt un reper dupa care este judecata pozitia economiei romanesti pe plan international, in conditiile in care nevoile de finantare sunt tot mai ridicate si mai dificil de acoperit in seceta generala de lichiditati. De altfel, necesarul mare de finantare a fost unul dintre motivele invocate si de agentiile internationale de rating atunci cand au decis sa treaca Romania in randul tarilor cu risc ridicat pentru investitii; din acest punct de vedere, situatia de acum (si pozitia bancii centrale) aduce destul de mult cu cea din 1999, cand ne-am confruntat, ca si acum, cu un nivel inalt al deficitului de cont curent, cu datorii ridicate si cu dificultati in atragerea de finantari pentru acoperirea lor. Diferenta notabila intre episodul din 1999 si momentul actual sta mai mult decat in orice altceva tocmai in pozitia confortabila pe care o are acum banca centrala din punctul de vedere al rezervelor valutare, care depasesc intreaga datorie publica externa a Romaniei. Este de asteptat insa ca diminuarea liniilor de finantare acordate de bancile straine institutiilor financiare locale sa duca si la o scadere treptata a rezervei valutare, atata vreme cat sumele pentru care se constituie rezerve minime obligatorii la BNR se diminueaza.
     
    Nu e un secret ca deprecierea leului “ajuta la corectarea dezechilibrelor interne”, in speta a deficitului de cont curent, puncteaza Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, economist-sef al ING Bank, adaugand ca este insa necesara si o politica fiscala pentru sustinerea acestei corectari. Un curs mediu de circa 3,7 lei/euro in 2008 a generat o ajustare mica a deficitului, a explicat Chidesciuc, astfel incat a devenit evidenta utilitatea unui curs mediu de peste 4 lei/euro in 2009 pentru a obtine o ajustare semnificativa. In viziunea economistului-sef al ING, cursul mediu pentru 2009 va fi, in aceste conditii, de 4,4 lei/euro pentru 2009, iar deficitul de cont curent se va reduce sub 9% din PIB.
     
    La un nivel mai general, “volatilitatea proeminenta a cursului din ultima perioada e o situatie cu caracter regional care, probabil, va persista avand in vedere perceptia negativa fata de Europa Centrala si de Est”, puncteaza viceguvernatorul un alt motiv pentru care sustinerea unui nivel de curs ar fi o batalie pierduta de la bun inceput, pe termen mai lung. Furtunile care macina pietele internationale sunt alimentate de vesti negative care continua sa vina de peste tot – din aceasta serie, pierderile masive anuntate de Citi, Bank of America sau Royal Bank of Scotland saptamanile trecute au iscat un nou val de panica. Pe acest fundal, scaderea performantelor economice, vulnerabilitatile proprii si dependenta ridicata a pietelor central si est-europene de finantarile tot mai zgarcite din Vest pun presiune tot mai ridicata pe monedele din pietele Estului. Seria semnalelor negative a culminat saptamana trecuta cu demersul unui grup de banci internationale care au solicitat Comisiei Europene si Bancii Centrale Europene sa extinda masurile si politicile anticriza si catre pietele din aceasta regiune (si chiar spre tari din zona care nu sunt inca membre ale UE).

  • Cat mai creste euro pana in vara

     

    “Nu ii cred pe cei care sustin, doar pe baza evolutiilor din primele zece zile ale anului, ca piata valutara a luat o turnura dramatica”, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, incercand sa combata in acest fel avalansa de pesimism iscata de caderea rapida a leului de la inceputul lui 2009. Cursul poate pune o problema doar prin persistenta deprecierii, considera Vasilescu – “cand vorbim de cateva luni bune cu rate ridicate de schimb, nu de niste zile”.
     
    Bancherii care au raspuns, acum pentru a opta oara, demersului BUSINESS Magazin de a face prognoze de curs la fiecare jumatate de an pentru urmatoarele sase luni anticipeaza insa la unison ca presiunile de depreciere asupra leului vor continua, iar volatilitatea va atinge cote maxime.
     
    Perspectiva analistilor asupra evolutiei pe care o va avea leul in urmatoarea jumatate de an difera totusi, pe atat de mult pe cat difera elementele pe care le ia in calcul fiecare dintre ei si greutatea pe care o acorda unuia sau altuia dintre factorii luati in calcul. Desi in ecuatie intra cam aceleasi elemente – starea actuala a economiei romanesti si tensiunile ce guverneaza pietele financiare internationale – estimarile privind cursul euro/leu la sfarsitul lunii iunie variaza intr-o marja larga, pornind de la un minim de 3,9 lei/euro si urcand pana la 4,55 lei/euro.
     
