BusinessMagazin

Category: Transporturi

Analize din domeniul transporturilor – informații interesante despre companiile de transport și nu numai

  • Macheta celui mai mare aeroport din lume (GALERIE FOTO)

    Proiectul este expus la Miniatur Wunderland, in Hamburg, si
    include 40 de aeronave care aterizeaza si decoleaza si 90 de
    vehicule care se perinda pe pistele aeroportului. Costul machetei
    de dimensiuni reduse, dar construita cu atentie la cele mai fine
    detalii, este estimat la 3,5 milioane de euro – rezultatul e insa
    uimitor.

    CITESTE SI

    CU CAT SE VOR SCUMPI BILETELE LOW-COST DUPA MUTAREA ZBORURILOR PE
    OTOPENI?

    CITESTE SI

    CE INSEAMNA MODERNIZAREA AEROPORTULUI OTOPENI SI CAND NE LUAM
    RAMAS-BUN DE LA CEL DIN BANEASA




  • Povestea primului importator de masini din Romania. De ce isi vinde afacerea?

    Herbert Stein s-a lansat in businessul romanesc in urma cu 18
    ani, cand singurul om de afaceri care mai importa masini in Romania
    era Ion Tiriac. In 1993, cand Stein a lansat AutoItalia, singurii
    importatori oficiali prezenti in Romania erau cei detinuti de Ion
    Tiriac – Romcar, pentru marca Ford, si Autorom, pentru
    Mercedes-Benz -, lista completata si de Renault. AutoItalia a
    inceput vanzand masini Fiat, dar portofoliul companiei a crescut pe
    parcurs, fiind completat de marcile premium ale concernului Fiat –
    Alfa Romeo, Lancia si mai tarziu Maserati. Pe langa acestea, s-au
    integrat si branduri precum SsangYong, Honda Motorcycles, dar si
    Infiniti, brandul premium al grupului Nissan. Probabil cel mai mare
    insucces al AutoItalia a fost “ratarea” brandului Ferrari, mult
    dorit in portofoliul AutoItalia, dar care din mai 2007 este
    reprezentat in Romania de compania Forza Rossa, controlata de Ion
    Bazac, fost ministru al sanatatii din partea PSD, si sotia sa,
    Camelia Bazac, care a fost si primul brand manager pentru Maserati
    in cadrul AutoItalia.

    In prezent, AutoItalia detine licenta pentru 13 branduri: Fiat,
    Fiat Comerciale, Alfa Romeo, Lancia, Infiniti, SsangYong, Maserati,
    Abarth, Honda Motorcycles si scuterele Segway, la care s-au adaugat
    de la inceputul anului si Chrysler, Jeep si Dodge, dupa semnarea
    unui acord preliminar cu grupul Fiat si pentru acestea. Dupa mai
    multe zvonuri despre vanzarea companiei in ultimul an, Herbert
    Stein a ajuns la o intelegere cu firma israeliana Mediterranean Car
    Agency pentru vanzarea AutoItalia, importatorul marcilor grupului
    Fiat, SsangYong, Infiniti si al motocicletelor Honda pe piata
    locala, potrivit unei surse din industrie. Tranzactia se situeaza
    in jurul a 20 de milioane de euro si depinde de indeplinirea unor
    conditii.

    Mediterranean Car Agency detine importurile Fiat in Israel si
    este controlata de omul de afaceri Michael Levy. Michael Levy, cel
    care va prelua AutoItalia, este fiul lui Ennio Leah Levi, un
    industrias italian care a imigrat in Israel in 1979, dupa ce
    familia sa a infiintat in 1971 o fabrica de textile. Importatorul
    Fiat Levy Mediterranean a fost infiintat in 1989. Unul dintre
    semnalele unei tranzactii a fost la sfarsitul anului trecut, cand
    AutoItalia a imprumutat 9,5 milioane de euro de la Mediterranean
    Car Agency. Compania a gajat imprumutul cu mai multe proprietati
    imobiliare situate in bulevardele Colentina si Timisoara din
    Bucuresti, la cea din urma adresa aflan-
    du-se si sediul central al companiei. Ulterior semnarii
    contractului de imprumut, actionarii AutoItalia au decis sa
    transfere catre Ran Auto Handels, firma-mama, inregistrata in
    Austria, peste 98% din actiunile AutoItalia Showroom, divizia care
    se ocupa de distributia vehiculelor.

    Oficialii AutoItalia si cei ai Mediterranean Car Agency nu au
    oferit niciun comentariu despre acest subiect, tranzitia oficiala
    urmand insa a avea loc la mijlocul acestei saptamani. Vanzarea
    grupului AutoItalia reprezinta primul exit de pe piata auto locala
    si vine la doi ani de la inceputul crizei, interval in care
    vanzarile de masini s-au micsorat cu aproape 70% fata de nivelul
    atins in 2007 si 2008. In prezent, reteaua AutoItalia este
    alcatuita din peste 40 de showroomuri, dintre care trei sunt parte
    a AutoItalia Showroom, divizia de retail a grupului. Afacerile
    grupului AutoItalia au atins anul trecut un nivel de aproximativ 60
    milioane de euro, potrivit estimarilor BM, dupa ce in 2009 acestea
    au fost de peste 92 milioane de euro.

