BusinessMagazin

Category: Imobiliare

Analize interesante din domeniul imobiliarelor – totul despre piața imobiliarelor, prețurile apartamentelor și nu numai.

  • Cum arata noile apartamente

    Nu de mult, PRO TV prezenta cazul unui bloc nou de locuinte unde locatarii au inceput sa se mute, dar au descoperit ca multe din facilitatile promise de dezvoltator lipseau ori nu erau cum se asteptasera ei. La multe apartamente, tevile din instalatii s-au spart una cate una, garajul subteran inundat semana mai curand cu o piscina, iar perspectiva unora dintre ferestrele de la etajele inferioare dadea in zidul unei case alaturate, la o distanta de putin peste un metru. Reportajul a fost comentat intens pe forumurile cu discutii despre locuinte si proiecte rezidentiale, unde multi dintre participanti isi prezinta la randul lor propriile pareri despre locuintele noi in care s-au mutat sau sunt pe punctul de a se muta.

    „Experienta celor care se muta acum in noile apartamente va avea un impact major asupra pietei“, spune Razvan Stroescu, managerul departamentului rezidential din cadrul Coldwell Banker. Argumentele sale, ca si ale altor consultanti imobiliari sunt legate de opiniile noilor proprietari, care vor face practic reclama (sau antireclama, dupa caz) noilor ansambluri rezidentiale prin efectul „word of mouth“ (parerile vehiculate de clienti). „Vor veni rudele, prietenii, colegii, fostii vecini si vor vedea conditiile in care stau. Si s-ar putea sa doreasca si ei, chiar daca nu au banii in momentul respectiv, sa locuiasca intr-un ansamblu rezidential nou construit“, spera Stroescu.

    In 2005 erau lansate primele proiecte rezidentiale de dimensiuni mari, cu peste 100 de locuinte, dand astfel startul intrecerii intre dezvoltatori in ceea ce priveste proiectele imobiliare. Dupa aproape doi ani cand doritorii au cumparat apartamente pe care le puteau viziona doar pe machete sau in prezentarile pe calculator, primii dintre ei s-au mutat in noile locuinte in ultimele luni. Daca in prima jumatate a anului trecut numarul apartamentelor noi predate in Bucuresti a fost de aproape 60, potrivit datelor companiei de consultanta imobiliara Colliers International, numarul apartamentelor livrate a crescut brusc, odata cu incheierea toamnei, la peste 1.500.

    Sapte proiecte cu peste 100 de locuinte au avut ca termene de finalizare partiale sau finale toamna anului trecut: Central Park, City Center, Confort Park si Quadra Place au fost finalizate integral, iar Baneasa Residential, Jupiter si Rezidenz au livrat o parte din locuintele anuntate, conform graficului de constructie (exceptie face Jupiter, care avea ca termen integral de finalizare toamna anului trecut). Simina Istrate, senior residential consultant al Colliers, considera ca livrarea acestor proiecte va avea un efect pozitiv si asupra dezvoltatorilor respectivelor proiecte si in general asupra proiectelor rezidentiale noi. „Vede lumea ca se duc la capat proiectele anuntate. In plus, se finalizeaza si elementele de peisaj, precum gardurile, zonele verzi sau spatiile de recreare“, spune Istrate.

    Efectul de transmitere prin viu grai a impresiilor despre noile case poate avea insa si consecinte negative, daca proiectul nu este finalizat la timp si conform promisiunilor oferite initial prin contract. „Desigur ca «word of mouth» poate merge si pe dos. Dar trebuie analizat din cauza cui. De cele mai multe ori sunt probleme cu antreprenorul, cu meseriasii care nu stiu sa puna placile de rigips sau sa monteze o chiuveta“, sustine Valentin Ilie, CEO al Coldwell Banker Romania.

    Unul din proiectele cu cele mai mari probleme a fost Planorama, dezvoltatorul fiind nevoit sa schimbe antreprenorul general pe parcursul lucrarilor de constructie. Toni, unul din cei ce au achizitionat un apartament in primul bloc al Planorama care trebuia finalizat, afirma ca termenul de predare a fost amanat cu cinci luni. „Primul bloc trebuia predat la sfarsitul lunii septembrie 2007. Acum s-a amanat pentru finalul lunii martie 2008“, spune Toni. Simina Istrate sustine ca acest caz este singular, media intarzierilor la predare fiind de o luna. „Se comunica un termen de livrare, dar in general se intarzie cam o luna. Pana se incheie toate actele, pana se muta locatarii, unele sunt achizitionate la rosu… De la predare la mutare pot trece trei luni, iar o intarziere de cateva saptamani pentru finalizare nu reprezinta un factor negativ“, spune Istrate.

    Dorinta de a ajunge intr-o casa noua ii face pe unii dintre noii locatari confruntati cu asemenea cazuri sa se arate ingaduitori cu intarzierile. Ioana a achizitionat un apartament in ansamblul Confort Park, al carui termen de predare a fost amanat cu aproximativ o luna. „Fatada nu este finalizata, nu exista lift sau balustrada la balcon, insa am discutat cu reprezentantii dezvoltatorului si am acceptat argumentele lor“, spune Ioana.

  • Constructiile in 2008

    Cu cat vor creste preturile materialelor de constructii?
    Adriana Iftime, presedintele Patronatului Societatilor de Constructii: „Cresterea pe segmentul de materiale de constructii va fi de 15% in cerere si de minim 10% ca preturi“. Daniel Catanas, director general al Wienerberger Sisteme de Caramizi: „Piata depinde de evolutia pretului la energie si petrol, la materii prime, la paleti. Un maxim de 10% pentru cresterea preturilor pare realist“.

    Cum va fi rezolvata criza de forta de munca din constructii?
    O solutie ar fi programele de pregatire profesionala pentru tineri, cata vreme readucerea fortei de munca plecata in strainatate nu pare o solutie fezabila, crede Adriana Iftime, presedintele Patronatului Societatilor de Constructii. „Si importul de forta de munca straina“, adauga ea. Laurentiu Plosceanu, presedintele ARACO, insista ca salariul mediu ar trebui sa ajunga in urmatorii ani la 600-700 de euro, echivalentul celui din Ungaria sau Polonia: „Asa am putea stopa plecarile in strainatate“.
    Cati muncitori straini vor fi adusi sa lucreze in Romania?
    Roxana Prodan, presedintele Patronatului Agentilor Economici Acreditati pentru Ocuparea si Plasarea Fortei de Munca: „In acest moment sunt depuse cereri pentru aducerea a aproximativ 5.000-6.000 de muncitori straini“. Razvan Niculescu-Aron, vicepresedintele Patronatului Societatilor din Constructii: „Vom aduce aduce cati muncitori vom avea nevoie, alta solutie nu vad pe termen scurt“.

