Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • ING Bank a redus prognoza de creştere economică pentru 2012

    “Ultimele date lunare continuă să contureze un peisaj al redresării lente”, arată Nicolaie-Alexandru Chidesciuc şi Vlad Muscalu, economiştii ING Bank, care afirmă că este de aşteptat o modificare sensibilă în minus a prognozelor pentru 2012 în sondajele de opinie făcute în rândul analiştilor străini, din cauza înrăutăţirii generale a prognozelor privind creşterea economică în zona euro.

    Alături de ING Bank, şi alţi analişti bancari au redus recent prognoza de creştere fie pentru anul viitor (BCR, de la 3,9% la 2%, în timp ce pentru acest an prognoza de 2% se menţine; Raiffeisen de la 3,5% la 2,7%, cu ţinta de 1,5% pentru 2011 păstrată), fie pentru anul acesta (JP Morgan, de la 2% la 1,2%).

    În privinţa inflaţiei, prognoza ING a fost îmbunătăţită pentru a doua oară în ultimele două luni, de la 4,7% la 4,2% pentru sfârşitul anului în curs, asimilând astfel scăderea inflaţiei din luna iulie.

    Chidesciuc şi Muscalu notează că, deşi o parte dintre analiştii băncilor au vorbit în ultima vreme despre o posibilă reducere a dobânzii de politică monetară de către BNR înainte de sfârşitul anului, ING consideră că dobânda va rămâne neschimbată până în al treilea trimestru din 2012. Argumentele sunt faptul că evoluţiile pozitive ale inflaţiei din ultimele luni au fost determinate de factori temporari (recolta), că există riscul ca ajustările fiscale să se împotmolească în 2012 (din cauza alegerilor) şi că BNR “este mai curând concentrată pe cursul de schimb, aşa încât o reducere a dobânzii ar complica proiecţia privind evoluţia cursului”.

    Este de aşteptat în următoarele luni, afirmă economiştii ING Bank, o repetare a scenariului de la începutul acestui an, cu analişti care îşi amână periodic aşteptările privind o scădere a dobânzii, “mai ales în contextul în care inflaţia îşi va continua tendinţa descrescătoare în următoarele două trimestre şi va atinge probabil un nou minim istoric spre finele primului trimestru din 2012”.

    Pentru deficitul bugetar, prognoza ING este de 3,9% din PIB pentru 2012, peste plafonul de 3% asumat de Guvern, dar în limitele estimărilor curente ale analiştilor, care se aşteaptă oricum la o depăşire a plafonului asumat de până la 1% din PIB. Chidesciuc şi Muscalu consideră însă că nu sunt probabile derapaje fiscale majore, având în vedere acordul cu FMI în curs de derulare.

  • Cele mai costisitoare dezastre din SUA pentru companiile de asigurări (GALERIE FOTO)

    Structura clasamentului se explică în primul rând prin creşterea pieţei asigurărilor în ultimele decenii, respectiv prin dezvoltarea ei inegală pe ansamblul statelor americane, şi doar în al doilea rând prin intensitatea în sine a dezastrelor şi valoarea în sine a distrugerilor provocate de ele. Compania de evaluare a riscurilor AIR Worldwide a estimat, de pildă, că dacă devastatorul cutremur din San Francisco din 1906 ar fi avut loc în zilele noastre, valoarea daunelor asigurate ar fi depăşit 100 de miliarde de dolari.

    Pentru uraganul Andrew din 1992, clasat în categoria a cincea (prima ca gravitate) şi cu pagube totale provocate de 26,5 miliarde de dolari, valoarea daunelor asigurate a fost de numai 15,5 miliarde de dolari la cursul de atunci, respectiv 24,9 miliarde la cursul din prezent.

    Andrew se situează pe locul al doilea în istoria SUA după uraganul Katrina din 2005, care a provocat pagube estimate de autorităţile americane la 108 miliarde de dolari. Pentru Katrina, valoarea daunelor asigurate se ridica în 2005 la mai puţin de jumătate din totalul pagubelor: 41,1 miliarde de dolari, respectiv 47,5 miliarde la valoarea din 2011 a dolarului.

    Datele au fost furnizate de divizia de analiză a daunelor materiale din cadrul Insurance Services Office (ISO), parte a companiei americane de servicii pentru asigurări Verisk Analytics.