    Primul exit dintr-un business auto de mari dimensiuni a fost la
    finele anului 2009, atunci cand Ion Tiriac s-a retras complet din
    actionariatul Mercedes-Benz Romania prin vanzarea pachetului de 49%
    catre Daimler AG, in timp ce in vara anului trecut a cedat
    importurile marcii Ford catre divizia locala a constructorului
    american care detine uzina de la Craiova. Spre deosebire de Herbert
    Stein, Ion Tiriac detine in continuare importatorii marcilor
    Hyundai, Mitsubishi, Jaguar si Land Rover, plus reteaua de dealeri
    TiriacAuto, in care sunt comercializate mai bine de zece branduri
    auto, inclusiv Mercedes-Benz si Ford. Alte tranzactii, de mici
    dimensiuni, au avut loc anul trecut si au vizat cei doi dealeri
    Dacia-Renault ai IPSO, cel din Otopeni fiind preluat de grupul
    israelian New Kopel si transformat in centru Opel, iar cel din
    Ploiesti de dealerul Renault-Nissan Serus, cel mai mare din
    Capitala, tranzactii evaluate la cateva milioane de euro.

    Vanzarile AutoItalia au atins anul trecut un nivel de peste
    3.800 de unitati, in scadere cu 50% fata de 2009, din care aproape
    3.600 reprezinta Fiat. In acelasi timp, cota de piata a AutoItalia
    a scazut la 3,2% din piata totala in 2010, fata de aproape 5% in
    anul anterior.Rezultatele din 2010 au confirmat estimarile lui
    Stein din luna martie a anului trecut, cand acesta declara intr-un
    interviu ca se asteapta ca intreg anul 2010 sa fie unul dificil –
    nu doar prima jumatate, asa cum declarau majoritatea executivilor
    din auto la acea vreme. Mai mult, seful AutoItalia sublinia ca
    efectul programului “Rabla” a fost diminuat inclusiv datorita
    sistemului cu vouchere, care a creat o piata gri a acestora.

    In primul trimestru al anului trecut Stein inaugura si
    showroomul din Piata Presei, destinat marcilor Maserati, Abarth si
    Infiniti, in urma unei investitii de 0,6 mil. euro, intr-un spatiu
    inchiriat. Cel
    de-al doilea showroom inaugurat in ultimul an este cel de pe
    bulevardul Iuliu Maniu, unde anterior era un centru pentru
    vehiculele comerciale, celalalt, amplasat la cateva zeci de metri
    mai sus, fiind inchis, in conditiile in care era intr-un spatiu
    inchiriat.

    Printre contractele pe care Stein le va lasa mostenire noilor
    proprietari se numara si cel cu Mercadia, compania lui Dinu
    Patriciu care detine lantul de bacanii Mic.ro si cu care a semnat
    anul trecut un contract in valoare de aproximativ 100 de milioane
    de euro pentru livrarea a 1.000 de utilitare Fiat Ducato
    transformate in magazine mobile, acestea urmand a fi livrate
    intr-un interval total de 18 luni. Mai mult, in conditiile in care
    Dinu Patriciu doreste extinderea retelei magazinelor mobile la un
    total de 2.000 de unitati, numarul de vehicule comerciale Fiat
    poate sa creasca cu inca 1.000 sau cu un contract nou, tot de 100
    de milioane de euro.

  • Unde sunt fanii Harley Davidson? Cele mai bine vandute motociclete de strada in 2010

    Abia trecusera trei luni de cand cedase catre Citroën Romania
    importurile marcii franceze – care il adusese in topul vanzatorilor
    de masini de pe piata locala -, cand fostul premier Calin
    Popescu-Tariceanu pregatea pentru Salonul Auto de la Bucuresti din
    2007, ultimul salon auto romanesc dinainte de criza, lansarea pe
    piata locala a Harley-Davidson, legendara motocicleta americana.
    Era perioada cand vanzarile de masini inregistrau cresteri de la o
    luna la alta in volume la care dealerii doar visau cu cativa ani in
    urma si, pe masura ce traficul se aglomera, clientii erau atrasi de
    o noua piata – cea a motocicletelor si a scuterelor.

    Planul americanilor de atunci era de a vinde anual 200 de
    unitati din celebrele motociclete americane, al caror volum total
    urma sa ajunga la 1.000 de unitati pana in 2012. Planul s-a dovedit
    insa prea ambitios, astfel ca cel mai ridicat volum vandut a fost
    de 68 de unitati in 2008. Anul trecut, dealerul a vandut 47 de
    motoare, in crestere fata de anul anterior, dar abia la un sfert
    fata de estimari. Chiar daca vanzarile nu au atins tinta nici in
    anii de boom economic, importatorul se asteapta in continuare la
    cresteri ale vanzarilor, desi acestea se mentin la un nivel scazut,
    cum se intampla la nivelul intregii piete.