  • Se vor calma imobiliarele in 2008?

    Se va ajunge la apartamente de 10.000 euro/mp?
    „Daca Bucurestiul si-ar schimba peste noapte denumirea in Madrid sau München, chiar de maine“, raspunde Radu Lucianu, managing partner al Eurisko. „Daca nu, putem spune ca in 5-6 ani de zile vom avea si proprietati pretuite la 10.000 de euro pe metrul patrat, fie ca vorbim de case sau terenuri“. „Este posibil sa sarim de 10.000, dar numai in cazuri speciale, in zone speciale – Primaverii, Kiseleff, Dorobanti din Bucuresti“, puncteaza Razvan Stroescu, directorul departamentului rezidential al Coldwell Banker.
    …sau la 1.000 euro/mp?
    Deja au aparut si vor continua sa apara ansambluri rezidentiale situate in afara limitelor orasului, la preturi de 1.000-1.100 de euro pe metrul patrat construit. In oras, preturile terenurilor sunt insa prea mari pentru a putea sustine o dezvoltare de locuinte ieftine, iar „cat timp este piata pentru apartamente mai scumpe, nu o sa fie niciun developer care sa spuna ca va face mai ieftin“, spune Razvan Stroescu, director departament rezidential al Coldwell Banker.

    Vor mai creste preturile?
    In 2008 nu se mai asteapta nimeni la o dublare a preturilor si nici la o crestere cu 50%, ca in 2007. In ceea ce priveste apartamentele din ansambluri rezidentiale noi, preturile vor creste anul viitor la peste 1.700 de euro pe metrul patrat construit, estimeaza Colliers International. Fata de media de 1.500 euro/mp din 2007, ar rezulta un ritm de aproape 15%.

  • Ce vor face constructiile in 2008

    Cu cat vor creste preturile materialelor de constructii?

    Adriana Iftime, presedintele Patronatului Societatilor de Constructii: „Cresterea pe segmentul de materiale de constructii va fi de 15% in cerere si de minim 10% ca preturi“. Daniel Catanas, director general al Wienerberger Sisteme de Caramizi: „Piata depinde de evolutia pretului la energie si petrol, la materii prime, la paleti. Un maxim de 10% pentru cresterea preturilor pare realist“.

    Cum va fi rezolvata criza de forta de munca din constructii?
    O solutie ar fi programele de pregatire profesionala pentru tineri, cata vreme readucerea fortei de munca plecata in strainatate nu pare o solutie fezabila, crede Adriana Iftime, presedintele Patronatului Societatilor de Constructii. „Si importul de forta de munca straina“, adauga ea. Laurentiu Plosceanu, presedintele ARACO, insista ca salariul mediu ar trebui sa ajunga in urmatorii ani la 600-700 de euro, echivalentul celui din Ungaria sau Polonia: „Asa am putea stopa plecarile in strainatate“.

    Cati muncitori straini vor fi adusi sa lucreze in Romania?
    Roxana Prodan, presedintele Patronatului Agentilor Economici Acreditati pentru Ocuparea si Plasarea Fortei de Munca: „In acest moment sunt depuse cereri pentru aducerea a aproximativ 5.000-6.000 de muncitori straini“. Razvan Niculescu-Aron, vicepresedintele Patronatului Societatilor din Constructii: „Vom aduce aduce cati muncitori vom avea nevoie, alta solutie nu vad pe termen scurt“.

  • Cautam muncitori chinezi si pakistanezi

    Cateva sute de oameni stau la rand in fata unei cladiri. Inauntru, cei care fusesera mai devreme la coada fac ziduri din caramida, tencuiesc, pun faianta sau construiesc de la zero un circuit electric pe niste panouri din coltul unei sali. In tot acest rastimp sunt cronometrati, iar la urma fiecare este verificat de o comisie de specialitate. Nu sunt imagini de la vreun proces de recrutare organizat la Bucuresti de firme vestice pentru selectarea muncitorilor autohtoni, ci de unul organizat intr-un oras mare din China, la care localnicii au participat in speranta obtinerii unui contract de munca in Romania.

    Imaginile sunt surprinse in mai multe poze, trecute in revista rand pe rand de catre Roxana Prodan, presedintele Patronatului Agentilor Economici Acreditati pentru Ocuparea si Plasarea Fortei de Munca, adica 56 de firme specializate in intermedierea contractelor de munca pentru straini. "Totul este cat se poate de serios. Companiile de recrutare straine ii cheama pe cei ce se incadreaza in descrierea postului, iar la testari pot participa si reprezentanti ai potentialilor angajatori", spune Prodan, incercand parca sa linisteasca temerile celor care s-ar teme de calitatea fotei de munca asiatica.

    Muncitorii chinezi, indieni, turci sau pakistanezi au ajuns astfel sa fie considerati de societatile de constructii ca o posibila solutie la criza de mana de lucru. "Nu vad alte solutii pe termen scurt. Sunt probleme foarte mari, iar societatile contracteaza proiecte in continuare", spune Razvan Niculescu-Aron, vicepresedintele Patronatului Societatilor din Constructii (PSC). Dupa el, iarna nu va ajuta cu nimic: vor urma probabil doua luni de pauza, iar constructorii s-ar putea trezi la venirea primaverii ca au si mai putini muncitori decat acum.

    Deficitul de forta de munca in acest sector este estimat la un minim de 160.000 de lucratori, raportat la numarul actual al celor ce muncesc in constructii – 360.000 de persoane. Constructorii spun ca deficitul se manifesta atat in cazul fortei de munca necalificata – spre exemplu, s-a ajuns la situatia in care un muncitor cere un salariu cu 30% mai mare daca lucreaza la un proiect din nordul Bucurestiului comparativ cu alte zone ale Capitalei -, cat si in cazul muncitorilor calificati. Acestia, zidari sau faiantari, solicita adesea salarii si de 1.000 de euro pe luna, potrivit reprezentantilor patronatului de profil.