    După calculele companiei de evaluare a riscurilor Kinetic Analysis, bazate pe prognozele meteo valabile la 26 august, uraganul Irene ar putea provoca în total pagube de 5-10 miliarde de dolari, a transmis AFP. Duminică, Kinetic şi-a revizuit estimarea, conform Bloomberg, reducând-o la 3 miliarde de dolari. Tot duminică, guvernatorul de New Jersey, Chris Christie, a apreciat o valoare a pagubelor de “zeci de miliarde de dolari”, în urma inundaţiilor de clădiri, a întreruperilor în funcţionarea afacerilor din statele traversate de uragan şi în costuri de degajare şi reconstrucţie a zonelor afectate.

    Sursa: Kiplinger.com

  • Cine ne poate scăpa de o nouă criză

    Dacă îi ascultăm însă pe analiştii străini, ajungem să credem că de o nouă criză ne poate scăpa pur şi simplu absenţa unei noi crize în zona euro, ţinând cont de tripla dependenţă a României, mai accentuată decât a altor economii din Est, faţă de finanţarea străină, faţă de creditorii bancari străini si faţă de exporturile spre zona euro.

    E adevărat că mai toate analizele străine, în general făcute de marile bănci, despre riscurile contagiunii Estului de pe urma crizei Vestului par a se referi la un etern drob de sare, având în vedere că România a suportat foarte lin din 2010 până acum criza datoriilor din zona euro, în ciuda faptului că unele bănci şi-au redus expunerea pe piaţa românească, iar fluctuaţiile violente ale percepţiei investitorilor au afectat în diverse momente şi leul, şi bursa. Astfel de analize pun în lumină însă nu iminenţa vreunui dezastru economic care ne-ar viza, ci slăbiciuni de structură ale economiei, care se pot transforma în riscuri dacă apar probleme în zona euro: pe de o parte, lipsa de resurse interne suficiente de creştere economică, de la capitalul propriu la existenţa unei pieţe interne solide, precum şi “monocultura” exporturilor direcţionate către zona euro.

    Într-un raport publicat de la finele lui iulie, Morgan Stanley măsura riscul de contagiune în Europa de Est la nivelul pieţelor financiare, prin riscul de depreciere a monedelor naţionale; la nivelul expunerii băncilor occidentale, prin riscul de dispariţie a unor resurse de creştere a creditării; la nivelul economiei reale, prin faptul că o creştere mai slabă în zona euro (care s-a şi manifestat între timp, cu o rată de creştere de numai 0,2% în trimestrul al doilea faţă de precedentul) ameninţă progresia PIB în ţările cu o cerere internă solidă (Cehia) şi “mai ales în cele care au profitat până acum cel mai mult de cererea externă ca să iasă din recesiune, exportând majoritatea producţiei – Ungaria şi România”.

    Într-un raport încă mai elaborat, analiştii Citibank au întocmit un indice al contagiunii pentru economiile emergente (vezi grafic), bazat în general pe aceleaşi variabile esenţiale: cât din rezervele valutare reprezintă creanţele deţinute de băncile europene, cât din PIB reprezintă datoria publică, cât din creşterea economică reprezintă exporturile către zona euro, ce necesităţi externe de finanţare are ţara şi care e ponderea în PIB a investiţiilor străine speculative (bani fierbinţi). După astfel de criterii, România iese pe locul 8 din 22, într-un clasament al riscului condus oricum de economiile emergente din Europa Centrală şi de Est.

    De la astfel de puncte vulnerabile trebuie pornit, cel mai probabil, pentru a evalua capacitatea economiei de a scăpa de o reintrare în recesiune cauzată de evenimentele externe. Exemplu: după anunţarea de către Statistică, săptămâna trecută, a estimărilor-semnale de creştere economică pe trimestrul al doilea (0,2% faţă de trimestrul I, respectiv 0,3% în serie ajustată sezonier faţă de trimestrul al doilea din 2010 şi 1,7% în serie brută faţă de aceeaşi perioadă), premierul Emil Boc a declarat că România nu numai că rămâne în grafic pentru ţinta de creştere de 1,5% avută în vedere pentru tot anul, dar reuşeşte să se menţină pe o creştere trimestrială superioară unor ţări ca Germania (0,1%) sau Franţa (0). Decisiv este acum, a adăugat Emil Boc, trimestrul al treilea, cu cea mai mare pondere în PIB, pentru care a fost pregătită o rectificare de buget de natură să susţină investiţiile şi crearea de locuri de muncă.