    “Pentru 2011 estimam sa vindem peste 50-60 de unitati de
    motociclete Harley- Davidson. Nu exista motive reale sa speram la o
    revenire puternica a vanzarilor, dar trendul din primul trimestru
    indica o crestere in acest an”, spune Marcel Chiva, directorul de
    vanzari al Harley-Davidson. Chiar si asa, Harley ramane lider in
    clasa motocicletelor cu motoare de peste 650 de centimetri cubi,
    cel mai mic motor Harley avand 900 cmc.


    In 2007, cand Harley venea in Romania, estimarile anuale de 200 de
    motociclete vandute pareau a fi unele rezervate, avand in vedere
    cresterea de aproape cinci ori a pietei in 2008 fata de 2007, de la
    aproape 3.200 de unitati la aproape 16.000 de motoare. Dar
    cresterea exploziva din 2008 s-a rasturnat si piata a scazut cu
    aproape 90% in 2009, declin care a depasit chiar si scaderea
    vanzarilor de camioane – acestea din urma fiind unul dintre cele
    mai clare unitati de masura a ritmului unei economii.

    Explicatia scaderii nu este doar una legata de criza: “In
    Romania, motocicletele nu sunt chiar un produs premium, ci mai
    degraba o excentricitate a clasei medii. Vanzarile de motociclete
    in primele trei luni ale acestui an raman sporadice. Atat timp cat
    creditarea ramane o problema, vanzarile moto vor avea de suferit”,
    spune Valeriu Tones, directorul de comunicare al AutoItalia,
    companie care detine importurile motocicletelor Honda pe piata
    locala.

    Clientul de Harley-Davidson nu s-a schimbat mult in ultima
    perioada, principala diferenta fiind data de finantarea motorului.
    “Clientul motocicletelor Harley-Davidson nu s-a schimbat in ultimii
    doi ani. Este in continuare tot om de afaceri, are peste 35 de ani
    si este manager de top. Criza i-a schimbat, desigur. Spre exemplu,
    inainte, companiile de leasing erau mult mai permisive, iar acum,
    chiar daca sunt achizitionate pe firma, trebuie sa se plateasca
    TVA-ul”, explica Chiva. Unul dintre primii clienti romani ai marcii
    americane de motoare a fost Calin Popescu- Tariceanu insusi, inca
    dinainte de a importa oficial in Romania motocicletele.

    Pe de alta parte, businessul Harley-Davidson nu inseamna numai
    motociclete, ci si accesorii achizitionate atat de cei ce si detin
    un motor american, cat si de admiratori ai marcii. “A doua parte a
    businessului Harley-Davidson e reprezentata de accesorii si
    articole de vestimentatie. Avem clienti care nu detin o
    motocicleta, dar care vin sa cumpere astfel de accesorii din
    magazin”, a subliniat directorul de vanzari al marcii.

  • Cele mai periculoase aeroporturi din lume (GALERIE FOTO)

    Sursa: oddee.com

    CITESTE SI CU CAT SE VOR SCUMPI BILETELE LOW-COST DUPA MUTAREA
    ZBORURILOR PE OTOPENI?

    CITESTE SI CE INSEAMNA MODERNIZAREA AEROPORTULUI OTOPENI SI
    CAND NE LUAM RAMAS-BUN DE LA CEL DIN
    BANEASA

  • Operatorii low-cost in era Otopeni. Cu cat se vor scumpi biletele?

    Extinderea terminalului de la aeroportul “Henri Coanda” din
    Otopeni, finalizata in ultima saptamana a lunii martie, a fost
    primul semnal care a aratat ca eventuala mutare a zborurilor de pe
    Baneasa nu mai e doar o teorie. Procesul complet de extindere se va
    finaliza anul viitor, iar capacitatea aeroportului va ajunge la 6
    milioane de pasageri de la 4,5 milioane, capacitatea maxima de
    acum. Din 2012, la orele de varf vor putea fi prelucrate fluxuri de
    pasageri de 2.250 pe ora, fata de 1.500 in prezent.


    In urma cu doua saptamani a venit si cea de-a doua veste.
    Compania Nationala Aeroporturi Bucuresti a comandat, pentru
    reorganizarea Aeroportului Baneasa, studii cu privire la directia
    de dezvoltare a aerogarii, pentru care este dispusa sa plateasca
    pana la 450.000 euro. Potrivit oficialilor CNAB, firma castigatoare
    va realiza studii de fezabilitate si va intocmi fundamentarea
    economico-financiara aferenta directiei de dezvoltare a
    aeroportului. “Avand in vedere cresterea continua a serviciilor
    financiare si a afacerilor in imediata arie de acoperire,
    considerand vocatia clara de city airport a AIBB-AV, infrastructura
    aeroportuara trebuie sa fie adaptata corespunzator pentru a deservi
    nisa de piata acoperita de traficul tip business si aviatie
    generala atat pentru destinatii interne, europene, cat si
    non-Schengen”, se mentioneaza in caietul de sarcini al
    licitatiei.

