BusinessMagazin

Category: Transporturi

Analize din domeniul transporturilor – informații interesante despre companiile de transport și nu numai

  • Drive test pentru Germania

    Opel a cerut ajutor de stat ca sa se poata descurca in criza,
    insa faptul ca General Motors, compania-mama, a revenit de la
    insolventa la profitabilitate i-a redus sansele. In plus, GM are
    deja la dispozitie 1,9 miliarde de euro, bani ai contribuabililor
    americani, cu care sa mentina Opel pe linia de plutire. Cancelarul
    Angela Merkel a lasat cumva usa intredeschisa, afirmand ca “nu s-a
    spus ultimul cuvant” si ca va face orice ca sa sustina cele 25.000
    de locuri de munca in industria germana auto reprezentate de Opel,
    insa va fi complicat sa se ajunga la o solutie de compromis, mai
    ales dupa ce Berlinul abia a adoptat un program de masuri dure de
    reducere a deficitului bugetar, in valoare de 11,2 milioane de
    euro, care limiteaza din principiu subventiile si ajutoarele pentru
    companii.

    Strategia Opel, evident, a fost sa apeleze la guvernele locale din
    landurile Hesse, Renania de Nord-Westfalia, Turingia si
    Renania-Palatinat, fiindca ele sunt direct interesate de mentinerea
    locurilor de munca din fabricile operate de Opel pe teritoriul lor.
    Liderii celor patru landuri au discutat cu cancelarul Angela
    Merkel, incercand s-o convinga ca la randul ei sa-l convinga pe
    ministrul Bruederle sa se induplece. Indiferent care va fi
    rezultatul, o impresie de nedreptate tot va ramane, dupa cum
    remarca ziarul Sueddeutsche Zeitung: “Ministrul Bruederle are
    dreptate sa se opuna sprijinului pentru fabricantii auto.

    Opel avea oricum probleme si inainte de criza. Industria auto a
    produs prea multe masini, iar un sprijin din partea statului nu va
    face decat sa intarzie adaptarea ei la nivelul pietei si va
    distorsiona concurenta. Plus ca nimeni nu garanteaza ca banii
    statului nu se irosesc si ca fabricile Opel nu se vor inchide
    oricum in cativa ani”.

  • Cum au trecut companiile low-cost in liga mare

    Natasa Kazmer este de opt ani “omul de la Wizz Air”. S-a angajat
    in companie de la startul acesteia, a participat de la sedintele de
    strategie pana la fiecare conferinta de presa pentru lansare sau
    pozitionare si la toate sedintele de marketing. La inceput, jobul
    parea mai usor; cand s-a angajat in Wizz, avea o echipa de 14
    persoane si o secretara, echipa “normala din punct de vedere
    numeric” pentru coordonarea departamentului de marketing si
    corporate affairs.

    Din 2009, Natasa Kazmer a ramas fara secretara si cu o singura
    persoana in subordine. Si munceste mult mai mult. Per total insa, e
    multumita: Wizz Air, care a implinit in luna mai sase ani de la
    infiintare (cu peste 22 de milioane de pasageri transportati in
    aceasta perioada), a trecut peste 2009 cu o crestere de 30%, in
    conditiile in care veniturile companiilor aeriene si numarul
    pasagerilor au scazut in medie cu 12-20%.
    Startul in 2010 a fost destul de bun pentru Wizz Air, povesteste
    Kazmer, iar rezultatele primului semestru ar fi aratat si mai bine
    daca nu ar fi erupt niciun vulcan in Islanda.

    Povestea cu Eyjafjoell a adus Wizz pierderi de 10 milioane de
    euro – odata cu anularea a 930 de zboruri si a unui minus de
    135.000 de pasageri. “In primul trimestru din 2010 am vazut o
    normalizare, pasagerii s-au intors, cifrele aratau cam la fel cu
    primul semestru din 2008 – insa odata cu eruptia, am pierdut din
    nou controlul asupra a cum va fi 2010.”

    Eyjafjoell nu e insa singurul necaz in ceea ce priveste Europa
    de Est: nici economiile din zona nu o duc prea bine, iar bugetarile
    Wizz Air au luat in calcul un 2010 mai prost decat 2009; “tarile
    din CEE sunt puternic afectate de criza si au datorii publice mari,
    combustibilul se scumpeste din nou, iar slabirea dolarului ne
    incurca destul de mult la raportare”, explica oficialul Wizz,
    companie al carei business este concentrat 100% in Europa de
    Est.