    Al treilea trimestru însă “are o bază slabă de pornire, atâta vreme cât scăderea vânzărilor de retail s-a concentrat spre sfârşitul trimestrului al doilea, în luna iunie, astfel încât va fi nevoie de creşteri lunare puternice spre a trage în teritoriu pozitiv rezultatul pe perioada iulie-septembrie”, remarcă Vlad Muscalu, analist al ING Bank România. În iunie, vânzările din retail, ca măsură a cererii interne de consum, au scăzut faţă de luna mai cu -1,2%, la cel mai redus nivel al anului (-1,2%), în special pe seama produselor nealimentare, într-un trimestru cu o scădere a vânzărilor din retail de 0,8% (mai puţin pronunţată totuşi decât în primele trei luni ale anului – 2,6%).

    “Reducerea vânzărilor în acest trimestru cu 6%, în termeni anuali, şi a investiţiilor străine directe cu 14% oferă repere pentru o evaluare negativă a consumului privat şi a investiţiilor”, remarcă Dumitru Dulgheru, analist al BCR, care apreciază că redresarea economică rămâne fragilă (creşterea trimestrială de 0,2% este sub aşteptările pieţei de 0,8%), având în vedere că “cererea externă şi-a pierdut mult din impuls, iar temerile de o acutizare a crizei datoriilor din zona euro ar putea afecta industria românească în restul anului”. Analistul BCR păstrează estimarea de creştere a PIB de 2% pentru tot anul, însă adaugă că “o încetinire mai mare a exporturilor în a doua jumătate a anului ar putea avea un impact negativ asupra creşterii economice, ţinând cont că situaţia externă se menţine tensionată, cel puţin pe termen scurt”.

    La o concluzie similară au ajuns şi analiştii Citibank care comentează de obicei situaţia României, Ilker Domac şi Gultekin Isiklar. “Cererea internă rămâne slabă, iar producţia industrială pierde impuls. Perspectivele mai slabe de creştere ale Germaniei şi ale economiei mondiale complică dinamica de creştere pentru România, pentru că îi afectează performanţa de export”, notează cei doi, făcând cunoscut că reduc în consecinţă estimarea de creştere a PIB pentru acest an de la 2% la 1,6%. Ei introduc în ecuaţie şi faptul că bucuria scăderii spectaculoase a inflaţiei în iunie şi iulie poate fi de scurtă durată şi fără efecte la nivelul dobânzilor, întrucât, “în ciuda unei perspective mai bune a inflaţiei, viitoarele ajustări de preţuri administrative şi riscurile asociate cu aplicarea programului cu FMI şi UE în anul electoral vor face BNR să menţină dobânda de politică monetară neschimbată”.

    Iar situaţia dobânzilor se grefează pe un fundal în care, după opinia lui Cezar Furtună, partener servicii financiare al KPMG în România, “există în continuare îngrijorări semnificative cu privire la nivelul împrumuturilor neperformante acordate de băncile europene către companiile si persoanele fizice din România şi suntem încă departe de a vedea scăderi semnificative ale provizioanelor pentru imprumuturi”.

    Cu ce rămânem, aşadar? Cu agricultura, deja un succes indiscutabil al anului, cu o recoltă de peste 7 milioane de tone (comparabilă cu recordul de 7,3 milioane din 2005), cu faptul că exporturile încă rezistă, cu promisiunile Guvernului de investiţii în infrastructură şi locuri de muncă şi, probabil mai presus de toate, cu grija de a evita greşelile altora sau propriile greşeli din trecut la capitolul politicilor economice şi fiscale, pornind de la evidenţa că dacă pieţele iartă pe timp de creştere economică solidă, orice greşeală e penalizată dublu în vremuri tulburi.

    Dacă ne paşte sau nu o recădere în criză, “asta depinde de deciziile de politică economică, şi nu numai, pe care o să le luăm”, conchidea recent Florian Libocor, economistul-şef al BRD. “Avem şansa de a începe o nouă fază de creştere economică sănătoasă, însa asta nu este o garanţie că aşa va fi. Trebuie să fim raţionali, prudenţi şi consecvenţi, pentru a limita la maxim potenţiale cauze interne de dezechilibre. Cât priveşte cauzele externe, putem doar să ne pregătim cât mai bine.”