    “Mutarea nu era si nu este necesara.” Gheorghe Racaru, strategul
    grupului Romstrade, detinut de omul de afaceri Nelu Iordache, nu
    este convins despre viitoarea soarta a aeroportului pe care Blue
    Air are acum cea mai mare parte din operatiuni. Varianta mutarii
    zborurilor Blue Air ar aduce companiei mai multe minusuri decat
    plusuri, insa “inca nu e nimic concret”.

    Pentru companie, dezavantajul major al mutarii va fi cresterea
    taxelor de aeroport, dat fiind ca diferenta dintre Otopeni si
    Baneasa e de 30-40% din acest punct de vedere. Iar operatorii vor
    muta taxele suplimentare in costul biletelor. Dupa ce s-a rezolvat
    problema traficului la iesirea din Bucuresti catre zona de nord,
    timpul de deplasare nu ar mai fi la fel de mare, insa, dupa cum
    explica directorul de strategie, costul transportului va fi
    suportat de pasager. Fireste, exista si avantaje, in special
    conditii mai bune pentru pasageri: mai multa fluenta in zona
    ghiseurilor de check-in, mai mult confort in zona de asteptare. “In
    actualul context economic pentru cetateni e mai important pretul,
    dar exista un segment de piata interesat si de conditii”, observa
    Racaru.

    Pentru Blue Air aeroportul Baneasa mai avea doua mize:
    constructia unui terminal – “proiectul este aproape mort pentru ca
    nu am mai marsat pe el”, spune Racaru – si un segment important din
    handlingul din aeroport, “pe care vrem sa-l mutam pe Otopeni”. In
    sprijinul relocarii activitatilor Infragroup vine si o directiva a
    Uniunii Europene care vorbeste de concurenta pe acest segment
    pentru a asigura competitia transparenta. “Vom avea ceva pierderi
    pentru ca spatiile, chiriile si parcarile de utilaje de pe Otopeni
    au tarife peste Baneasa, deci vor induce costuri suplimentare
    companiei din grupul pe care il detinem, iar asta se va reflecta si
    intr-un cost suplimentar pentru Blue Air.” In ce priveste
    competitia cu Globe Ground, compania responsabila cu gestionarea
    bagajelor de pe aeroportul Henri Coanda, sansele Infragroup de a
    acorda servicii catre alti operatori decat Blue Air vor fi mici in
    prima faza.

  • Rabla, episodul sapte. Surpriza masinilor de lux

    “Vand voucher Rabla 2011, 2.000 lei negociabil sau 1.800 lei
    banii jos. Am primit multe oferte de 1.500-1.700 lei, dar nu il
    dau, nu ma intereseaza cum va fi situatia peste cateva luni.” Asa
    incep majoritatea anunturilor celor care au casat o masina mai
    veche de 10 ani la unul dintre cele peste 200 de centre din tara.
    Spre deosebire de anul trecut, cand tichetele cu valoare nominala
    de 3.800 lei (cca 900 de euro) se vindeau chiar si cu mai putin de
    1.000 de lei pe ultima suta de metri a programului, anul acesta
    preturile incep de la 2.000 de lei.

    Principiul este simplu. Cel care caseaza o masina mai veche de
    10 ani, pe care nu ar fi incasat nici cinci milioane de lei vechi
    daca ar fi vandut-o pe piata de second-hand, poate incasa astfel
    pana la patru ori valoarea acesteia pe piata voucherelor. Mai mult,
    si cel care cumpara voucherul poate realiza o economie de 1.800 lei
    per tichet, adica aproape 900 de euro pentru toate cele trei
    vouchere. “Anul acesta, programul de casare a inceput mai greu,
    clientii au fost mai timizi, dar lucrurile incep sa se echilibreze.
    Ceea ce impiedica acum este piata gri a voucherelor. Cei care
    caseaza masinile si tranzactioneaza tichetele valorice le tin
    pentru a obtine un pret cat mai mare”, spune Alin Tapalaga, seful
    Porsche Inter Auto, divizia de retail a Porsche Romania, cel mai
    mare jucator de pe piata de profil.

    Tapalaga a subliniat ca cei care au casat masini sau detin
    vouchere au marit preturile acestora: “Spre deosebire de anul
    trecut, traderii de tichete s-au organizat mai bine si vor sa
    creasca artificial pretul tichetelor prin limitarea ofertelor din
    piata”.

    Programul Rabla, lansat initial de statele vest-europene pentru
    intinerirea parcurilor auto nationale, a reprezentat cea mai
    eficienta metoda de incurajare a achizitiei de masini noi in
    Romania dupa 1990, in conditiile in care cei mai multi clienti
    optau pentru automobilele second-hand importate din Germania. La
    nivelul anului 2007, atunci cand vanzarile de autoturisme au ajuns
    la un nivel de 315.000 de unitati, doar 16.400 de masini s-au casat
    si respectiv vandut in cadrul programului Rabla, adica aproximativ
    5% din piata totala. Pe de alta parte, in 2010, atunci cand
    vanzarile de masini au atins minimul din ultimii sapte ani, cu
    62.550 de automobile achizitionate in programul Rabla, ponderea
    acestuia a urcat la aproape 60% din totalul pietei. Mai mult, acest
    nivel a putut fi atins in conditiile in care Ministerul Mediului a
    majorat de trei ori numarul de vouchere la 190.000, iar pentru
    fiecare masina noua s-au putut utiliza trei tichete.