    Expunerea Wizz in CEE face ca operatorul low-cost sa fie afectat
    de orice stiri proaste ar veni dinspre Varsovia, Bucuresti,
    Budapesta, Praga, Kiev sau Sofia: “Cea mai mare parte a afacerilor
    Wizz este concentrata in Polonia si Romania, dar orice influenta
    macroeconomica negativa dinspre celelalte piete e la fel de rea,
    deoarece sunt piete in dezvoltare si trebuie sa ne uitam la toate
    cu egala atentie”.

    Desi 2009 a fost caracterizat drept un an greu de toate
    companiile aeriene care opereaza in Romania, Kazmer spune ca pentru
    Wizz anul trecut a adus profit. Este adevarat, nu atat de mult ca
    in 2008: “Suntem profitabili in Romania si vom folosi acest profit
    pentru a il reinvesti in bazele noastre din Romania, dar si pentru
    a mentine sau a scadea tarifele, lucru pe care l-am facut si in
    2009”.

  • Dealerii Dacia au inceput sa livreze versiunile 4X4 ale modelului Duster

    “Cererea pentru veresiunea 4X4 este mai mare decat cea pentru
    4X2, ceea ce face ca varianta cu tractiune integrala sa fie
    asteptata mai mult, o luna – doua”, a declarat seful
    departamentului de marketing al dealerului Auto Cobalcescu, Marius
    Bocsa.

    Cei mai multi dintre clientii Duster 4X4 prefera varianta de top
    diesel a modelului.

    “Firmele se orienteaza cu precadere spre variantele 4X2,
    intrucat acestea sunt mai ieftine, in timp ce clientii persoane
    fizice prefera versiunile 4X4”, a spus directorul de marketing al
    dealerului Auto Marcu’s Grup, Valentin Iliescu.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Unde s-au dus cele aproape 2 miliarde euro alocate de stat in ultimii ani pentru CFR Calatori?

    “Unde s-au dus cele 2 miliarde de euro alocate de stat, daca
    numarul biletelor vandute de CFR Calatori a fost in continua
    scadere in ultimii cinci ani, traficul din 2009 fiind cu 32% mai
    mic decat cel din 2005, confortul pasagerilor nu s-a imbunatatit,
    iar flota de trenuri este inca deficitara?”, se intreaba Ziarul Financiar in editia de
    vineri    .

    Spre deosebire de tarile din Occident precum Austria sau
    Germania, unde companiile feroviare sunt profitabile, CFR Calatori
    a ramas o companie sustinuta de stat, care va trebui, la un moment
    dat, sa intoarca spirala si sa aduca si bani la stat”, a declarat
    Stefan Roseanu, secretarul general al Asociatiei Industriei
    Feroviare.

    El adauga ca transportatorul feroviar de stat poate fi
    considerat “o gaura neagra”, in conditiile in care statul aloca
    bani si suporta pierderi, dar ca acest lucru este cauzat de faptul
    ca transportul feroviar de stat continua sa fie un transport social
    (prin reducerile de care beneficiaza elevii, studentii, pensionarii
    la biletele de tren).

    Radu Berceanu, ministrul Transporturilor si Infrastructurii, a
    sustinut de mai multe ori ca institutia pe care o conduce nu ar
    trebui sa mai aloce subventii pentru biletele elevilor,
    studentilor, pensionarilor si ca aceasta cheltuiala ar trebui sa
    revina Ministerului Educatiei sau Finantelor. Pana acum insa, nu
    s-a luat nicio masura in acest sens.

    “Cea mai mare parte a banilor primiti de CFR Calatori de la
    stat, aproape 40% sunt folositi pentru a acoperi diferenta dintre
    pretul perceput la biletele de tren si costul de operare”, spune
    Roseanu.

    Reprezentantii transportatorului feroviar de stat nu au precizat
    cat din banii primiti de la stat reprezinta bani care acopera
    biletele elevilor, studentilor sau pe cele cumparate de
    pensionari.

    Cu toate acestea, anul trecut, CFR Calatori a vandut 62 de
    milioane de bilete la tren, in scadere cu 17% fata de anul anterior
    si cu aproape 32% fata de anul 2005.

