BusinessMagazin

Category: Politic

Stiri politice

  • Hăhăitul de opoziţie

    Întrebat dacă, în calitate de prezidenţiabil, ar mai avea încredere într-un SPP care, iată, l-a trădat pe Emil Boc lăsându-l pradă inamicilor cu cameră video din vestiarul de la spa, Crin Antonescu a răspuns, tot hlizindu-se, că nu-şi dă cu părerea, “ca să nu rupă unitatea USL”.

    Venită după ce televiziunea PC s-a lamentat intens că trădarea lui Victor Ponta subminează USL, atitudinea de prost-gust a liderului PNL confirmă epitetul de “cârlan” pe care i l-a aplicat Ion Iliescu – un echivalent eufemistic al etichetei de “prostănac” lipite cândva de Mircea Geoană.

  • Iarna pe uliţă. Perlele politice ale săptămânii

    “Din 80 de oameni sau 64, câţi au murit, unul singur a murit în maşină, restul au băut şi au adormit acolo” – Mircea Toader, liderul grupului PDL din Camera Deputaţilor, despre oamenii decedaţi din cauza hipotermiei

    “Eu am început acuma de câteva zile să descopăr şi partea frumoasă a acestei ierni” – ex-ministrul de interne Traian Igaş

    “L-am sunat pe primarul de Iaşi pentru că Iaşii sunt oraşul meu natal şi mi se pare absolut normal să ştiu care e situaţia acolo. În al doilea rând, acolo sunt părinţii mei, acolo sunt rudele mele, trebuie să ştiu ce se întâmplă în oraşul meu natal” – premierul Mihai-Răzvan Ungureanu, explicând de ce l-a sunat pe primarul Iaşiului, Gheorghe Nichita

    “Traian Băsescu se dă ca nesimţitul cu sania, în timp ce oamenii mor” – Crin Antonescu, liderul PNL, despre weekendul preşedintelui la Predeal

    “Mihai-Răzvan Ungureanu este taxat pentru această afirmaţie care, mă rog, să zicem, putea să lipsească, dar nu cred că realitatea îl infirmă” – Cristian Diaconescu, ministrul de externe, despre sugestia premierului că oamenii afectaţi de ninsorile abundente sunt nişte leneşi

    “Victoraş, prin discursul elegant, a întins o mână, a întins amândouă mâinile, până la umăr, către putere, adică, fraţilor, folosiţi-ne şi pe noi!” – Liviu Dragnea, secretarul general al PSD, despre discursul liderului PSD la învestirea guvernului Ungureanu

    “E clar că au ales să urmeze ceea ce am putea numi ‘doctrina Grivco’. Adică o politică de tipul 50% boicot şi 50% invective” – europarlamentarul Cristian Preda despre decizia USL de a nu participa la consultările prezidenţiale cu partidele

  • Pax ungureana. Când puterea şi opoziţia îşi dau mâna peste ţară

    După discursul şocant de împăciuitor al lui Victor Ponta la învestirea guvernului, care a eclipsat de departe în percepţia publică (conform unui sondaj CSCI) discursul lui Ungureanu, USL s-a mărginit să facă opoziţie prin absenţa din Parlament, validând tacit teza că executivul nou e compus din oameni proaspeţi şi competenţi care trebuie lăsaţi să lucreze.

    În acelaşi timp, puterea, în frunte cu preşedintele Traian Băsescu, dă tot mai multe semne că l-a acceptat pe “preşedintele Ponta” drept un interlocutor valabil, nu mai puţin de 7 din cele 15 puncte de politici publice asumate de acesta din urmă fiind socotite de şeful statului drept coincidente cu programul de guvernare al cabinetului Ungureanu.

    Deşi preşedintele n-a specificat care sunt acestea, e de presupus că între punctele compatibile pot figura dezbaterea tratatului european de guvernanţă fiscală, impozitarea averilor mari, lupta contra corupţiei şi controlul cheltuielilor publice, anchete privind contractele “băieţilor deştepţi” din energie, majorarea salariilor şi pensiilor în măsura în care condiţiile macroeconomice o vor permite după trimestrul I şi eventuala reducere a CAS, ideea ca privatizarea marilor companii de stat să nu se facă la orice preţ, precum şi susţinere pentru aderarea la Schengen şi ridicarea Mecanismului de Control şi Verificare în justiţie.