    In 2011, tichetele Rabla au devenit atractive nu numai pentru
    cei ce doresc sa-si cumpere o masina noua din segmentul inferior de
    pret, cum este Dacia, care a reprezentat mai bine de jumatate din
    programul de anul trecut, ci si pentru cei ce acced la segmentul
    premium. “Acum, prima de casare de 2.700 de euro a ajuns sa conteze
    chiar si pentru clientii din segmentul premium, indiferent de
    modelul achizitionat. In plus, acest program ajuta dealerul sa
    ofere un discount suplimentar intr-o perioada in care marja de
    profit este la un nivel minim”, a spus Tapalaga.

    Potrivit Administratiei Fondului pentru Mediu, pe lista
    dealerilor care s-au inscris in programul Rabla 2011 apar si
    concesionari ai marcilor Lexus, prin Toyota Romania, Audi prin Tess
    Brasov, Ada Motors Braila, Midocar Bucuresti, Porsche Inter Auto,
    Nurvil Ramnicu Valcea si D&C Impex Oradea. In cazul marcii BMW,
    un singur dealer s-a inscris in program, Group West Premium din
    Oradea. Singura marca premium cu mai multi dealeri inscrisi in
    programul de casare este Mercedes-Benz, cu sapte concesionari –
    Tiriac Auto Brasov, Casa Auto Iasi, RMB Inter Auto Cluj, Casa Auto
    Bucuresti, ATP Exodus Baia Mare, Autoklass Sibiu si Autoportal
    Ramnicu Valcea.

    “Anul trecut vanzarile Audi prin Rabla au fost ocazionale, dar
    acum chiar exista clienti care intreaba. In prezent, din totalul
    vanzarilor de Audi ale Porsche Inter Auto, 8% sunt prin programul
    de casare”, a spus seful dealerilor Porsche Inter Auto. Cel mai
    ieftin model Audi este cel de clasa mica, A1, al carui pret de
    pornire este de 17.211 de euro cu TVA. Prin programul Rabla, pretul
    acestui model s-ar reduce la aproape 15.000 de euro. Chiar si asa,
    in cazul Audi nu s-au inregistrat volume ridicate de vanzari prin
    programul de casare pentru modelele ieftine, ci pentru A4 si chiar
    A5, modele care pornesc de la 27.980 de euro cu TVA inclusa,
    respectiv 35.000 de euro, unde cele trei prime de casare reprezinta
    un discount de sub 10%.

    In cazul Mercedes-Benz, cel mai ieftin model este A-Klasse 160
    BlueEfficiency, care are un pret de pornire de 17.347 de euro cu
    TVA inclusa si care costa aproape 14.700 de euro prin programul de
    casare. La BMW, cel mai ieftin model este Seria 1 116i cu trei usi,
    care porneste de la 22.382 de euro cu TVA si care prin programul
    Remat ajunge la aproape 19.700 de euro.

    La nivelul primelor trei luni ale acestui an, vanzarile de
    autoturisme au inregistrat o scadere de aproape zece procente –
    pana la 16.700 de autoturisme, potrivit statisticilor din piata.
    Declinul vine pe fondul intarzierii programului Rabla, care anul
    trecut a fost lansat la finele lunii februarie, iar acum a inceput
    pe 18 martie. Chiar si asa, vanzarile de masini de luna trecuta au
    avansat cu aproape 50% fata de luna anterioara, la aproape 6.100 de
    unitati, dar cu 30% sub nivelul atins in perioada similara a anului
    trecut. “Vanzarile din martie au fost bune, atat in ceea ce
    priveste Porsche Inter Auto, cat si piata totala, volumele fiind
    peste cele inregistrate in primele doua luni, cu toate ca inca nu
    demarase programul de casare”, spune Alin Tapalaga.

    O alta problema cu care se confrunta dealerii este lipsa
    masinilor din stoc, in conditiile in care producatorii
    redirectioneaza masini catre piete care fie si-au revenit din criza
    economica, fie continua cresterea – precum Statele Unite sau India.
    “Aceste state absorb mult din productia mondiala de masini, iar cum
    multe componente sunt comune cu masinile europene, pentru
    producatori nu este greu sa redirectioneze automobilele produse
    catre pietele cu cele mai mari cresteri”, a subliniat Alin
    Tapalaga.

  • Cat costa cardul de fidelitate al Wizz Air si ce beneficii aduce

    Pana astazi, aproximativ 50.000 de pasageri Wizz Air s-au
    alaturat Wizz Xclusive Club si au beneficiat de avantajele clubului
    achizitionand bilete pentru mai mult de 74.500 de zboruri. Acest
    lucru arata faptul ca in primele doua saptamani, mai mult de doi
    clienti au devenit membri ai clubului la fiecare minut.