    Pentru intreg anul, Rozalia Pal, senior economist la UniCredit Tiriac Bank, asteapta o scadere de 12% a cursului mediu leu/euro fata de anul precedent. Volatilitatea cursului, situata la un nivel relativ ridicat in 2008 (plus/minus 6,5%), indica o tendinta de crestere in prima saptamana a lui 2009, noteaza Pal, la plus/minus 7,5%; in aceste conditii, banda superioara a intervalului de variatie se situeaza la un maxim de 4,4 -4,5 lei/euro. In opinia economistului de la UniCredit Tiriac, 2009 va aduce variatii in ambele sensuri, in jurul valorii medii de 4,1 lei/euro, cu o volatilitate ceva mai temperata in partea a doua a anului.
     
    Evolutia sinuoasa pe care o anticipeaza bancherii se explica printr-un cumul de factori ce tin atat de contextul international tulbure, cat si, mai mult ca oricand pana acum, de problemele proprii economiei romanesti.
    Tensiunile din economiile dezvoltate, precum si adancirea recesiunii in aceste piete pun tot mai mult presiune pe monedele din tarile emergente, in conditiile in care cresterea economica a acestora a incetinit considerabil. Aversiunea investitorilor pe plan global pentru pietele considerate cu risc ridicat continua sa creasca, iar efectul ei intr-o economie cu vulnerabilitati mai mari – precum Romania – nu va face decat sa amplifice miscarile de curs, apreciaza Catalina Constantinescu, senior economist la RBS Bank Romania. In conditiile in care Romania se confrunta cu dezechilibre externe mari, iar intrarile de valuta si posibilitatile de refinantare a datoriilor sunt acum mai reduse, riscurile pentru cursul de schimb sunt foarte mari.
     
    “Ramanem in continuare dependenti de evolutiile marilor economii”, considera Meral Omer, directorul trezoreriei Libra Bank, adaugand ca anul se anunta destul de dificil in ceea ce priveste sursele de finantare externe. “Suntem vulnerabili, iar un guvern dezordonat in cheltuieli publice va accentua si mai tare lipsa de incredere a investitorilor fata de economia romaneasca”, apreciaza ea, completand ca nu vede niciun motiv pentru care in perioada imediat urmatoare tendinta ar ajunge sa se inverseze.
     
    Pe plan intern, confirmarea unui deficit de circa 5% din PIB pentru 2008, lipsa de promptitudine, precum si lipsa unui plan guvernamental de actiune concret pentru corectarea dezechilibrelor si pentru asigurarea finantarii necesare functionarii economiei pozitioneaza Romania drept una dintre cele mai vulnerabile tari din regiune, ceea ce se va simti in evolutia cursului. Economistul de la RBS apreciaza ca in perioada ianuarie-iunie leul va avea parte de miscari ample de curs, cu potential de a atinge chiar si niveluri de 4,5-4,6 lei/euro sau chiar mai mult.
     
    Principalele necunoscute vin din economia romaneasca, considera si Georgiana Constantinescu, research & publishing specialist la Credit Europe Bank. Incetinirea semnificativa a cresterii economice – estimata pentru 2009 in jur de 2,5%, potrivit celei mai recente schite a bugetului pe 2009 – este intretinuta de restrangerea puternica a creditarii si a consumului. Nevoia de corectie a deficitului de cont curent (ajuns la 15,99 miliarde de euro dupa primele 11 luni din 2008, potrivit datelor BNR) si nevoia de diminuare a deficitului bugetar tocmai intr-o perioada in care va trebui luate masuri de sustinere a economiei afectate de criza financiara sunt doar cateva dintre incertitudinile care preseaza asupra cursului de schimb.

     

  • Poate isi revine BVB?

    Isi poate reveni bursa?

    “Indicii cred ca vor putea sa inchida pe un plus 20% in acest an, aceasta variatie fiind usor de atins pe volatilitatea si preturile actuale”, sustine Octavian Dragolea, seful sucursalei din Bucuresti a societatii de brokeraj IFB Finwest. El crede insa ca actiunile sunt deja la preturi foarte joase si nu pot sa mai scada mult, dar ca lichiditatea scazuta face dificila o revenire mai puternica. Alti brokeri nu exclud posibilitatea ca piata sa inregistreze noi scaderi, iar preturile actiunilor sa atinga noi minime in prima parte a anului din cauza problemelor macroeconomice.