  • Asigurarile generale non-auto si cele de viata au adus profit pentru Allianz-Tiriac in primul semestru

    “Portofoliul nostru isi schimba structura, iar efectele acestor transformari se resimt atat la nivelul veniturilor, cat si al profitabilitatii. Continuam sa inregistram o evolutie pozitiva a volumului de subscrieri pe segmentele non-auto, inclusiv pe asigurari de viata, in timp ce clasele auto inregistreaza contractii”, spune Rangam Bir, directorul general al Allianz-Tiriac Asigurari. In primele sase luni din 2011, valoarea primelor brute subscrise din activitatea de asigurari generale a fost de 410 milioane de lei, cu 17% mai putin decat in acelasi interval din 2010.

    Clasele de asigurari non-auto isi continua evolutia pozitiva, inregistrand, cumulat, o crestere de circa 5%, pana la un nivel semestrial de 120 milioane de lei. Liniile auto sunt insa cele care, cu cea mai ridicata pondere in portofoliu, au determinat nu doar tendinta evolutiei afacerilor de asigurari generale ale companiei, ci si amplitudinea cu care s-a manifestat aceasta tendinta. Volumul subscrierilor semestriale de asigurari auto (Casco si RCA, cumulat) a scazut pana la valoarea de 290 milioane de lei, fata de 381 de milioane de lei in primele sase luni ale anului trecut, contractia venind, in exclusivitate, din doua surse: leasing si RCA.

    “Piata non-life continua sa fie una <soft>, iar acest lucru este evidentiat de faptul ca, pe multe dintre clasele de asigurari generale, primele medii au continuat sa coboare si in aceasta prima jumatate de an. Daca in ceea ce priveste politele de asigurari de locuinte prima medie a scazut in principal ca urmare a reducerii valorii expunerii mdii per locuinta asigurata, situatia este cu totul alta la nivelul portofoliului RCA. Pentru piata romaneasca, segmentul RCA este <calcaiul lui Ahile>, o zona cu atat mai sensibila cu cat ne apropiem de momentul nu foarte indepartat de aplicare a regulilor Solvency II”, considera Rangam Bir.

    Activitatea de asigurari de viata a avut o evolutie pozitiva, primele brute subscrise evidentiind o crestere de 8%, de la 46,9 milioane de lei in primele sase luni din 2010, la 50,6 milioane de lei in semestrul unu din 2011.

  • Falimentele in lant continua. De ce nu se vede revenirea economica?

    Relansarea economica fragila. Aceasta este explicatia pe care
    economistii o gasesc pentru numarul surprinzator de mare de
    falimente inregistrat in primele sase luni ale anului. Semnalele
    mixte pe care le-am receptat in ultima perioada, pe fondul
    instabilitatii eco-no-mice internationale, nu au fost nici ele de
    ajutor. Cele aproape 11.000 de companii intrate in faliment
    confirma ca inca nu putem rasufla usurati si ca mai sunt necesare
    de eforturi pentru revenire. Cu toate acestea, este putin probabil
    ca 2011 sa fie un an cu mai multe falimente decat 2010, iar aceasta
    poate fi in sine o nota de optimism pe care o primeste fenomenul.
    “Economia se mentine intr-o perioada de stabilizare si, in aceste
    conditii, tindem sa credem ca anul 2011 va putea marca si o
    stabilizare a numarului de insolvente. Confirmarea decisiva a
    trendului economic va aparea insa in 2012, cand este posibila o
    crestere economica de 3-4%, datorata atat cresterii consumului, cat
    si majorarii cheltuielilor guvernamentale, in contextul unui an
    electoral”, este de parere Anca Catrina, risk manager al Coface
    Romania, companie care a realizat recent un studiu despre evolutia
    falimentelor in primul semestru al acestui an.

    Cele mai afectate domenii au fost comertul si constructiile,
    acestea concentrand cea mai mare parte a numarului de insolvente
    din primele sase luni ale anului, respectiv 54,68%.