    Membrii Wizz Xclusive Club vor beneficia de acces la un pachet
    de bilete la preturi promotionale ce pot fi mai ieftine cu pana la
    zece euro pe un singur zbor, fata de pretul obisnuit; accesul
    instant la tarifele preferentiale pentru membrii clubului va fi
    asigurat imediat ce acestia vor adera la program; pana la noua
    pasageri pot fi inclusi in aceeasi rezervare alaturi de un membru
    Xclusive Club si pot beneficia de tarife reduse; membri Wizz
    Xclusive Club vor primi ofertele promotiilor exclusive prin e-mail,
    in cazul in care se inscriu la newsletter-ul Wizz Air

    Wizz Xclusive Club, pentru un an, se poate achizitiona prin
    wizzair.com sau la call center-ul Wizz Air si porneste de la 126 de
    lei.

    Wizz Air a transportat 2,2 milioane de pasageri in Romania in
    2010, iar competitorul sau pe segmentul low-cost, compania Blue
    Air, a avut un volum de 1,5 milioane.

  • Wizz Air devine agresiv sau cat te costa sa fii lider

    Wizz Air a vandut anul trecut bilete de avion in valoare de 110
    milioane de euro in Romania, iar compania s-a impus, pentru prima
    oara, in fruntea clasamentului companiilor aeriene dupa numarul de
    pasageri transportati. Cresterea de mai bine de 35% fata de 2009
    vine pe fondul extinderii agresive atat pe aeroporturile din
    provincie, cat si pe Baneasa, unde maghiarii au adus in decembrie a
    cincea aeronava, au crescut frecventele catre destinatiile europene
    si au lansat noi zboruri catre Larnaca si Malaga. Asta nu a fost
    insa de-ajuns. Oficialii Wizz Air au fost atenti la orice miscare
    din piata, iar, dupa problemele cu care s-au confruntat concurentii
    de la Blue Air anul trecut, au acoperite imediat destinatiile
    ramase neoperate. A fost vorba de momentul cand Blue Air a renuntat
    la jumatate din flota de aeronave, pe fondul optimizarii
    contractelor cu firmele de leasing.

    Wizz Air, care a transportat anul trecut in jur de o cincime din
    totalul de aproximativ 10 milioane de pasageri din Romania, isi
    explica fluxul crescut de pasageri prin preturile scazute si prin
    numarul mare de zboruri. Preturile scazute sunt insa rezultatul
    unor negocieri stranse cu oficialii aeroporturilor pe care zboara
    compania, in cele mai multe cazuri aeroporturi mici, secundare. “Ne
    plac aeroporturile secundare. Insa noi nu le numim secundare, ci
    eficiente”, glumeste Attila Dankovics, noul director de marketing,
    vanzari si comunicare al Wizz Air, care o inlocuieste din acest an
    pe Natasa Kazmer, cea care a coordonat acest departament al
    companiei din 2003 si care a pus bazele operatiunilor din Romania.
    Bazele din Romania sunt amplasate la Cluj, Bucuresti, Timisoara si,
    mai nou, Targu-Mures, ultima fiind deschisa la 1 martie.

    Cea mai recenta problema se refera la cea dintai baza, maghiarii
    acuzand divergente cu directorii aeroportului, odata cu deschiderea
    unei discutii despre contractul existent si, deci, introducerea
    unor noi taxe de aeroport, “aproape duble”. Dintre cei 859.000 de
    pasageri care au zburat la si de la Cluj in 2010, jumatate au fost
    transportati de avioanele maghiarilor. “E o decizie haotica.
    Operatiunile noastre de la Cluj mergeau foarte bine, insa din
    nefericire, oficialii de acolo au crescut recent taxele si nu mai
    putem continua. E o veste proasta”, spunea Dankovics, vizibil
    afectat, la conferinta de presa in care s-a anuntat decizia.
    Asadar, noile conditii impuse nu mai coincid cu parametrii
    afacerilor Wizz Air. “Nu e vorba de santaj, dar, daca acceptam noii
    termeni, pretul biletelor ar creste, iar numarul de pasageri va
    scadea inevitabil.” Primul pas al companiei este reducerea
    capacitatii de transport pe aeroportul din Cluj cu 26%, prin
    mutarea unui avion din cele trei la Targu-Mures. “Vom vedea ce este
    necesar sa facem pentru ca orasul sa devina cat mai atractiv pentru
    companie”, mai spune Dankovics.