  • Nicolas Sarkozy şi-a anunţat candidatura în scrutinul prezidenţial

    “Da, sunt candidat în scrutinul prezidenţial”, a declarat Sarkozy.

    Alte stiri pe mediafax.ro

  • Cum a plecat guvernul Boc – de la A la Z

    Premierul Emil Boc i-a anunţat, luni, 6 februarie 2012, pe miniştri cabinetului său că a decis să depună mandatul Guvernului. “Am depus mandatul deoarece nu mă agăţ de putere, pentru mine contează mai puţin dacă mai rămân în funcţie câteva luni, până la alegerile din noiembrie. Am luat decizia de a depune mandatul Guvernului pentru a detensiona situaţia politică şi socială din ţară, dar şi pentru a nu pierde ceea ce românii au câştigat: stabilitatea economică a ţării”, a spus Boc.

    Plecarea lui Arafat.

    Demisia premierului Emil Boc venea la mai puţin de o lună după ce mii de oameni din mai multe oraşe ale ţării au început să protesteze în stradă, pornind de la plecarea din sistem, de luni, 9 ianuarie, a subsecretarului de stat, dr. Raed Arafat, ca urmare a conflictului public cu preşedintele României, Traian Băsescu, pe seama noului pachet legislativ de reformare a sistemului public de sănătate. Potrivit spuselor preşedintelui, Raed Arafat avea puncte de vedere “stângiste” şi trasmitea populaţiei prin intermediul televiziunilor mesaje “mincinoase şi incorecte”. Disputa dintre Traian Băsescu şi Raed Arafat a pornit de la noua lege a sănătăţii în ce priveşte funcţionarea sistemului de urgenţă. Aşa cum spunea subsecretarul de stat, noua formă a legii permite o concurenţă pe fondurile publice între actualul sector public, limitat la capitolul fonduri, şi mai multe firme nou-apărute. Practic, dintr-un buget similar ca şi valoare ar urma să fie finanţate mai multe entităţi, deci, în timp, legea va micşora sectorul public de intervenţie, va impacta unităţile de primiri urgenţe, SMURD şi Ambulanţa, în sensul în care vor fi treptat înlocuite. De cealaltă parte, preşedintele Băsescu susţinea că nu numai statul trebuie să fie implicat în sistemul de urgenţă.

    Debutul protestelor şi paşii înapoi.

    Protestele au debutat la Târgu-Mureş, în scurt timp extinzându-se, în grupuri de sute de persoane care cereau demisia premierului şi a preşedintelui, în Capitală şi marile oraşe ale ţării. Guvernul României a încercat marţi, 18 ianuarie, un gest de calmare a protestatarilor, reintegrându-l, după cinci zile de proteste, pe Raed Arafat în funcţia sa din Ministerul Sănătăţii, dar manifestaţiile au continuat în ţară, arătând că exasperarea socială a atins un prag critic, după cum comenta presa internaţională la acea vreme. “Fostul subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii Raed Arafat este binevenit să revină în minister sau să participe la elaborarea noului proiect de lege privind sănătatea în cadrul comisiei care va fi formată în acest sens, dacă va dori acest lucru”, declara premierul Emil Boc.
    “Alegeri anticipate” a fost revendicarea cea mai mediatizată în online în timpul protestelor de stradă începute în luna ianuarie, pe următoarele două locuri situându-se “Jos Băsescu” şi “Demisia preşedintelui”, potrivit unei analize realizate de Mediafax Monitorizare.

    Postarea intitulată “Opoziţia socialistă a trecut în sfârşit la fapte”, în care Teodor Baconschi a folosit exprimarea “mahalaua ineptă” cu referire la protestarii din Piaţa Universităţii, a cauzat demiterea acestuia, luni, 23 ianuarie. Două zile mai târziu, senatorul PDL Iulian Urban demisiona din partid, după un mesaj postat pe blogul personal, care începea cu “Bravo Băsescu” şi se intitula “Mentalitate de viermi care nu vor absolut nimic, dar se plâng de tot ce-i înconjoară”.
    Pe fondul protestelor organizate în ultimele zile în Bucureşti şi alte oraşe ale ţării, în care una dintre revendicările formulate vizează eliminarea taxei auto, coaliţia guvernamentală decidea să suspende până la 1 ianuarie 2013 taxa de primă vânzare, cu explicaţia că proprietarii de maşini vechi trebuie să beneficieze de timp suplimentar pentru a vinde autovehiculele.