    Realizatorii studiului sustin ca prin limitarea factorilor care
    au sustinut cererea de consum, precum accesibilitatea surselor de
    finantare, cresterea gradului de ocupare a fortei de munca,
    cresterea castigurilor salariale si inasprirea concurentei prin
    extinderea retelei de acoperire a hipermarketurilor, companiile din
    aceste sectoare au intampinat dificultati majore in acoperirea
    datoriilor curente, iar creditarea restrictiva a determinat
    populatia sa fie mult mai reticenta in a cheltui, dar mai dornica
    de economisire. De cealalta parte, deschiderea unei astfel de
    afaceri nu este foarte costisitoare si barierele intampinate la
    intrarea in piata sunt scazute, motiv pentru care a crescut numarul
    de companii mici si mijlocii care deruleaza afaceri in domeniu.

    De altfel, din cele aproape 640.000 de firme active la sfarsitul
    lunii iunie, 48.986 au fost infiintate anul acesta. Mai precis, la
    fiecare 1.000 de companii active au fost inregistrate 111 noi
    inmatriculari. De asemenea, raportat la acelasi reper, de 1.000 de
    companii active, numarul insolventelor inregistrate in prima
    jumatate a anului a fost de 16,79.

    Cea mai scazuta pondere in totalul insolventelor inregistrate in
    primul semestru al anului 2011 se mentine pentru jucatorii din
    industria extractiva, sanatate si asistenta sociala, productia si
    furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze.
    Caracteristica esentiala a acestor sectoare de activitate, dupa cum
    arata studiul, este reprezentata de accesul restrictiv in ceea ce
    priveste investitiile si de numarul limitat al jucatorilor
    economici, ceea ce implicit inseamna si o concurenta mai
    scazuta.

    Judecand din punct de vedere geografic, am putea spune ca
    Bucurestiul a fost locul cel mai lovit de falimente, fiind pe
    primul loc in topul judetelor, cu 1.106 companii intrate in
    insolventa. Totusi, insusirea primului loc din clasament este
    fireasca de vreme ce aici sunt si cele mai multe sedii sociale din
    tara. Alaturi de Capitala, alte judete care au un numar mare de
    firme active sunt Cluj, Constanta si Galati. Impreuna, cele patru
    acopera 35% din totalul companiilor care la sfarsitul lunii iunie
    erau declarate active.

  • Istoria marilor crahuri bursiere

    1637: Una din primele bule speculative din istoria economica a
    lumii a fost “tulipomania”, nebunia comertului cu bulbi de lalele.
    |n februarie 1637, in punctul culminant al speculatiilor, un singur
    bulb de lalea putea valora de zece ori mai mult decat venitul anual
    al unui meserias calificat. |n 1642, dupa ce piata s-a linistit
    preturile cazusera la o zecime din valorile maxime.


    1720 – Crah in Europa, in special in Marea Britanie si in
    Franta, antrenat de falimentul South Sea Company si de banca John
    Law.


    1869 – Vinerea neagra. Cunoscut drept “scandalul Fisk – Gould”,
    a fost un fenomen de panica financiara cauzat de eforturile a doi
    speculatori de a ingenunchea New York Gold Exchange.


    1873 – Panica din 1873 a antrenat o severa cadere economica in
    Europa si Statele Unite, cunoscuta drept “Long Depression”, pentru
    ca a tinut pana in 1979 sau chiar dupa in unele tari. A avut la
    baza decizia lui Otto von Bismark de a renunta la talerii din
    argint, cu efect direct asupra pietei si valorii metalului
    pretios.


    CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
    ->>>>>>>>>>>>>

  • Mediul de afaceri crede ca Europa a atins apogeul ca supraputere economica si politica

    In ciuda problemelor economice si politice actuale cu care se
    confrunta Europa, aproape doua treimi dintre respondenti (64%) sunt
    de parere ca euro, in forma sa actuala, va mai exista si peste 5
    ani.
    Sondajul prezinta o imagine interesanta asupra problemelor majore
    si subiectelor de actualitate din 15 sectoare. In mod deloc
    surprinzator, majoritatea respondentilor din toate tarile si toate
    sectoarele economice sunt ingrijorati de cresterea recenta a
    pretului petrolului si a produselor de larg consum iar 60% dintre
    acestia sunt de parere ca aprecierea preturilor va continua sa fie
    o piedica in calea redresarii economice.

    Dintre principalele masuri pentru societatile lor, prima pe
    lista indicata de respondenti a fost “modificarea operatiunilor
    pentru a realiza eficiente de cost (51 %), urmata de “imbunatatirea
    gestionarii lichiditatilor si a fondului de rulment”(42 %). Al
    treilea demers de interes a fost “exploatarea oportunitatilor de
    crestere prin tranzactii de succes” (36 %), un semn clar ca
    fuziunile si achizitiile sunt din nou in centrul interesului si pe
    numeroase agende de lucru.