    Schimbarea inseamna mai exact anularea zborurilor de la Cluj la
    Dortmund, Roma, Düsseldorf si reducerea frecventelor catre Milano
    si Londra. “Daca un aeroport va creste taxele pentru orice motive,
    noi vom reactiona. E greu de inteles de ce aeroportul ar creste
    taxele in mijlocul crizei economice, pierzand sute de locuri de
    munca in regiune”, spune John Stephenson, vicepresedintele Wizz
    Air. In replica, David Ciceo, directorul general al Aeroportului
    International din Cluj-Napoca, declara ca aeroportul trebuie sa
    practice tarife “nediscriminatorii”, care sa acopere costurile de
    functionare. “Unele companii low-cost fac presiuni pentru asemenea
    tarife, iar noi si Consiliul Judetean nu suntem dispusi sa le
    acceptam”, a declarat Ciceo pentru BUSINESS Magazin.

  • Trecerea de la clasic la electric reinventeaza masinile

    Ora 19.00, München, centrul BMW Welt. In fata celui mai mare
    showroom al marcii germane, limuzinele Seria 7 si Seria 5 Gran
    Turismo formau un cerc aproape neintrerupt. Acestea aduceau de la
    hotel sau de la aeroport invitati din toata lumea la cel mai
    important eveniment al BMW din ultimii ani – organizat cu o zi
    inaintea prezentarii rezultatelor financiare ale companiei, in care
    nemtii urmau a anunta revenirea pe profit.
    Premiera din acea seara nu era insa un nou automobil. Ci un alt fel
    de automobil -unul electric, proiectat de la zero pentru noua
    tehnologie, nu doar adaptat. Asa s-a nascut “project i” in 2007,
    conceptul unui automobil electric reinventat sub sloganul “BMW i.
    Born electric”.

    Masinile electrice au fost criticate din cauza preturilor mari
    de achizitie determinate de bateriile scumpe, cu o autonomie care
    nu depaseste 200 de kilometri, si de timpul mare de incarcare a
    acestora, care nu scade sub opt ore pentru un plin complet decat
    atunci cand se apeleaza la tehnologii mult mai scumpe. “Atunci cand
    am demarat project i, in 2007, primul lucru care l-am facut a fost
    sa efectuam aceasta analiza si sa aflam cine va fi clientul pentru
    noile modele atat in Europa, cat si in Asia si in Statele Unite. Am
    vizitat marile orase de pe aceste continente si am discutat cu
    potentiali clienti ce ar dori sa conduca de acasa la serviciu, ce
    nu le place si ce schimbari ar trebui sa se faca pentru a le face
    viata mai usoara”, declara Urlich Kranz, seful “project i”. Asa s-a
    nascut ideea MegaCity Vehicle, care a devenit BMW i3, dar si pentru
    un hibrid plug-in, i8. Acesta din urma va putea merge in modul
    electric in oras si in afara in modul electric sustinut de motorul
    termic.

    “Daca cineva decide sa formeze un nou sub-brand, acesta nu poate
    fi format dintr-un singur automobil, ci dintr-o noua gama. Momentan
    am avut i3, iar acum am prezentat noul i8. Intre acestea mai este
    suficient spatiu pentru noi modele si chiar mai mici decat i3 sau
    mai mari decat i8. Nu este doar un singur automobil pentru un
    sub-brand, ci o intreaga gama”, explica Kranz. La cateva sute de
    kilometri distanta de centrul BMW Welt de la München, la Stuttgart,
    Mercedes-Benz a inceput “democratizarea high-tech-ului”, dupa cum
    au anuntat oficialii marcii la lansarea internationala a noilor SLK
    si C-Klasse facelift.

    A spune ca democratizezi o marca este un lucru foarte mare si
    doar o companie de dimensiunea Daimler isi putea permite sa faca o
    astfel de afirmatie. Clientii pot intelege gresit cuvantul
    “democratizare”, iar acest lucru poate avea un efect negativ asupra
    vanzarilor. Si totusi, la fel de simplu, democratizarea poate sa
    ajute la migrarea multor clienti de la marcile concurente, pentru
    ca orice sofer isi doreste o masina potrivita nevoilor sale, dar
    care sa fie echipata cu dotari demne doar de bugetele lor.

    Din 2007, de la aparitia “project i”, BMW a lansat proiectul
    MINI-E in 2008 – in cadrul caruia mai multe sute de masini au fost
    oferite potentialilor clienti pentru a primi feedback -, iar anul
    trecut a fost prezentat BMW ActiveE, unde sistemul electric a fost
    montat pe un BMW Seria 1.

    Seful “project i” povesteste ca, atunci cand au lansat MINI-E,
    au intrebat clientii care ar fi autonomia acceptabila pentru o
    astfel de masina. Rezultatul a fost ca 100 de kilometri reprezinta
    minimul acceptat, 150 de kilometri ar fi o valoare medie cu care
    multi s-ar multumi, dar una optima ar fi de aproximativ 200 de
    kilometri. “Oamenii stiu ca masinile electrice nu au aceeasi
    autonomie ca acelea cu motoare clasice, dar o autonomie de 150 de
    kilometri este suficienta pentru o rutina de zi cu zi. Nu putem
    spune inca ce autonomie va avea i3.”