    “Diminuarea circulatiei intre regiuni pe fondul scaderii
    generale a economiei, reducerea numarului de trenuri determinata de
    efectuarea de lucrari de reabilitare la infrastructura feroviara si
    inchiderea unor sectii de circulatie au dus la reducerea traficului
    de calatori”, potrivit oficialilor CFR Calatori.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • In interiorul celui mai scump avion din lume

    “Sunteti la fel de curiosi ca noi sa vedeti daca e asa de
    silentios precum se spune?” Acestea au fost primele cuvinte ale
    pilotului, inainte ca noua vedeta a companiei aeriene Lufthansa,
    aeronava superjumbo A380, sa decoleze saptamana trecuta de pe baza
    din Hamburg. Zborul de doua ore, la care au participat peste 500 de
    invitati, dar si 22 de membri ai echipajului, a fost asteptat cu
    sufletul la gura si in nordul, si in vestul Germaniei. Daca la
    Hamburg, vremea destul de insorita a scos sute de curiosi la
    marginea pistei, care au vrut sa priveasca primul zbor oficial al
    aeronavei, nici cei din Frankfurt nu s-au lasat mai prejos, in
    ciuda faptului ca, la momentul aterizarii, ploaia parea sa strice
    momentul de glorie al A380-lui, avion supranumit “regina cerului”
    de catre Chew Choon Seng, CEO al Singapore Airlines.

    Parerea lui Chew Choon Seng a facut inconjurul lumii aviatice:
    Singapore Airlines a fost prima companie care a primit aeronava
    pentru zboruri comerciale, dar a semnat si un acord cu Airbus
    pentru a avea exclusivitate timp de zece luni pe zborurile cu A380.
    Airbus a primit pana in prezent 202 de comenzi ferme pentru A380 de
    la 17 clienti, dintre care a livrat 27 pana acum, insa cel mai
    important cumparator este Emirates, care a plasat 58 de comenzi. In
    Europa, Lufthansa ramane cel mai mare client de Airbus A380, cu 15
    comenzi, fiind urmata de Air France si British Airways, fiecare cu
    cate 12 comenzi.

    Wolfgang Mayrhuber, CEO al companiei germane, spune ca Lufthansa
    a primit aeronava mai tarziu decat Air France doar pentru ca a
    plasat comanda mai tarziu si nu din alte motive: “Nu am vrut sa fim
    primii care luam in primire aeronava aceasta”. Oricum, livrarile
    aeronavelor A380 au intarziat cativa ani, astfel ca nu putini au
    fost cei care au asteptat cu sufletul la gura ca Lufthansa sa
    zboare cu A380. Compania germana a ales pentru A380 o configuratie
    cu 526 de locuri pentru pasageri, dintre care 8 sunt la first
    class, 98 la business class, iar restul, la economic. “In cooperare
    cu Airbus, am dezvoltat mai multe solutii tehnice in ceea ce
    priveste designul cabinei si finisarile”, a spus Mayrhuber in
    cadrul ceremoniei organizate la uzina Airbus din Hamburg, care a
    marcat livrarea primei aeronave A380 catre Lufthansa si la care au
    participat circa 700 de invitati, 100 de jurnalisti din intreaga
    lume, oameni de afaceri si oficiali ai Lufthansa, Airbus si
    Rolls-Royce.

  • BM: cine sunt tinerii manageri care vor reporni economia

    In urma cu cinci ani, BUSINESS Magazin lansa o provocare pentru
    piata media romaneasca: un catalog al tinerilor manageri si
    antreprenori. Adica cei care, desi aveau mai putin de 40 de ani,
    reusisera sa fie recunoscuti in domeniul lor de activitate. Aflat
    la a cincea editie, catalogul “100 Tineri Manageri de Top” aduna
    povestile si viziunea a inca 100 de manageri, fiecare relevant
    pentru industria din care face parte.