    Liderii in afaceri din Romania care au participat la sondaj au
    avut in general pareri similare celor exprimate de respondentii din
    alte tari cu privire la prioritatile urmarite in vederea redresarii
    economice. S-a pus totusi un mai mare accent pe nevoia de a
    imbunatati gestionarea lichiditatilor si a fondului de comert
    (subliniata ca prioritate de 19% dintre respondentii din Romania
    comparativ cu 14% in cadrul intregului sondaj). Liderii in afaceri
    din Romania au subliniat, de asemenea, nevoia de schimbare a
    operatiunilor pentru a realiza eficiente de cost (un aspect
    considerat important de 22 % in Romania comparativ cu 17 % la nivel
    global).

    Daniela Nemoianu, Partener Executiv la KPMG in Romania explica:
    “Studiul arata ca societatile romanesti s-au adaptat in general
    bine la provocarile economice din ultimii cativa ani, cand a avut
    loc tranzitia de la boomul economic post-aderare la recesiune.
    Imbunatatirea fluxului de numerar si adaptarea operatiunilor pentru
    a raspunde unor nevoi diferite au fost esentiale pentru a face fata
    recesiunii si pentru a putea beneficia de redresarea economica,
    atunci cand aceasta va avea loc.”

    Majoritatea covarsitoare a producatorilor care au participat la
    sondaj au fost de parere ca agenda de dezvoltare in viitor va fi
    caracterizata de o serie de factori ca de exemplu continuarea
    globalizarii si patrunderea pe pietele emergente (90 %).
    Respondentii au fost de acord ca principala caracteristica a
    viitoarelor lanturi de aprovizionare va fi o flexibilitate crescuta
    si capacitatea de a opri si a relua imediat procesul de
    aprovizionare. Studiul ofera, de asemenea, o imagine fascinanta a
    schimbarilor necesare in sectorul public. De exemplu, 92% dintre
    respondenti anticipeaza o mai mare implicare a sectorului privat in
    serviciile medicale publice, atat din perspectiva serviciilor
    medicale directe cat si din cea a functiilor back office
    externalizate.

  • Analistii: Nu sunt excluse noi “reactii emotionale” ale investitorilor, cu impact asupra leului

    Ca atare, BNR va ramane cel mai probabil prudenta si nu va
    modifica dobanda de politica monetara cu ocazia sedintei din 3
    august, in ciuda faptului ca inflatia a scazut si ca are loc o
    redresare “fragila” a economiei. “Desi banca centrala nu tinteste
    un anumit nivel al cursului, nu poate ramane indiferenta la
    evolutiile cursului, cu atat mai mult cu cat inflatia este
    sensibila la fluctuatiile acestuia, iar ponderea imprumuturilor in
    valuta in portofoliul total de credite este mare, de circa 60%”,
    explica analistii bancii.

    BCR estimeaza ca in raport cu nivelul actual de 4,24 lei/euro, vom
    avea un curs valutar de 4,15 lei/euro la finele lui septembrie si
    acelasi curs pentru finele lunii decembrie.

    BNR ar putea sa inceapa insa un ciclu de inasprire a politicii
    monetare in primul trimestru al anului viitor, spre a contrabalansa
    posibile derapaje ale politicilor fiscale in anul electoral si
    pentru a incerca sa aduca rata inflatiei cat mai aproape de tinta
    pentru 2012, adauga analistii BCR.

    Pentru 2012, tinta de inflatie asumata de BNR este de 2-4%, la fel
    ca si in acest an. La nivelul lunii iunie, rata anuala a inflatiei
    a fost de 7,93%, iar pentru sfarsitul anului, banca centrala are in
    vedere o inflatie de pana la 5%.

    La randul lor, Ilker Domac si Gultekin Isiklar, analisti ai
    Citigroup, apreciaza ca BNR “continua sa se confrunte cu problema
    asigurarii unui echilibru intre riscurile inflatiei si necesitatea
    de a sustine redresarea economiei”. Cei doi considera, ca atare, ca
    BNR va urma o conduita prudenta si nu va modifica dobanda de
    politica monetara pe parcursul acestui an, mentinand-o la nivelul
    actual de 6,25% pe an.