    Numai ca alternativa asiatica nu este ieftina. "In medie, un muncitor calificat chinez vine in Romania pentru 635 de dolari pe luna, la care se adauga bonuri de masa si cazarea. Altfel nu ar avea de ce sa vina, cand la el acasa poate castiga 300-400 de dolari", spune Prodan. Chiar si asa, unii patroni de societati de constructii spun ca forta de munca straina poate fi o varianta mai ieftina. "Va fi din ce in ce mai greu sa gasesti forta de munca. Am inteles ca optiunea chineza este o alternativa. Daca va fi necesar, sunt dispus sa platesc, spre exemplu, salarii de 800 de dolari net", spune Vasile Turcu, proprietarul grupului de firme Romconstruct. Omul de afaceri, care este mai cunoscut pentru statutul sau de actionar al clubului de fotbal Dinamo Bucuresti, spune ca are in acest moment ingineri romani carora le plateste salarii de doar 6.000-7.000 de lei pe luna, la care se adauga niste bonusuri.

    "Le vom da muncitorilor niste norme, si daca le vor indeplini si se vor dovedi cu adevarat calificati pentru posturi, noi vom fi multumiti", adauga Turcu.

    Numarul strainilor care au primit in primul trimestru al acestui an aviz pozitiv pentru sedere in Romania a fost de aproximativ 4.300, cu peste 60% mai mult fata de aceeasi perioada a lui 2006, potrivit statisticilor Ministerului Administratiei si Internelor. Numarul maxim de permise de munca stabilit de autoritati pentru acest an a fost de aproximativ 12.000, dublu fata de 2006. Pentru la anul, Roxana Prodan estimeaza ca vor depune cereri pentru permis de munca, numai pentru domeniul constructiilor, 5.000-6.000 de muncitori straini, majoritatea urmand sa fie solicitati pentru lucrarile de infrastructura. In constructii lucreaza acum cateva mii de muncitori straini, potrivit estimarilor patronatelor de profil.

    Reprezentantii societatilor de constructii spun ca se vor aduce in 2008 atatia muncitori cati vor fi necesari, urmand ca, daca va fi nevoie, sa se faca presiuni asupra autoritatilor pentru majorarea plafonului de permise de munca pentru straini. Presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor in Constructii (ARACO), Laurentiu Plosceanu, spune ca se va recurge chiar la negocieri directe cu patronatele si societatile de profil din alte state, cele din spatiul fostei Iugoslavii fiind primele tinte. El considera ca aducerea muncitorilor straini trebuie sa fie completata de cresterea salariilor din industrie, pentru a opri exodul de forta de munca autohtona. "Salariul mediu ar trebui sa ajunga in urmatorii ani la 600-700 de euro, echivalentul celui din Polonia sau Ungaria. Trebuie sa corelam insa aceste majorari salariale cu o crestere a productivitatii", spune Plosceanu.

    Patronatul a decis de curand ca salariul minim brut in constructii sa fie de la inceputul anului viitor de 570 lei brut pe luna (aproape 164 de euro), existand posibilitatea ca aceasta sa creasca pana la 800 de lei pana in 2009. Potrivit Institutului National de Statistica, salariul mediu net in sectorul constructiilor a ajuns in luna septembrie la 891 de lei (255 de euro), cu peste 21% mai mare fata de aceeasi perioada a anului trecut. Constructorii spun insa ca salariile reale sunt mai mari, deoarece multi muncitori doresc sa lucreze fara contract de munca, pentru a putea sa plece mai usor in eventualitatea unei oferte salariale mai bune.

    Unele companii au recurs deja la angajarea muncitorilor straini, cum ar fi cazul americanilor de la Bechtel, care au angajat 100 de turci pentru lucrarile la Autostrada Transilvania, sau al companiei romanesti Coifer, care a angajat 100 de muncitori originari din India. O companie de constructii care doreste sa aduca muncitori straini si apeleaza la o firma de recrutare specializata plateste in medie un tarif de 300 de euro pe muncitor, potrivit Roxanei Prodan. Acesta reprezinta tariful pentru pachetul maxim de servicii, care include organizarea procesului de selectie in tara de origine si intocmirea documentatiilor necesare, durata minima a unui contract de munca fiind de un an. In plus, antreprenorul va trebui sa plateasca si taxe de circa 250 de euro pe angajat, tariful firmelor de intermediere si taxele obligatorii fiind considerate de Vasile Turcu ca fiind "acceptabile, daca situatia o va cere".

    Cu toate acestea, procentul firmelor care au intentii certe pentru aducerea fortei de munca din strainatate este relativ redus, potrivit unui studiu intocmit de catre Fundatia Soros. "Intr-un viitor apropiat, imigratia nu pare sa constituie o optiune serioasa. Numai 7% dintre firme intentioneaza sa aduca forta de munca din strainatate, iar un procent apropiat (9%) se declara indecise, fara a respinge insa aceasta posibilitate", se mentioneaza in studiul "Piata fortei de munca din Romania si imigratia", realizat in randul a 600 de companii din constructii, industria textila si sectorul turistic – cate 200 din fiecare domeniu.

    Potrivit autorilor studiului, cea mai mare parte dintre firme au recurs la investitii pentru cresterea productivitatii, la tehnologizare si la introducerea de ore suplimentare, existand totusi si un procent de 17% din companii care au fost nevoite isi restranga activitatea din cauza deficitului de personal. "Exista riscul supraincalzirii pietei, pentru ca firmele de constructii nu pot face fata lucrarilor pe care le-au contractat. Am firme de constructii care imi spun ca nu pot sa execute toate proiectele, pentru ca nu dispun de forta de munca necesara", confirma Laurentiu Plosceanu.

  • Dezvoltatorul Baneasa se extinde

    Metro, IKEA, Mobexpert, Carrefour, Bricostore sunt cele cinci mari lanturi de retail care au ocupat o buna parte a noului cartier care se profileaza in zona Baneasa. Urmeaza un mall si un show-room auto, care vor completa zona comerciala ce ocupa cam un sfert din cele 220 de hectare ale proiectului Baneasa. Michael Lloyd, artizanul proiectului, actualmente managing partner al Baneasa Investments, vrea sa replice modelul si in alte mari orase.