    Dintre cei 100 de manageri prezentati in acest an, cinci au fost
    selectati pentru premii de juriul format din trei headhunteri –
    George Butunoiu (George Butunoiu Consulting), Madalina Balan (Hart
    Human Resources Consulting) si Daniela Necefor (Total Business
    Solutions).
    Madalina Teodorescu, 36 de ani, coordonatoarea activitatii de
    vanzari si distributie de retail a Raiffeisen Bank Romania, a
    saptea banca din sistem dupa valoarea activelor, a primit premiul
    pentru categoria servicii financiare.
    Unul dintre cei mai tineri manageri prezenti in cadrul editiei din
    acest an a catalogului, Ovidiu Ghiman, 32 de ani, a castigat
    premiul pentru categoria IT&C. Ghiman este cel care defineste
    strategia Romtelecom si traseaaza liniile dezvoltarii afacerii,
    atat organic, cat si prin achizitii.
    Premiul categoriei piete industriale a fost castigat de Andrei
    Dumitrescu, 35 de ani. Actualul director de marketing si vanzari la
    divizia de adezivi a Henkel, Dumitrescu a fost unul dintre primii
    angajati ai Henkel in Romania in urma cu 12 ani.
    Cristian Popescu, 38 de ani, vicepresedinte responsabil pentru
    departamentul de resurse umane in cadrul producatorului de bere
    Ursus Breweries, a fost considerat de membrii juriului cel mai de
    succes tanar manager din categoria piete de consum in acest an, iar
    Carmen Daniela Tanasie, CEO al Omnicom Media Group Romania, a
    castigat premiul categoriei servicii.
    Spre deosebire de ceilalti ani, BUSINESS Magazin a inclus in
    catalog si 20 de tineri manageri expati, premiul acestei categorii
    fiind castigat de Ali Ergun Ergen, seful Baneasa Developments,
    dezvoltatorul proiectului Baneasa, cel mai mare de acest fel din
    Romania.
    In cadrul galei organizate impreuna cu partenerii Romtelecom si RBS
    Bank Romania, BUSINESS Magazin a mai acordat alte cinci premii
    speciale.
    Sorin Boza, directorul de investitii – proiecte de dimensiuni mari
    in cadrul Lafarge Romania a primit premiul special “Think BIG”.
    Boza a fost cel care a coordonat dezvoltarea celui mai mare siloz
    de clincher (produs intermediar la fabricarea cimentului) din
    lume.

    Mihai Cioltea, directorul de expansiune al Zara in Romania, a
    primit premiul special ” 75% din lumea intreaga”. Cioltea, fost
    membru al echipei PRO Tv, a lucrat timp de mai multi ani pe vase de
    croaziera, timp in care a vizitat, dupa cum spune chiar el, trei
    sferturi din lume. Razvan Petrescu, seful din Romania al celui mai
    mare producator de telefoane mobile din lume, Nokia, a primit
    premiul special “telefonul fara fir”, iar Cristian Ionescu, seful
    Coface pentru Romania, Slovacia si Bulgaria a castigat premiul
    “AAA+”.

    La a cincea editie a galei BUSINESS Magazin, au fost acordate si
    cinci premii aniversare, pentru tinerii manageri si antreprenori
    care au avut o evolutie interesanta in ultimii cinci ani.
    Premiile au fost acordate lui Septimiu Postelnicu, vicepresedinte
    Unicredit }iriac Bank Romania, Mihai Ghyka, CEO al Bergenbier, Vlad
    {eitan, seful diviziei de marketing a OMV Refining&Marketing,
    Catalin Olteanu, Chief Product & Technology Officer al UMT
    (companie infiintata de Olteanu si achizitionata de Microsoft) si
    Raul Ciurtin, actionar majoritar si presedinte al Albalact.

    Aflati mai multe despre cei 100 de tineri manageri inclusi in
    editia din acest an a catalogului Tineri Manageri de Top editata de
    BUSINESS Magazin, precum si despre evolutia celor 400 de manageri
    prezentati in editiile anterioare pe www.businessmagazin.ro.

  • Cei mai buni tineri manageri din Romania (GALERIE FOTO)


    In urma cu cinci ani, BUSINESS Magazin lansa o provocare pentru
    piata media romaneasca: un catalog al tinerilor manageri si
    antreprenori. Adica cei care, desi aveau mai putin de 40 de ani,
    reusisera sa fie recunoscuti in domeniul lor de activitate. Aflat
    la a cincea editie, catalogul “100 Tineri Manageri de Top” aduna
    povestile si viziunea a inca 100 de manageri, fiecare relevant
    pentru industria din care face parte.


    Dintre cei 100 de manageri prezentati in acest an, cinci au fost
    selectati pentru premii de juriul format din trei headhunteri –
    George Butunoiu (George Butunoiu Consulting), Madalina Balan (Hart
    Human Resources Consulting) si Daniela Necefor (Total Business
    Solutions).