    “Doar deviatii mari de la traiectoria inflatiei si o deteriorare a
    asteptarilor privind evolutia viitoare a inflatiei ar putea face
    BNR sa ia in considerare o majorare a dobanzilor”, adauga analistii
    Citi.

  • Cat de mult conteaza efectele unui an agricol bun asupra economiei

    Explicatia de atunci a guvernatorului era ca la nivelul PIB,
    diferenta dintre un an agricol bun si unul prost ar fi fost de
    aproximativ un miliard de euro, ceea ce insemna aproape 1% din
    PIB.

    Precedentul, neatins nici in 2008, nici de atunci incoace, era
    performanta din 2004, cand anul agricol cu recolte record a
    schimbat peste vara estimarile guvernului de atunci, care plecase
    cu asteptari de 5-6% si a ajuns la estimari de peste 8%. Privind
    retroactiv, povestea de succes din 2004 a agriculturii pare mai
    curand trista (pentru ca toti analistii au comentat-o atunci la
    fel: e nesustenabila o performanta bazata pe un sector atat de
    imprevizibil ca agricultura, profund dependent de conditiile meteo,
    cu fluctuatii mari de la un an la altul), dar mai ales ironica
    (agricultura venea ca un premiu suplimentar pentru o economie care
    oricum ar fi crescut cu 5-6% pe seama constructiilor, a consumului
    si a serviciilor in primul rand).

    Ironia vine din faptul ca in 2011, atata vreme cat exporturile
    si industria tot nu ajung ca sa traga dupa ele restul economiei
    intr-atat incat sa asigure o iesire din recesiune decisiva si fara
    emotii, un an agricol performant ar fi acum necesar ca aerul. Cerul
    (la propriu) a facut insa ca anul bun sa vina: la inceputul lui
    iulie, secretarul de stat Tanczos Barna estima ca Romania ar putea
    avea o productie de grau de peste 6 milioane de tone, peste
    productia din 2010.

    Ministrul de resort, Valeriu Tabara, a anuntat la randul lui, la
    seminarul “Mediafax Talks About Agriculture” de saptamana trecuta,
    ca randamentele la hectar au urcat la grau cu circa 40%, ceea ce
    anunta o recolta foarte buna, iar in urmatorii zece ani, Romania
    are toate sansele sa-si creasca productia de grau cu 40%, pana la 8
    milioane de tone. Pentru comparatie, anul trecut, productia de grau
    a fost de 5,7 milioane de tone, cea de porumb de 9 milioane de
    tone, iar valoarea totala a exporturilor de grau si porumb s-a
    cifrat anul trecut la aproape 800 de milioane de euro.

    Cifrele despre productie trebuie la randul lor comparate cu
    recordurile din 2004, cand Romania a produs peste 7,8 milioane de
    tone de grau si 14,5 milioane de tone de porumb.

    In asemenea conditii, expertii BCR estimeaza ca agricultura
    poate contribui in acest an cu 0,3% la cresterea economica,
    raportat la o crestere estimata a PIB de 2%, desi “ne putem astepta
    la surprize placute”. Cum se pot evalua aceste cifre? “Agricultura
    a furnizat destul de putin suport cresterii economice in ultimii
    zece ani, din cauza dependentei extrem de mari fata de conditiile
    meteo si bazei slabe de echipamente agricole a gospodariilor”,
    apreciaza Lucian Anghel, economistul-sef al bancii. “Daca
    productivitatea in agricultura ar converge spre standardele zonei
    euro, Romania si-ar putea dubla productia agricola, si-ar putea
    tripla exporturile si ar putea hrani patru tari de dimensiunile
    sale.”

  • Ce mai pot cumpara investitorii de la Radu Georgescu

    Un document publicat recent in Monitorul oficial de una dintre
    companiile din grupul lui Radu Georgescu, Gecad Technologies,
    aducea in prim plan o situatie cu care antreprenorul deja nu mai
    surprinde: o tehnologie dezvoltata de softistii din echipa lui ar
    putea fi achizitionata de o companie IT internationala. Neobisnuit
    este totusi faptul ca informatia a iesit pe piata inainte ca Gecad
    sa semneze contractul, sa incaseze banii si sa mediteze o luna sau
    doua despre cum ar suna cel mai bine comunicatul de presa care sa
    anunte tranzactia. “E o scapare”, admite Georgescu.