    Grupul de firme din jurul Baneasa Investments are in proiect cateva parcuri de retail, similare celui din Baneasa, dar fara partea de birouri si constructii rezidentiale. Practic, parcurile comerciale vor urma extinderea in teritoriu a retailerului suedez IKEA, in conditile in care Moaro Trading, firma care detine franciza pentru Romania a retailerului de mobila, este controlata de acelasi grup de investitori. „Oriunde merge IKEA, noi vom construi in jurul magazinului. IKEA este un magnet pentru cumparatori“, explica Lloyd pentru BUSINESS Magazin.

    Pana acum, rezultatele obtinute de primul IKEA deschis in Romania, in martie, sunt excelente, magazinul inregistrand in primele sase luni de operare vanzari de cat estimau oficialii pentru intreg anul – 40 de milioane de euro. Dezvoltarea celor 6-7 proiecte de retail din marile orase va incepe de anul viitor, sustine Michael Lloyd. „Inca lucram la proiecte, nu le-am definitivat“, spune el, adaugand ca finalizarea acestora ar putea avea loc in prima parte a anului viitor.

    „Pentru Baneasa am lucrat un an si jumatate la masterplan. De data asta nu ar trebui sa dureze la fel de mult, dar abia peste sase luni cred ca vom avea ceva despre care chiar sa discutam.“ Pana atunci nu vrea sa dea prea multe detalii, pentru ca, „din experienta mea, este foarte dificil sa construiesti ceva mare, dar e foarte usor sa-l darami“. Planurile initiale vizau deschiderea unui al doilea magazin IKEA pana la finele anului viitor, dar Lloyd nu este sigur ca acest lucru se va materializa.
    „Dureaza mai mult decat speram. Dar, daca nu il deschidem anul viitor, cu siguranta va fi foate curand dupa aceea, la inceputul lui 2009“. Pentru ca, spune Lloyd, nu este vorba doar de o activitate de real estate si de constructie a spatiului, ci si de training al oamenilor si de gasirea catorva sute de angajati pentru fiecare magazin.

    Reprezentantul Baneasa nu a precizat care sunt orasele in care grupul vrea sa dezvolte aceste parcuri, explicand totusi ca tinteste orase cu peste 300.000 de locuitori. „Vrem sa mergem unde sunt banii si unde sunt clientii, adica, in general, in orasele mari.“ Pentru fiecare parc de retail, investitia necesara ar fi cam de 300 de milioane de euro, estimeaza Lloyd. Fiind vorba de 6-7 proiecte, investitiile grupului vor depasi doua miliarde de euro. Planurile ar viza deschiderea cate unui nou magazin in fiecare an. In acelasi timp, Lloyd se concentreaza si pe constructia de imobile de birouri in Bucuresti.

    In aceasta perioada se finalizeaza primele doua imobile din parcul de afaceri din zona Baneasa – care ofera 26.000 de metri patrati. „Vrem sa mai deschidem inca 50.000 mp cat de repede posibil.“ In plus, construct ia mall-ului Baneasa Shopping City, o investitie de 150 milioane de euro, a intrat in ultima faza. Centrul comercial de 85.000 de metri patrati este inchiriat in totalitate, iar chiriasii au inceput sa-si amenajeze spatiile. De asemenea, de anul viitor va incepe constructia unei noi faze rezidentiale, cu alte 600 de apartamente, care se vor adauga celor 227 din prima faza.

    In total, proiectul Baneasa, a carui finalizare este preconizata pentru 2014, va „inghiti“ circa 1,8 miliarde de euro, cu 50% mai mult decat estimau oficialii companiei la lansarea proiectului (1,2 miliarde de euro). Investitia a fost suplimentata ca urmare a extinderii unor sectiuni ale planului, dar si pe fondul cresterii accelerate din ultimii doi ani a costurilor de constructie. In acelasi timp, activitatea dezvoltatorului imobiliar trece de cele peste 220 de hectare ale proiectului Baneasa, firmele grupului fiind implicate in mai multe investitii imobiliare.

    De altfel, chiar Michael Lloyd spune ca, in prezent, grupul detine aproximativ 20 de loturi de teren pentru dezvoltare, cu o suprafata totala de 300-350 de hectare. Pe unele dintre acestea se vor construi parcurile comerciale mentionate deja, pe altele sar putea sa nu se construiasca nimic.
    Recent, Ali Ergun Ergen, administratorul Baneasa Developments (compania care se ocupa de administrarea mall-ului din Baneasa), a anuntat ca firma va construi un mall de circa 50.000 mp in centrul Bucurestiului. El nu a precizat unde anume va fi amplasat acesta, dar a mentionat ca terenul a fost deja achizitionat.

    In plus, Baneasa Investments este implicat intr-un consortiu (alaturi de Comnord, Practic SA si Procema) in proiectul de constructie a unui mall pe actualul amplasament al pietei Obor. Un plan controversat ca, de fapt, mai multe investitii ale grupului de investitori.
    Proiectul Baneasa, de exemplu, a fost extrem de criticat mult timp dupa ce a fost anuntat. La fel si incercarea de a dezvolta un complex multifunctional in locul Strandului Tineretului. Lloyd spune ca incearca deja de cinci ani sa obtina autorizatiile de constructie, explicand ca planul depus include o imbunatatire a actualelor facilitati sportive. Dar, cum spune si Lloyd, „toate marile proiecte vor avea atasate si scandaluri“. El nuanteaza totusi afirmatia: „este normal ca dezvoltarile de mari dimensiuni sa fie discutate, sa fie o interactiune cu publicul, pentru ca o constructie imobiliara afecteaza multi oameni“.

  • Prea putini doritori?

    Este una dintre cele mai joase rate de raspuns afirmativ (din regiune – n. red.), ceea ce este realmente surprinzator“, comenta saptamana trecuta, intr-un interviu cu BUSINESS Magazin, William Schaub, mortgage leader in Europa Centrala si de Est al GE Money, rezultatele unui studiu comandat de institutia pe care o reprezinta.