    “Intervenţia cu românii” şi comasarea neconstituţională.

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, 25 ianuarie, că poporul român şi-a făcut datoria în faţa crizei, suportând multe măsuri de austeritate, fiind acum rândul politicienilor să asigure stabilitatea ţării. Preşedintele a făcut un apel la responsabilitate din partea clasei politice, afirmând că, dacă politicienii vor asigura stabilitatea, România va depăşi criza. “Poporul şi-a făcut datoria, a fost supus proceselor de austeritate care, desigur, au fost aplicate şi politicienilor, dar la ei s-a simţit mult mai puţin decât la omul care avea un salariu de zece milioane. Deci poporul şi-a făcut datoria cu privire la trecerea prin criză, suportând o austeritate severă. De data aceasta este rândul politicienilor să asigure stabilitatea ţării şi continuarea proceselor de reformă. Fără stabilitate vă asigur că nu avem nicio şansă”, declara Băsescu.
    Preşedintele Băsescu a vrut să reintre în sinergie cu poporul supărat printr-un discurs despre starea naţiunii, în care n-a lăsat din braţe ceea ce numeşte “modernizarea” şi a dat lecţii solemne politicienilor, ignorând graţios că el însuşi este luat cu ardoare drept model de o seamă dintre ei, comenta într-un editorial Indira Crasnea, jurnalist în cadrul agenţiei de presă Mediafax.

    În aceeaşi zi, comasarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale cu cele parlamentare fusese declarată neconstituţională, potrivit deciziei Curţii Constituţionale care a admis astfel sesizarea USL. Miniştrii au întrerupt şedinţa de miercuri a Guvernului pentru a discuta despre decizia Curţii Constituţionale. Europarlamentarul PDL Cristian Preda considera, în ziua următoare, că Traian Băsescu a avut “o atitudine prezidenţială” i şi “a lăsat să se înţeleagă că vor urma decizii instituţionale importante, odată cu reluarea activităţii Parlamentului”, dar care, în opinia sa, nu se pot materializa înainte de încheierea misiunii FMI.

    Demisia cabinetului Boc.

    Misiunea comună FMI-CE-Banca Mondială a decis revizuirea în sus a proiecţiei de creştere economică pentru 2011, la circa 2,5% şi a părăsit România, duminică, 5 februarie. Cu USL intrată în grevă parlamentară până la alegeri, premierul decidea în ziua următoare să depună mandatul Guvernului.

    Mai jos, prezentăm câteva dintre cele mai relevante reacţii:
    Traian Băsescu, preşedintele României: Încă din luna decembrie am avut discuţii cu premierul cu privire la depunerea mandatului. Decizia a fost amânată din motive de interes naţional. S-a constatat că ar fi fost foarte greu să avem în a doua parte a lunii decembrie o majoritate parlamentară sigură
    Anca Boagiu, ministru al Transporturilor: Este important că Guvernul a luat o decizie de maximă responsabilitate pentru România
    Sulfina Barbu, ministru al Muncii: Cu siguranţă, Emil Boc nu îşi pierde susţinerea la şefia PDL
    Ion Iliescu, preşedinte de onoare al PSD: Demisia Guvernului, un prim pas realist. E nevoie de guvern tehnocrat şi anticipate
    Victor Ponta, preşedinte PSD, co-preşedinte USL: Demisia lui Boc – primul pas spre anticipate. Suntem deschişi pentru o formulă responsabilă
    Crin Antonescu, preşedinte PNL, co-preşedinte USL: Plecarea Guvernului Boc, un prim pas către soluţionarea crizei politice
    Kelemen Hunor, preşedinte UDMR: Demisia a fost decizia personală a lui Boc. Vom discuta cu Băsescu şi cu celelalte partide
    Gheorghe Ialomiţianu, ministru al Finanţelor: Decizia premierului, după consultări cu colegii, trebuie respectată
    Elena Udrea, ministrul al Dezvoltării Regionale şi Turismului: E nevoie de un nou guvern mai popular şi suficient de credibil pe plan internaţional
    Flutur: Demisia anunţată de Emil Boc, un act de responsabilitate
    Theodor Stolojan, liderul europarlamentarilor PDL: Curat românesc – dacă ceva merge, atunci trebuie schimbat
    Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România: Acordul cu România va continua