    Daca prin sub-brandul “M” cei de la BMW pun in evidenta
    performanta masinilor, cu “i” se doreste evidentierea
    sustenabilitatii brandului cu un nou limbaj de design si o noua
    modalitate de a proiecta masini si de a atrage noi clienti catre
    BMW, iar totul porneste de la noul sistem de propulsie. Un sistem
    inovativ de propulsie inseamna mai mult decat un motor electric si
    o baterie.

  • Optimistul din depozit – cum vede Catalin Olteanu-Heel revenirea consumului

    “Anul trecut am muncit mult mai mult pe aceiasi bani”, spune
    Catalin Olteanu-Heel, director general al FM Logistic. In anul
    fiscal care s-a incheiat la 31 martie, cifra de afaceri a companiei
    a fost de 20 milioane de euro, fata de 18 milioane de euro in 2009.
    Pentru ca preturile serviciilor logistice – trans-port, depozitare
    si altele, cum ar fi impa-chetari speciale – s-au redus, in medie
    cu 10%, “a trebuit sa bugetam mai multa munca”, spune Olteanu. El
    este de parere ca piata “se aliniaza pe alti parametri”, cerandu-se
    acum mai multa productivitate si eficienta. Dat fiind ca anul
    trecut FM Logistic a castigat doi noi clienti si are acum in
    portofoliu opt companii cu care lucreaza permanent pentru
    serviciile de depozitare (cele de transport fiind sezoniere),
    rezultatele financiare de anul trecut s-au mentinut la un nivel
    constant.

    Pentru serviciile de transport, “clientii vin si pleaca, in mod
    constant fiind in jur de 80-100 de firme care apeleaza la
    serviciile noastre”, spune Olteanu-Heel. Ca pretentiile cresc
    vazand cu ochii se vede limpede si din faptul ca s-a scurtat mult
    timpul de lucru pentru un nou contract. “Intr-o afacere normala,
    dura una-doua luni negocierea, inca una planificarea si apoi alta
    implementarea”, spune Olteanu, care precizeaza ca acum toate aceste
    etape se petrec in cel mult o luna si jumatate.

    Pentru mai multa munca este insa nevoie de mai multe
    <unelte>, iar FM Logistic a cumparat anul trecut 10 noi
    remorci, parcul ajungand acum la 55 de unitati. Pentru anul in
    curs, firma a mai bugetat 1,8 milioane de euro pentru inca 20 de
    remorci. In plus, operatorul logistic a investit intr-un nou spatiu
    de depozitare, la Petresti, in urma unei investitii de 15 milioane
    de euro. Chiar si asa, “acum nu avem spatiu gol, dar am creat
    premisele pentru a avea disponibilitati”, spune Olteanu. Pentru ca,
    de la o vreme, companiile care cer servicii de logistica intreaba,
    din start, “Ai spatiu gol?”, preferand sa lucreze cu operatori care
    au depozite libere, explica directorul FM Logistic.

    Stocul de spatii logistice moderne va atinge anul acesta un
    milion de metri patrati in Bucuresti, conform unui studiu realizat
    de King Sturge. “Nivelul chiriilor va ramane in jur de 4,0-4,25
    euro/mp, iar rata de neocupare va scadea foarte putin, de la 15% la
    14%”, spune Irina Iliescu, senior industrial negotiator in cadrul
    King Sturge Romania. Motivul tine de faptul ca tranzactiile se
    realizeaza, in continuare, mai degraba in scopul relocarilor, decat
    al extinderii.

    De regula, investitiile in spatii logistice nu pot fi bugetate
    inainte de a vedea precis care sunt nevoile clientilor. “Sunt
    companii din domeniul farma, de pilda, care au nevoie de conditii
    speciale de depozitare, cu temperaturi controlate, de -15 grade
    Celsius sau 2-8 grade Celsius”, explica Olteanu. Compania pe care o
    conduce a debutat anul trecut in zona de farmaceutice, iar
    timisoreanul spera ca numarul de contracte pentru firmele de profil
    sa creasca. El spune ca FM Logistic a demarat o investitie dedicata
    unui nou client si poarta negocieri cu inca o firma.

    Firma are doua spatii de depozitare, unul in Petresti si
    celalalt la Dudesti, langa Timisoara. Alegerea locurilor in care au
    fost construite depozitele n-a fost deloc intamplatoare, pentru ca,
    asa cum sunt asezate, asigura acces facil la forta de munca
    sezoniera. “A fost un caz cand am semnat un contract vineri seara,
    iar luni aveam inca 200 de oameni angajati punctual pentru
    proiect”, spune directorul FM Logistic, care are acum 700 de
    angajati permanenti, mai mult cu 7% fata de anul anterior. Olteanu
    povesteste ca sunt clienti care doresc impachetari speciale pentru
    actiuni de marketing care fac apel la latura emotionala a
    consumatorilor. Mai cu seama de sarbatori – iarna, in martie sau de
    Pasti – este nevoie de mult personal pentru a pune intr-un pachet,
    de exemplu, un cadou tematic. Pentru aceste proiecte punctuale,
    oamenii din satele invecinate depozitelor sunt disponibili,
    povesteste directorul firmei.