    Madalina Teodorescu, 36 de ani, coordonatoarea activitatii de
    vanzari si distributie de retail a Raiffeisen Bank Romania, a
    saptea banca din sistem dupa valoarea activelor, a primit premiul
    pentru categoria servicii financiare.


    Unul dintre cei mai tineri manageri prezenti in cadrul editiei
    din acest an a catalogului, Ovidiu Ghiman, 32 de ani, a castigat
    premiul pentru categoria IT&C. Ghiman este cel care defineste
    strategia Romtelecom si traseaaza liniile dezvoltarii afacerii,
    atat organic, cat si prin achizitii.

    Premiul categoriei piete industriale a fost castigat de Andrei
    Dumitrescu, 35 de ani. Actualul director de marketing si vanzari la
    divizia de adezivi a Henkel, Dumitrescu a fost unul dintre primii
    angajati ai Henkel in Romania in urma cu 12 ani.
    Cristian Popescu, 38 de ani, vicepresedinte responsabil pentru
    departamentul de resurse umane in cadrul producatorului de bere
    Ursus Breweries, a fost considerat de membrii juriului cel mai de
    succes tanar manager din categoria piete de consum in acest an, iar
    Carmen Daniela Tanasie, CEO al Omnicom Media Group Romania, a
    castigat premiul categoriei servicii.

    Spre deosebire de ceilalti ani, BUSINESS Magazin a inclus in
    catalog si 20 de tineri manageri expati, premiul acestei categorii
    fiind castigat de Ali Ergun Ergen, seful Baneasa Developments,
    dezvoltatorul proiectului Baneasa, cel mai mare de acest fel din
    Romania.

    In cadrul galei organizate impreuna cu partenerii Romtelecom si
    RBS Bank Romania, BUSINESS Magazin a mai acordat alte cinci premii
    speciale. Sorin Boza, directorul de investitii – proiecte de
    dimensiuni mari in cadrul Lafarge Romania a primit premiul special
    “Think BIG”. Boza a fost cel care a coordonat dezvoltarea celui mai
    mare siloz de clincher (produs intermediar la fabricarea
    cimentului) din lume.

    Mihai Cioltea, directorul de expansiune al Zara in Romania, a
    primit premiul special ” 75% din lumea intreaga”. Cioltea, fost
    membru al echipei PRO Tv, a lucrat timp de mai multi ani pe vase de
    croaziera, timp in care a vizitat, dupa cum spune chiar el, trei
    sferturi din lume. Razvan Petrescu, seful din Romania al celui mai
    mare producator de telefoane mobile din lume, Nokia, a primit
    premiul special “telefonul fara fir”, iar Cristian Ionescu, seful
    Coface pentru Romania, Slovacia si Bulgaria a castigat premiul
    “AAA+”.

    La a cincea editie a galei BUSINESS Magazin, au fost acordate si
    cinci premii aniversare, pentru tinerii manageri si antreprenori
    care au avut o evolutie interesanta in ultimii cinci ani.
    Premiile au fost acordate lui Septimiu Postelnicu, vicepresedinte
    Unicredit }iriac Bank Romania, Mihai Ghyka, CEO al Bergenbier, Vlad
    {eitan, seful diviziei de marketing a OMV Refining&Marketing,
    Catalin Olteanu, Chief Product & Technology Officer al UMT
    (companie infiintata de Olteanu si achizitionata de Microsoft) si
    Raul Ciurtin, actionar majoritar si presedinte al Albalact.

    Aflati mai multe despre cei 100 de tineri manageri inclusi in
    editia din acest an a catalogului Tineri Manageri de Top editata de
    BUSINESS Magazin, precum si despre evolutia celor 400 de manageri
    prezentati in editiile anterioare pe www.businessmagazin.ro.

  • Reportaj: O zi intr-o masina de 250.000 de euro

    Pe la jumatatea deceniului trecut, cand francezii de la Renault
    se gandeau cum sa produca cea mai ieftina masina din lumea
    civilizata, nemtii de la Volkswagen cumparasera de cativa ani marca
    ceheasca Skoda si visau la marcile britanice aflate la celalalt
    spectru al lumii auto.