    Realizat in lunile august-septembrie, in cinci tari din regiune, studiul a aratat ca romanii sunt cel mai putin doritori sa-si imbunatateasca conditile actuale de locuit din cele cinci natii analizate. 39% dintre respondenti au raspuns „da“ sau „probabil ca da“, intrebati fiind daca doresc sa-si imbunatateasca conditiile actuale de locuit in urmatorii cinci an – prin reconstructie sau achizitia unei noi locuinte. Procentul este similar cu cel din Ungaria (40%) – unde piata rezidentiala este acum mult mai asezata, trecand chiar printr-un ciclu de scadere a preturilor. Dar romanii sunt mai putin dornici de ameliorarea conditiilor de domiciliu decat polonezii (65%), rusii (65%) sau cehii (76%).

    Studiul realizat de compania de cercetare de piata TNA AISA pe un esantion de persoane cu varste intre 18 si 65 de ani din mediul urban si rural i-a surprins pe reprezentantii diviziei de servicii financiare a grupului General Electric. „In anumite privinte, asteptarile sunt extrem de optimiste, dar in altele nu sunt deloc asa“, remarca Schaub. Desi apreciaza ca, in general, romanii sunt optimisti in ceea ce priveste viitorul calitatii locuirii, recunoaste ca este oarecum confuz in privinta procentului scazut de respondenti care se vad in case mai bune in urmatorii cinci ani. Mai ales ca, potrivit studiului mentionat, aproape jumatate dintre cei care se vad intr-o noua locuinta isi doresc una de peste 100 de metri patrati.

    E drept insa ca posibilitatile financiare ii impiedica pe multi sa faca un salt calitativ in privinta resedintei. Cu atat mai mult cu cat in ultimii ani preturile apartamentelor au crescut exponential. Iar unul dintre motivele cresterii este si faptul ca cei mai multi romani prefera sa locuiasca in resedinte proprietate personala (80% din cei chestionati in cadrul studiului GE Money). Cu alte cuvinte, chiar si daca nu dispun de suficienti bani, fac tot posibilul pentru a-si cumpara un apartament. Cu atat mai mult cu cat in mod traditional in regiune si in Romania in mod particular se inregistra o rata mare de proprietari. De altfel, potrivit unui sondaj realizat de compania imobiliara Colliers International in randul celor pentru care a intermediat achizitia de apartamente in cadrul proiectelor rezidentiale noi, 73% dintre cumparatori au deja in proprietate o locuinta.

    In ceea ce priveste destinatia achizitiei, mai mult de 70% au cumparat pentru a se muta in noua locuinta, 15% vor sa o inchirieze si doar 6% iau in considerare o vanzare ulterioara. Analiza Colliers mentioneaza si un nou tip de achizitie, cel facut pentru copii sau parinti, 7% dintre cei ce au cumparat in proiectele exclusive ale Colliers facand-o in acest scop.

    Proportia ridicata arata totusi ca sunt destui oameni care doresc sa-si imbunatateasca standardul de locuire, dar o piedica in calea acestui demers este, de multe ori, lipsa posibilitatilor financiare. Este explicabil astfel de ce ponderea celor care iau in calcul varianta unui imprumut de la o institutie financiara pentru a-si schimba sau moderniza locuinta actuala depaseste 50%, potrivit GE Money.

    Creditarea achizitiilor de locuinte a luat avant in ultimii ani, astfel ca, la sfarsitul lunii septembrie, soldul imprumuturilor ipotecare se ridica la 11,6 miliarde de lei (3,4 miliarde de euro). Iar in ultimele luni, odata cu introducerea normelor relaxate de creditare – care permit unui numar de 13 banci sa acorde credite cu avans mai mic si cu un grad de indatorare mai ridicat decat pana in aceasta primavara -, volumul creditelor acordate a avansat si mai repede (in august, de exemplu s-au dublat fata de aceeasi luna a anului trecut).

    Pe de alta parte, cresterea la fel de spectaculoasa a preturilor ar putea afecta accesul la credite ipotecare. Potrivit unor analisti imobiliari, un apartament din Bucuresti este acum cu circa 50% mai scump decat la inceputul anului. Iar scumpirea nu se va opri prea curand. „Abia in 2-3 ani, piata rezidentiala se va calma“, estimeaza Radu Lucianu, partener al companiei imobiliare Eurisko. Deocamdata, decalajul dintre oferta si cerere este considerabil, prea putine noi unitati fiind livrate pe piata. Echilibrarea cererii cu oferta va fi posibila, afirma analistii, abia peste cativa ani, cand mare parte dintre proiectele rezidentiale anuntate vor fi si terminate.

    Totusi, este de asteptat ca pana atunci majorarea preturilor sa se mai tempereze. „Inflatia preturilor la apartamente nu poate fi sustinuta, pentru ca veniturile nu cresc la fel de mult“, apreciaza Dennis Salinas, director al fondurilor de investitii administrate de Charlemagne Capital. European Convergence Development Company, fond din portofoliul Charlemagne, a investit in complexul rezidential Asmita Gardens, ce se construieste in zona centrala a Bucurestiului.

    In plus, desi pana acum prea putine complexuri rezidentiale au fost finalizate, analistii spun ca ritmul livrarilor de noi apartamente se va intensifica anul viitor. Dar dorintele dezvoltatorilor se lovesc de lipsa de forta de munca in constructii si de scumpirea materialelor, care au provocat in ultimii doi ani majorarea cu circa 50% a costurilor de constructie. Iar aceasta evolutie se va reflecta, mai mult ca sigur, in preturile noilor locuinte.

    Este posibil deci ca, desi sondajul ar putea arata ca romanii sunt pesimisti, oamenii sa fie mai degraba realisti, privind cu scepticism sansele de a-si permite in viitorul apropiat o imbunatatire a conditiilor de locuit.

    Si totusi finantatorii cred ca exact lipsa disponibilitatilor ii va ajuta sa-si creasca puternic afacerile. De aceea lanseaza noi si noi oferte de credite in conditii din ce in ce mai avantajoase. Astfel ca desi, comparativ cu cehii sau polonezii, romanii par mai putin doritori sa-si amelioreze locuintele, totusi un procent de 40% nu este deloc de ignorat. Pe acestia isi bazeaza cresterea si GE Money, care a intrat anul trecut pe piata romaneasca prin achizitia a trei societati de creditare: firma de leasing Motoractive, compania de consumer finance Estima Finance si societatea de creditare ipotecara Domenia Credit. Ambitiile diviziei General Electric sunt mari, planuind ca in termen de cinci ani sa fie in primele cinci institutii de creditare din Romania.