    Premierul a amintit odată cu anunţul demisiei că, pentru anul trecut, România a înregistrat, după doi ani de criză, o creştere economică de aproxmativ 2,5%, una dintre cele mai mari din UE, şi că pentru acest an Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional apreciază că România va avea o creştere economică mai mare decât cea din zona euro. Reducerea inflaţiei la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, un curs valutar stabil şi menţinerea sub control a datoriei publice şi a deficitului bugetar au fost alţi factori prezentaţi de premier drept efecte ale măsurilor economice corecte dispuse de Guvern în mandatul său. Boc mai a susţinut că nu există un risc de neplată a salariilor şi pensiilor şi că stabilitatea economică înseamnă şansa pentru viitorul apropiat de creştere a salariilor şi pensiilor.

    Preşedintele Traian Băsescu a luat act, în aceeaşi zi, de demisia lui Emil Boc din funcţia de prim-ministru şi a semnat decretul de numire a lui Cătălin Marian Predoiu ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Demisia premierului Emil Boc s-ar putea dovedi o “manevră politică disperată” orchestrată de preşedintele Traian Băsescu, scria blogul Financial Times, într-un material cu titlul “România: Băsescu aruncă zarurile”.

    Mecanismul constituţional de învestire a noului Guvern.

    Articolul 85
    (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
    Articolul 89
    (1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
    Articolul 103
    (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.
    (2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.
    (3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
    Articolul 107
    (1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
    (2) Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.

    Consultările şi votul.

    Reprezentanţii partidelor politice au intrat luni, 6 februarie, la consultări cu preşedintele României, iar propunerea preşedintelui a fost cea a şefului Serviciului de Informaţii Externe şi fostului ministru de externe, Mihai-Răzvan Ungureanu. Ulterior, Băsescu a început să discute cu partidele din coaliţie pentru formarea Cabinetului. Preşedintele Traian Băsescu a semnat, joi, decretul de numire în funcţie pentru Cabinetul condus de premierul Mihai Răzvan Ungureanu. Decretul pentru numirea Guvernului României, în următoarea componenţă: Mihai-Răzvan Ungureanu, Prim-Ministru; Markó Béla,Viceprim-Ministru; Gabriel Berca, Ministrul Administraţiei şi Internelor; Bogdan Alexandru Drăgoi, Ministrul Finanţelor Publice; Lucian Nicolae Bode, Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri; Cristian Diaconescu, Ministrul Afacerilor Externe; Alexandru Nazare, Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii; Borbély Laszló, Ministrul Mediului şi Pădurilor; Cristian Petrescu, Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului; Gabriel Oprea, Ministrul Apărării Naţionale; Kelemen Hunor, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional; Cătălin Marian Predoiu, Ministrul Justiţiei; Răzvan Mustea-Şerban, Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale; Claudia Boghicevici, Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale;Cătălin Ovidiu Baba, Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; Ladislau Ritli, Ministrul Sănătăţii; Stelian Fuia, Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Leonard Orban, Ministerul Afacerilor Europene.

    Preşedintele Traian Băsescu declara la Palatul Cotroceni, la ceremonia de depunere a jurământului de către membrii Cabinetului Mihai Răzvan Ungureanu, că “ceea ce se întâmplă azi este continuarea nerostită, din motive de inters naţional, a discursului din 25 ianuarie”. Cabinetul condus de Mihai Răzvan Ungureanu a fost învestit de Parlament, prin votul exprimat, fiind înregistrate 237 de voturi “pentru” şi două voturi “împotrivă”. pentru învestirea Guvernului erau necesare 232 de voturi favorabile. Opoziţia nu a participat la vot.

    Concluzie:

    Protestele de stradă au influenţat, într-adevăr, câteva evenimente a căror probabilitate ar fi fost zero în urmă cu doar câteva săptămâni. Am văzut, pe rând, renunţarea la proiectul noii legi a sănătăţii şi înscăunarea lui Raed Arafat, amânarea bruscă a taxei auto, amânarea concedierilor planificate de la CFR, înlocuirea intempestivă a lui Teodor Baconschi cu Cristian Diaconescu, demisia lui Iulian Urban din PDL, recunoaşterea de către preşedintele Traian Băsescu a erorilor de comunicare cu “o parte a populaţiei”, lăsarea deschisă de către şeful statului a posibilităţii de demisie sau a unui referendum care să verifice gradul de încredere de care se mai bucură, şi, finalmente, căderea guvernului Boc.