    Prin achizitia Rolls-Royce Motors in 1998, credeau ca au
    impuscat nu unul, ci doi iepuri, prin cumpararea cu aproximativ 500
    de milioane de euro a celebrelor marci auto Rolls-Royce si Bentley.
    Numai ca planurile lor au fost date peste cap cu mai putin de 50 de
    milioane de euro de BMW, care a cumparat drepturile asupra marcii
    Rolls-Royce de la Rolls-Royce plc, producatorul de motoare de
    avioane, cel care detinea de fapt marca britanica, dar o oferise
    spre licenta catre Rolls- Royce Motors. Altfel spus, Volkwagen a
    ramas cu brandul Bentley si fabrica ce producea Bentley si
    Rolls-Royce, dar fara drepturile asupra marcii Rolls-Royce.

    Asa a inceput probabil cel mai interesant razboi germano-german
    din industria auto, care a avut ca miza doua branduri britanice. In
    timp ce BMW a construit de la zero modelul Rolls-Royce Phantom,
    Volkswagen a ales ca masinile Bentley sa imparta multe dintre
    componente cu cele din gama Volkswagen. Daca in materie de
    business-plan lucrurile mergeau cum nu se poate mai bine, cu 10.000
    de masini vandute pe an, la nivelul imaginii de marca exclusivista
    Bentley avea o potentiala problema.

    Odata cu criza economica din ultimii ani, situatia s-a schimbat
    in si mai rau, vanzarile Bentley au scazut la mai putin de jumatate
    si, in plus, cea mai bine vanduta gama, Continental GT, era
    considerata de unii dintre clienti un fel de Volkswagen Phaeton
    intr-o alta caroserie. In plus, Rolls-Royce a anuntat lansarea unui
    nou model, un “baby Rolls”, cum il denumeau specialistii din
    domeniul auto, care va purta numele oficial Ghost. Adica un atac
    direct la Bentley.

    Cam acesta este contextul in care apare pe piata in acest an
    Bentley Mulsanne, o masina pentru care producatorul britanic a
    organizat luna aceasta o sesiune de teste oficiale in Scotia.
    Sesiune care a inclus mai bine de 300 de kilometri de teste, pe
    parcursul unei zile intregi, cu scurte pauze pentru dejun si cateva
    vizite la doua dintre cele mai cunoscute castele din estul Scotiei
    – Bamburgh si Floors. “Era normal sa cream pentru acest test-drive
    o atmosfera cat mai apropiata de imaginea noastra. Asa ca alegerea
    Scotiei si a castelelor a venit ca o manusa”, ma lamureste Mike
    Hawes, seful departamentului de comunicare al Bentley, un
    neo-zeelandez care a lucrat timp de mai multi ani pentru gigantul
    japonez Toyota. Hawes a spus probabil acelasi lucru si ziaristilor
    britanici si americani, care au testat pana acum masina si in mod
    cert o va face si pentru cei asiatici, care urmeaza sa vina dupa
    noi, Romania fiind inclusa de Bentley in aceeasi serie cu tari
    precum Cehia, Grecia, Turcia sau Rusia.

  • Karsten Benz, Lufthansa: cresterea din regiune va fi mai interesanta decat in Europa de Vest

    Cea mai importanta strategie anticriza si de lupta cu companiile
    aeriene low-cost a fost pretul unic adoptat de nou infiintata
    companie Lufthansa Italia pe zborurile dinspre Romania (tariful de
    100 de euro dus-intors a ramas fix de la lansarea companiei in
    iarna anului trecut), strategie care a asigurat companiei cota de
    piata pe zborurile catre Italia, cea mai solicitata destinatie din
    Romania. “Astfel de politici tarifare vor mai aparea pe Lufthansa”,
    admite Benz.


    Citeste mai multe     pe www.businessmagazin.ro

  • Toate zborurile duc la Frankfurt

    Lufthansa a ajuns la 600.000 de pasageri transportati si la o
    cota de piata de 24% in Romania, imediat dupa TAROM. Benz nu
    considera insa suficienta cota de piata din Romania. Crede ca mai
    sunt multe variante de crestere, in special prin conectarea mai
    multor orase cu hub-urile vest-europene. Mai ales ca Romania face
    parte din top 3 european in ceea ce priveste cresterea din
    urmatorii ani: “Polonia, Romania si Rusia sunt cele trei ‘hot
    spot’-uri in Europa, iar cand vine vorba de ‘long haul’, China si
    India sunt cele mai importante”.


    Cititi mai multe     pe www.businessmagazin.ro