    „Vad foarte multe oportunitati aici“, spune William Schaub, accentuand ca „este un loc bun in care sa fii client, dar si un loc bun unde sa fii creditor“.

  • Scump si mai scump

    Vestea proasta pentru cel care isi construieste o casa este ca il costa cu 30% mai mult. Vestea buna, daca lucreaza in sectorul constructiilor, este ca veniturile ii cresc de doua ori mai mult.
    „Inflatia din constructii este de 30% din 2006 pana in 2007“, spunea recent Geo Margescu, director general al Cefin Real Estate, unul dintre cei mai activi dezvoltatori imobiliari din Romania. Dar, puncta el, in acelasi interval, forta de munca s-a scumpit cu 78%: „Salariul minim in constructii a ajuns la 600 de euro pe luna“.
    In plin boom imobiliar, constructorii s-au trezit ca nu mai au suficienti angajati pentru a duce la capat toate proiectele care apar pe piata romaneasca. „Este o adevarata aventura sa gasesti un constructor in Romania“, declara recent Dorinel Cazacu, reprezentantul local al dezvoltatorului imobiliar GEA Prasa Internacional, in cadrul unui seminar organizat de BUSINESS Magazin.
    „De noua luni negociez cu antreprenorii“, spunea Cazacu despre cautarile pentru o societate de constructii care sa ridice un ansamblu rezidential ce va fi dezvoltat in Capitala de catre grupul spaniol.
    Dificultatile in incheierea unui contract cu o societate de constructii sau termenele de livrare pentru materiale care se pot ridica si la cateva luni de la comanda reprezinta latura mai putin placuta a cresterii generale a sectorului constructiilor, impulsionat de boom-ul imobiliar. Sectorul a inregistrat anul trecut, potrivit datelor oficiale, o crestere de 19% comparativ cu majorarea PIB de 7,7%, in timp ce valoarea lucrarilor de constructii a urcat in acest an cu 34,1%.
    Tabloul general de crestere este insa insotit si de aspecte negative. „In acest moment lucreaza in constructii aproximativ 360.000 de persoane. Ar fi nevoie de muncitori inca o data pe atat“, sustine directorul general executiv al Patronatului Societatilor de Constructii (PSC), Adriana Iftime. Constructorii spun ca lipsa muncitorilor este cea mai mare problema a sectorului constructiilor, care a dus pe de o parte la scaderea calitatii si a vitezei de lucru si pe de alta parte la majorari salariale considerabile, in special pentru muncitorii necalificati. „Costurile cu manopera au crescut cu 40-60% in acest an“, spune Sorin Chirita, proprietarul companiei Vertical Construct Grup, care a intrat si pe piata dezvoltarii imobiliare prin dezvoltarea unui ansamblu de 57 de apartamente in zona Baneasa din Bucuresti.
    Potrivit datelor Institutului National de Statistica, salariul mediu net in sectorul constructiilor a ajuns in luna septembrie la 891 de lei, cu peste 21% mai mare comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, cresterea fiind mai mare decat cea a indicelui salarial mediu net pe tara, care a crescut in ultimul an cu 14%. Acesta este insa doar tabloul oficial, reprezentantii companiilor de constructii sustinand ca salariile din sector sunt mult mai mari. „Numai un muncitor necalificat imi cere 90 de lei pe zi, cat dau unui zidar“, spune Chirita, a carui opinie este intarita si de Adriana Iftime, care spune ca un faiantar sau un zidar cere un salariu si de 1.000 de euro: „Cartierul Pipera este construit in proportie de 80% cu muncitori la negru. In realitate, muncitorii nu mai doresc sa lucreze cu contract de munca, iar constructorul este fortat sa accepte. Stau doua saptamani, isi iau banii si pleaca imediat la o oferta si mai mare.“
    Cresterea manoperei a fost dublata si de majorarea preturilor la materialele de constructii. Potrivit datelor PSC, caramizile s-au scumpit in acest an cu 10-12%, cimentul cu 15 procente, iar betonul armat cu 25% in prima jumatate a anului, semestrul al doilea marcand o usoara scadere de pret. „Evolutia preturilor la energie si la materii prime precum nisipul si paletii influenteaza clar preturile finale ale produselor“, confirma Daniel Catanas, directorul general al Wienerberger Sisteme de Caramizi, cel mai mare producator de profil pe piata romaneasca.
    Chiar daca incearca sa transfere responsabilitatea cresterii preturilor catre costuri, producatorii de materiale de constructii sunt evident avantajati de cererea ridicata, care le-a urcat sensibil profiturile in ultimii ani. Wienerberger, de exemplu, a avut anul trecut un profit de 6,7 milioane de euro, fata de 2,5 milioane de euro in 2005, in conditiile in care cifra de afaceri a crescut de la 30 la 46,5 milioane de euro.
    Cererea care depaseste oferta si strategia constructorilor de a reduce costurile au impulsionat si cresterea importurilor. Potrivit producatorilor de caramizi, ponderea importului in consumul intern este de peste 40%. „Caramizile din import sunt mai ieftine la distante egale. In Timisoara sau in Oltenia este mai ieftina caramida din Ungaria sau Serbia, dar productia mea este mai ieftina in Brasov“, spune directorul comercial al Siceram Sighisoara, Nicolae Neag. El apreciaza ca importurile vor scadea treptat in urma majorarii capacitatilor locale de productie si in urma dezvoltarii pietelor regionale, care vor face ca exporturile sa nu mai reprezinte o varianta rentabila. Cu toate acestea, majorarile de pret pe segment vor continua si pe termen mediu, energia urmand sa se scumpeasca inevitabil. „In plus, conteaza foarte mult si cum va fi iarna care se apropie. Daca va fi blanda, nu se vor putea forma stocuri si la primavara vor creste iarasi preturile, cum s-a intamplat in acest an“, mai spune Nicolae Neag.
    Estimarile privind cresterea segmentului de caramizi anul viitor se invart in jurul a 15% in volum si 10% in valoare, potentialul de crestere al pietei – estimata la aproximativ 170 de milioane de euro – determinand producatorii sa investeasca in marirea capacitatilor de productie. Wienerberger va inaugura la inceputul anului viitor o noua fabrica langa Cluj, in urma unei investitii in valoare de 20 de milioane de euro, pe langa cele doua existente de la Sibiu si Gura Ocnitei (langa Targoviste), ceea ce va duce totalul investitiilor din Romania la aproximativ 56 de milioane de euro. Si producatorul Siceram si-a marit capacitatea de productie a fabricii de la Sighisoara in urma unei investitii de opt milioane de euro, in timp ce grupul Kronenberger a investit anul trecut trei milioane de euro in cele doua fabrici din Romania.
     