    Protestele populare i-au dat însă preşedintelui pe tavă şi un argument proaspăt de a-şi urma propria agendă, începând cu dorinţa sa de a se răfui cu un PDL tot mai ostil şi trecând prin revizuirea Constituţiei, motivată de rezultatul uitat al referendumului din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari.

    Scenarii vehiculate în aceste zile spun că o revizuire rapidă a Constituţiei, printr-un referendum organizat la vară (odată cu localele?), ar permite ca în toamnă să aibă loc şi alegeri prezidenţiale în paralel cu cele parlamentare (dacă republica prezidenţială va fi schimbată cu una semiprezidenţială), asigurând astfel o ieşire din scenă cu fruntea sus a preşedintelui, mulţumit că-şi va fi promovat visul de reformă a statului. Din acest punct de vedere, decizia Curţii Constituţionale contra comasării alegerilor devine un avantaj, nu o înfrângere pentru Traian Băsescu. Problemele politice ale preşedintelui Traian Băsescu şi aliaţilor săi din coaliţia de centru-dreapta nu se vor încheia, chiar dacă Parlamentul a aprobat noul Guvern al lui Mihai Răzvan Ungureanu, comenta Financial Times în ediţia electronică.

    Pentru mulţi comentatori, inclusiv susţinători ai preşedintelui Traian Băsescu, aspectul nou al guvernului Ungureanu, conţinând majoritar ajutoare sau versiuni mai tinere şi/sau mai puţin cunoscute ale unor foşti miniştri PDL, depindea de scoaterea pe tuşă a Elenei Udrea, considerată o piatră de moară care greva chiar mai mult decât Emil Boc imaginea partidului de guvernare. Aşa se face că, dacă la început s-a vehiculat doar o variantă inofensivă de remaniere, cu darea afară a câtorva miniştri gafeuri sau invizibili (Vreme, Ariton, Igaş), rezultatul final a fost că Elena Udrea însăşi a susţinut înlocuirea tuturor miniştrilor PDL, inclusiv a unora apreciaţi de electoratul puterii (Funeriu, Boagiu), numai pentru ca numele ei să nu iasă în evidenţă la remaniere.Găselniţa n-a prins însă şi la UNPR şi UDMR, care au refuzat să-şi sacrifice şi ei oamenii ca să menajeze reputaţia fostului ministru al dezvoltării. Scopul marii remanieri, uşurarea PDL de pietrele de moară din guvern, a fost însă îndeplinit.

  • Să nu uităm de UDMR

    Marko a întărit spusele lui Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, care a condiţionat participarea în continuare a formaţiunii sale la guvernare de abţinerea de la “schimbări radicale” ca reorganizarea teritorială sau o nouă lege a sănătăţii.

    UDMR a propus PDL un protocol de funcţionare a coaliţiei, în care să figureze şi chestiuni specifice cerute de maghiari, de la continuarea investiţiilor la Austostrada Transilvania şi până la înfiinţarea unei facultăţi de medicină la Târgu-Mureş cu predare în limba maghiară.

  • Frământări în USL: cum facem să ajungem la guvernare?

    Victor Ponta a dat stranii asigurări că dacă va ajunge opoziţia la putere, nu va schimba conducerea SRI, a SIE şi a BNR (?), a spus că pensiile şi salariile nu pot creşte semnificativ nici în 2013 şi că va încheia un nou acord preventiv cu FMI – toate fiind mesaje adresate clar creditorilor şi partenerilor externi ai României, mai ales în perspectiva apropiatei vizite la Washington a liderului PSD. În schimb, Crin Antonescu a tunat contra lui Jeffrey Franks, cerând înlocuirea lui la şefia misiunii FMI din România, pe motiv că s-a descalificat chefuind cu gazdele pedeliste la Buşteni.

    Dacă schimbarea guvernului Boc a fost taxată de Antonescu drept o simplă fază în drumul spre anticipate, Ponta aproape că a salutat noul guvern cu ocazia învestiturii, afirmând peremptoriu: “Dacă sunt lucruri bune pentru ţară, de ce să ne opunem? Doar de dragul de a ne opune?”. Blândeţea cu care Ponta a tratat guvernul Ungureanu a fost criticată dur inclusiv de o parte dintre susţinătorii opoziţiei, însă colegul său la şefia USL, Crin Antonescu, s-a mărginit să vorbească despre “diferenţe stilistice” sau de temperament între cele două partide, fără nicio aluzie la o posibilă destrămare a Uniunii.