    In ce actiuni sa investim?
    “Cel mai atractiv sector in acest an va fi probabil cel al utilitatilor publice, reprezentat pe BVB de catre Transelectrica si Transgaz. Atractivitatea acestui domeniu este data de o certitudine mai ridicata a rezultatelor financiare comparativ cu societatile din domeniul privat”, explica Alexandra Suciu, analist la Intercapital Invest. Analistii mai recomanda investitorilor sa se orienteze catre companii cu o situatie financiara solida si un grad redus de indatorare, un alt criteriu de selectie fiind politica de dividend. Actiunile din sectorul financiar sunt considerate, de asemenea, investitii interesante pe termen lung.
    Mai vin companii noi?
    Brokerii spun la unison ca nu. Dimpotriva, este posibil ca unele dintre companiile existente sa se delisteze, preturile scazute facand posibila rascumpararea de actiuni cu un efort financiar redus. “Atunci cand actiunile sunt scumpe, le scoti la vanzare, iar cand sunt foarte ieftine, le delistezi. Eu nu cred ca derularea unui IPO sau subscrierea in cadrul unui IPO sunt oportune in actualele conditii de piata”, spune Mihai Piscan de la EFG Eurobank Securities. Fondul Proprietatea este asteptat sa vina pe Bursa la jumatatea anului, conform ultimului calendar publicat, insa, deocamdata, statul trebuie sa aleaga administratorul fondului.
     
  • Cel mai greu an din banci

    Viata pe credit devine istorie? 

    Creditarea va suferi o incetinire dramatica in 2009, o tendinta ce a devenit evidenta inca din ultimele luni ale anului trecut. Incetinirea creditarii vine ca urmare a dificultatilor tot mai mari pe care le au bancherii in a mai atrage finantari din strainatate, asa ca bancile isi vor relua activitatea de creditare in masura in care vor reusi sa atraga resurse de pe plan local. Pe de alta parte, si conditiile mai severe impuse de banca centrala duc la incetinirea activitatii de creditare. In aceste conditii, majoritatea analistilor anticipeaza o ajustare abrupta a ritmului de crestere la maxim 10-15% pentru anul 2009. 

    Se inchid sucursale bancare? 

    Efervescenta deschiderilor de sucursale din anii trecuti a fost inlocuita, inca de la finele anului trecut, de discursuri cumpatate privind nevoia de reducere a costurilor si, implicit, de restructurare a punctelor de lucru neperformante. Cei mai multi dintre bancheri au anuntat ca nu vor mai deschide in 2009 sucursale noi, in timp ce altii, precum clujenii de la Banca Transilvania, au deja in vedere inchiderea unor unitati care in mod structural lucreaza in pierdere. La finele lunii septembrie numarul total de unitati bancare a urcat la peste 6.300, aproape dublu fata de decembrie 2005, in timp ce numarul de angajati in sistemul bancar era de 71.500. 

    Ce se intampla cu dobanzile? 

    Nevoia de a atrage lichiditati de pe piata locala, pentru a compensa sistarea finantarilor de pe pietele internationale, i-a determinat pe bancheri sa plateasca dobanzi tot mai ridicate pentru economiile clientilor. Asa se face ca, in ultimele luni ale lui 2008, dobanzile la depozite atat la cele in lei, cat si la cele in valuta au crescut spectaculos, ajungand si pana la 15% pe an pentru lei si 7,5-8% la euro. Cresterea randamentelor platite la depozite genereaza insa, in lant, si o majorare a costurilor pentru credite. Pe de alta parte, o serie de reglementari noi privind protectia consumatorilor, care au intrat in vigoare la sfarsitul anului 2008, forteaza bancherii sa stabileasca modalitati mai transparente de calcul al costurilor pentru creditele noi vandute clientilor privati. 

    Din ce traiesc asiguratorii? 

    Ritmul de crestere al pietei de asigurari va scadea la 10-15% in 2009, comparativ cu majorarea de circa 25% de anul trecut, potrivit Angelei Toncescu, presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor. Scaderea este generata, in primul rand, de zona de asigurari auto, Casco si RCA, puternic afectate de reducerea vanzarilor de masini noi. Pe de alta parte, este de asteptat ca asiguratorii sa se indrepte mai mult catre vanzarea de asigurari de viata, iar de la jumatatea anului vor intra in vigoare cel mai probabil si asigurarile obligatorii de locuinte.