    O crestere asemanatoare a inregistrat si piata de ciment, care este impartita de trei mari grupuri internationale, Lafarge din Franta, compania elvetiana Holcim si producatorul german HeidelbergCement. „De aproximativ trei ani piata a crescut in mod constant cu aproximativ 15-20%, iar pentru acest an anticipam o rata de crestere similara“, declara directorul general al Holcim Romania, Markus Wirth. Compania deruleaza in acest moment o investitie de 120 de milioane de euro in modernizarea fabricii de la Campulung, care va creste capacitatea de productie a Holcim cu 20 de procente.
    Cei trei producatori au obtinut anul trecut cifre cumulate de afaceri de aproape 680 de milioane de euro, fiind in acelasi timp si cele mai profitabile companii din primele 100 de firme private din Romania dupa operatorii de telefonie mobila Orange, Vodafone si ProTV SA. Iar evolutia a continuat si in acest an. Dupa primele noua luni, Lafarge a anuntat o crestere a cifrei de afaceri cu 58,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut. Desi principalii competitori, Holcim si HeidelbergCement, au inregistrat ritmuri de crestere la jumatate, Romania ramane intre pietele-vedeta ale celor doua grupuri la nivel mondial.
    Ion Crangasu, directorul executiv al CIROM (Patronatul din industria cimentului si a altor produse minerale pentru constructii), estimeaza ca in doi-trei ani s-ar putea apela si la importuri, daca se va mentine ritmul actual de crestere: „Producatorii de profil isi vor face singuri calculele. Probabil vor mari capacitatile de productie sau vor investi in noi fabrici“.
    Deschiderea de noi fabrici reprezinta si strategia producatorilor de adezivi. Henkel Romania a inaugurat luna trecuta o noua unitate de productie la Campia Turzii, in urma unei investitii de 10 de milioane de euro. Capacitatea de productie a Henkel pe plan local, care mai detine o fabrica in apropierea Bucurestiului, s-a dublat astfel, compania avand in calcul constructia unei noi fabrici in 2009. Piata de profil, cu o valoare estimata la 150 de milioane de euro anul trecut, absoarbe in acest moment intreaga productie interna, ritmul anual de crestere fiind de peste 20%.
    Acest potential l-a determinat pe omul de afaceri Daniel Guzu sa se asocieze cu fondul suedez de investitii Oresa Ventures pentru a construi o fabrica de adezivi a carei finalizare este programata pentru anul viitor. Oresa Ventures, care a preluat anul trecut pentru aproximativ noua milioane de euro un pachet de 49% din Fabryo Corporation, afacerea cu lacuri si vopseluri dezvoltata de Daniel Guzu, nu este singurul fond de investitii atras de randamentele ridicate ale producatorilor de materiale de constructii. Fondul american de investitii Advent International a preluat in 2005 producatorul de vopseluri Düfa, iar in acest an a achizitionat pachetul majoritar de actiuni al producatorului de caramizi Ceramica Iasi, pentru 22,3 milioane de euro.
    Interesul fondurilor de investitii este explicat prin perspectivele de crestere pe termen mediu. „Nevoia de materiale de constructii este reala. Nu este o piata speculativa“, considera Cristian Nacu, partener al Enterprise Investors (EI), companie care a preluat anul trecut, prin intermediul unuia dintre fondurile de investitii pe care le administreaza, producatorul de materiale de constructii Macon Deva intr-o tranzactie de 35 de milioane de euro. Planurile de dezvoltare nu exclud posibilitatea altor achizitii in industria de profil, care sa creasca afacerile producatorului din Deva, activ pe segmentul de beton celular autoclavizat (BCA) si pe cel de prefabricate. Directorul de vanzari si marketing al producatorului de materiale de constructii Simcor Oradea, Alina Tirla, estimeaza ca piata locala de BCA va urca la finalul acestui an la un volum total de 2,2 milioane de metri cubi, de la 1,8-1,9 milioane de metri cubi in 2006, din care productia interna reprezinta aproximativ 15%. „Nici pe acest segment nu prea exista stocuri, tot ce se produce se vinde. Preturile au crescut in acest an in medie cu zece procente, iar pentru 2008 probabil se va inregistra un ritm similar de crestere“, spune Tirla.

  • Primul mare faliment al unui mall

    Unul dintre cele mai scumpe avioane McDonell Douglas MD-80 din lume decola martea trecuta in jurul pranzului de pe aeroportul Otopeni. Nu era insa vorba de o versiune de lux a avionului care nu depasea in mod normal 50 de milioane de dolari si nici macar de vreo comanda speciala din partea unui seic, ci era cursa de linie care ii ducea de la Bucuresti la Nisa pe cativa dintre cei mai mari proprietari si dezvoltatori imobiliari din Romania. Shimon Galon, seful GTC Romania, si Reuven Havar, directorul general al Africa Israel Romania, top managerii Bucuresti Mall si Plaza Romania, precum si alti investitori ale caror proiecte insumate (finalizate sau aflate pe teava) treceau de trei miliarde de euro aveau aceeasi tinta – Palais des Festivals et des Congrès de la Cannes, unde are loc in fiecare an MAPIC, cel mai important targ de mall-uri si proiecte comerciale din Europa.
    Iar daca pana acum trei-patru ani dezvoltatorii romani ajungeau la MAPIC mai mult pentru a vedea care sunt tendintele si pentru a atrage finantari pentru proiectele lor, in ultimii doi ani comunitatea de afaceri din Romania este printre cele mai bine reprezentate.