  • Light Government: de la guvern categoria Cocoş la guvern categoria pană

    Dacă miniştrii cei noi au fost împinşi în faţă ca să ofere publicului o schimbare de imagine care numai prin înlocuirea din funcţie a premierului Emil Boc n-ar fi avut şanse, noul premier e considerat o tânără speranţă pentru prezidenţialele pe care, mai nou, gurul Sebastian Lăzăroiu le vede decalate în martie 2013.

    Pentru mulţi comentatori, inclusiv susţinători ai preşedintelui Traian Băsescu, aspectul “light” depindea de scoaterea pe tuşă a Elenei Udrea, considerată o piatră de moară care greva chiar mai mult decât Emil Boc imaginea partidului de guvernare. Aşa se face că, dacă la început s-a vehiculat doar o variantă inofensivă de remaniere, cu darea afară a câtorva miniştri gafeuri sau invizibili (Vreme, Ariton, Igaş), rezultatul final a fost că Elena Udrea însăşi a susţinut înlocuirea tuturor miniştrilor PDL, inclusiv a unora apreciaţi de electoratul puterii (Funeriu, Boagiu), numai pentru ca numele ei să nu iasă în evidenţă la remaniere.

    Găselniţa n-a prins însă şi la UNPR şi UDMR, care au refuzat să-şi sacrifice şi ei oamenii ca să menajeze reputaţia fostului ministru al dezvoltării. Scopul marii remanieri, uşurarea PDL de pietrele de moară din guvern, a fost însă îndeplinit.

  • Ziceri memorabile. Perlele politice ale săptămânii

    “Dl. Franks este angajatul acestei megabănci care este FMI, iar în această megabancă suntem şi noi acţionari, statul român. Nu are rost să se comporte ca un fel de proconsul în România, pentru că dl. Franks e angajatul nostru, iar acum noi vrem un alt angajat” – Crin Antonescu, preşedintele PNL

    “Cine a candidat o dată pentru a fi preşedinte nu renunţă la speranţă” – senatorul Mircea Geoană, întrebat într-o emisiune televizată în SUA dacă se gândeşte la o nouă candidatură la preşedinţie

    “S-ar putea să descoperim, curând, că scopul real al numirii lui MRU la guvern a fost vacantarea postului de director la SIE, util pentru proiecte viitoare! Iar Mihai Răzvan Ungureanu să descopere că nu este premier, ci prizonier” – fostul premier Adrian Năstase

    “Ori am văzut toţi prea multe filme cu spioni şi am intrat în faza că puterile străine dictează în România şi de asta ne merge prost, ori ne-am dus pe copcă definitiv” – senatoarea PSD Olguţa Vasilescu, făcând aluzie la suspiciunile că Mihai-Răzvan Ungureanu ar fi agent al unor servicii străine

    “Am făcut parte dintr-o echipă guvernamentală care a făcut multe pentru România. De aceea sunt mândru că plec” – Ion Ariton, fostul ministru al economiei, care a adăugat apoi, văzând că provoacă amuzamentul ziariştilor: “Colegii de la presă poate să zâmbească, dar sunt mândru că plec în acest moment, pentru că plec într-un moment bun”

    “În noul guvern, pe care l-am putea numi Guvernul Dolly, în memoria primului mamifer clonat, oaia Dolly, aproape fiecare ministru formal, propus de PDL, este o clonă a mentorului politic care l-a promovat şi care îi va coordona activitatea” – fondatorul PC, Dan Voiculescu

  • UDMR pune condiţii pentru susţinerea noului Guvern şi vrea protocol al coaliţiei pe 2012

    Kelemen Hunor a apreciat că până la învestirea noului Guvern mai sunt o zi şi jumătate şi că până atunci este timp pentru semnarea protocolului. Liderul UDMR a precizat că este vorba despre un protocol de funcţionare a coaliţiei guvernamentale pe anul 2012, convenit cu premierului desemnat. Kelemen a explicat că acest protocol ar trebui să vizeze de la probleme de la infrastructură până la probleme legate de învăţământ, liderul UDMR referindu-se la Facultatea de Medicină şi Farmacie de la Târgu Mureş şi la Autostrada Transilvania.

    Cititi mai multe pe mediafax.ro