    Cum grupul Gecad are deja in spate tranzactii cu nume ca
    Microsoft, Cisco sau Naspers, informatia despre lansarea unor noi
    negocieri de vanzare nu mai trezeste atatea emotii cat mai degraba
    intrebarea – ce tehnologie e scoasa la vanzare acum? “O parte din
    codul si tehnologia aferente solutiei de server de e-mail Axigen a
    fost rafinata si dezvoltata pentru a servi drept baza unui nou
    proiect «Phoenix S3», care a fost conceput pentru a fi vândut de
    catre societate unui potential investitor strategic tert”, suna
    descrierea seaca din Monitorul Oficial.

    Radu Georgescu vine cu detalii, contextualizeaza si explica in
    cateva cuvinte care e locul Phoenix pe piata. In lume este un
    interes enorm pentru tehnologii cloud, dupa cum spune antreprenorul
    roman al carui nume are rezonante internationale de cand a vandut o
    tehnologie antivirus catre Microsoft in 2003. In acest moment,
    lider pe servicii cloud este compania americana Amazon, iar ceea ce
    a dezvoltat Gecad se poate dovedi competitorul numarului unu
    mondial pe servicii web. “Phoenix poate deveni competitia Amazon pe
    servicii web de stocare”, puncteaza Georgescu.

    Dincolo de explicatiile tehnice, ceea ce ar trebui sa inteleaga
    o persoana non IT despre Phoenix este faptul ca este o tehnologie
    deja existenta, aflata in productie, cu zeci de milioane de
    utilizatori si bazata pe unul dintre cele mai fierbinti concepte
    din industria mondiala IT, cloudul – sistemul care le permite
    companiilor sa acceseze de la distanta, prin internet, diferite
    servicii si aplicatii care nu mai sunt instalate local, ci in
    centre de date specializate. “Am un server de mail, Axigen, care
    este in productie de patru cinci ani, si care face exact ce face
    serviciul de stocare al Amazon. In acest moment Phoenix nu este un
    produs pe tabla de proiectare, ci un produs in productie de patru
    ani de zile.”

    Ce se va intampla in continuare? Georgescu ocoleste intrebarile
    abil si incepe prin a comenta titlurile deja aparute in presa in
    legatura cu subiectul Phoenix, precizand ca nu vanzarea tehnologiei
    ar trebui pusa in prim plan, ci faptul ca actionarii minoritari nu
    au drept de veto in cazul unei tranzactii, adaugand ca in acest caz
    compania are toate optiunile deschise: “Daca ma intrebi daca vand
    sau nu, raspunsul e habar nu am – pot sa ma duc la o alta companie
    si sa facem un parteneriat in care eu sa ii pun la dispozitie
    partea asta, ei sa faca restul si sa oferim ceva impreuna. Sau pot
    sa ma duc la ei, iar ei sa spuna ca produsul e nemaipomenit: hai sa
    te cumpar. E o problema de optiune care e drumul cel mai bun si
    acum nu stiu raspunsul la intrebarea asta”.

    Nu este singurul subiect fierbinte de pe agenda antreprenorului
    roman. Chiar daca planurile de listare in SUA pentru o alta
    companie din grup – distribuitorul electronic de software Avangate
    – s-ar putea concretiza mai tarziu decat estimarile initiale,
    undeva prin 2015, poate chiar 2016, Georgescu spune ca nu se
    grabeste si ca pana atunci se asigura, ca actionar, ca face toti
    pasii, dificili si costistori din punct de vedere financiar.

    Primul pas a fost mutarea sediului central al Avangate in
    Statele Unite. Drumul spre sediul central in SUA este insa lung si
    scump. Primul pas a fost atragerea in actionariat, in martie, a
    fondului 3TS Capital Partners, care este sustinut de americanii de
    la Cisco. De ce a fost nevoie de un fond in Avangate pentru a muta
    sediul in SUA? Dincolo de reguli, de rigurozitate, de conexiuni, un
    asemenea fond aduce si incredere in discutiile din State. “Oamenii
    vad ca nu discuta doar cu un actionar din Estul Europei”. Georgescu
    relateaza ca, dupa atragerea fondului, urmatorul pas in construirea
    echipei din SUA a fost recrutarea boardului.