    Doar ca numarul mare de centre comerciale anuntate pe termen mediu a generat o mare problema pentru retailerii de imbracaminte si incaltaminte. Cu aproape o suta de mall-uri in plan pentru Bucuresti si celelalte orase din tara, cum poti alege cea mai buna destinatie? "Suntem intr-un moment in care vrem sa deschidem rapid magazine, ne intereseaza o dezvoltare cat mai accelerata a retelei, dar nu stiu ce sa alegem, avem propuneri pentru proiecte care in unele cazuri sunt situate la doar o aruncatura de bat unul de celalalt." Aceasta este dilema lui Markus Pinggera, director de expansiune al Deichmann, unul dintre cele mai mari lanturi de magazine de incaltaminte si marochina rie din Europa. El da exemplul Aradului, unde sunt in plan 7-8 proiecte, "unele foarte frumoase, dar cu toate acestea nu am semnat nicaieri pentru ca astept sa vad unde vor semna si alti retaileri importanti".
    Cu alte cuvinte, considera analistii imobiliari, mall-urile care vor convinge cat mai repede primele nume mari din retail sa intre ca ancore vor atrage ca un magnet si brandurile care acum sunt in expectativa. Asteptarea din prezent este intr-un fel inversarea situatiei de acum 3-4 ani, cand retailerii care doreau sa intre pe piata roma neasca mergeau tinta la cele cateva centre comerciale noi cu o suprafata de macar 20.000 de metri patrati. Iar intrarea lor intr-un astfel de centru comercial, chiar daca insemna plata unor chirii foarte ridicate, era un succes aproape garantat.

    A fost cazul Bucuresti Mall, primul proiect comercial de tip mall din Romania unde au intrat pentru prima data branduri internationale precum Marks & Spencer sau Debenhams, dar si cazul Plaza Romania, unde s-a deschis in toamna anului 2004 primul magazin Zara de pe piata. "Am avut foarte multe cereri si avem in continuare o lunga lista de asteptare, chiar daca am extins de-a lungul timpului suprafata de la Bucuresti Mall si avem planuri de extindere si pentru Plaza Romania“, spune Radu Tanasescu, director operational al Anchor Grup, parte a grupului turcesc Fiba, care opereaza cele doua mall-uri din Bucuresti.
    Avantajul primului venit pe acest segment al pietei imobiliare romanesti a permis operatorului celor doua mall-uri sa contabilizeze doar anul trecut un profit net de aproximativ 17 milioane de euro la afaceri de aproape 34 de milioane de euro.

    Numai ca in timp ce compania turca s-a limitat la Capitala, alti investitori, precum omul de afaceri Iulian Dascalu, au mizat pe orasele de provincie. Dascalu, proprietarul grupului Iulius, a ajuns in prezent sa detina trei mall-uri in Iasi, Timisoara si Cluj, un alt proiect fiind deja anuntat pentru Suceava. "Ma intereseaza si alte orase din tara si nu doar spatiile comerciale, ci proiecte integrate, cum este cazul Palas – pe care il dezvoltam la Iasi in zona centrala“, spune omul de afaceri, in timp ce incearca sa cuprinda macheta proiectului cu care a fost prezent la targul imobiliar de la Cannes.

    "Un proiect livrat in fiecare an sau la doi ar fi foarte bine pentru noi, iar in primavara sper sa prezentam inca un proiect care va fi chiar mai mare decat Palas“, adauga Dascalu. Cu o valoare a proiectelor viitoare, aflate in diferite stadii de dezvoltare, de peste jumatate de miliard de euro potrivit propriilor estimari, Dascalu va avea insa de facut fata concurentei reprezentate de mari dezvoltatori internationali, precum Africa Israel, Globe Trade Center (GTC) sau Plaza Centers si a unor investitori romani, mai mult sau mai putini cunoscuti, precum Dan Adamescu (proprietarul Unirea Shopping Center din Capitala), care are in plan proiecte comerciale in Brasov si alte orase din tara, sau Dan Calin Nistor, care va demara pana la sfarsitul acestui an constructia unui mall de aproximativ 30 de milioane de euro la Cluj. Insa numarul dezvoltarilor viitoare anuntate este cu mult mai mare, rapoartele de piata ale principalilor consultanti imobiliari vorbind de 80-90 sau chiar 100 de mall-uri.

  • Aceasta e doar o macheta

    In luna februarie a anului 2006 se deschidea primul targ imobiliar de anvergura in Bucuresti, unde potentialii clienti s-au putut plimba cateva zile, in premiera, printre machetele noilor ansambluri rezidentiale scoase pe piata la acea data. Dupa aproape doi ani, doritorii unei locuinte in Capitala au putut sa compare ofertele dezvoltatorilor la nu mai putin de trei targuri imobiliare, organizate consecutiv pe parcursul lunii trecute.

    Incheierea celor trei targuri nu va in-semna insa ca doritorii de case noi nu mai au unde sa vada machete si sa discute cu agentiile; mai multi oameni de afaceri romani, englezi si americani au inchiriat in Bucuresti o hala de 2.000 de metri patrati unde vor sa organizeze un centru expozitional de profil, ce urmeaza sa fie deschis pe intreaga perioada a anului. „Ideea mi-a venit in aceasta vara, cand am vrut sa imi cumpar o locuinta. Cum targurile sunt organizate toamna si primavara, a trebuit sa astept, ca sa compar usor ofertele“, spune Nicu Stanciu, administratorul firmei Strategic Business, care a investit 600.000 de euro in amenajarea spatiului.

    Centrul va avea 72 de standuri, unde vor fi prezentate atat oferte rezidentiale, cat si oferte pentru spatii de birouri, logistice, comerciale si terenuri. „Jumatate din suprafata va fi destinata rezidentialului, iar restul va fi impartit intre celelalte tipuri de spatii“, spune Stanciu. Data de deschidere a centrului este fixata pentru 22 noiembrie, pana in acest moment fiind inchiriata aproximativ 40% din suprafata expozitionala. Omul de afaceri spera ca investitia sa fie recuperata in 18 luni, veniturile urmand sa fie obtinute de la dezvoltatorii si agentiile imobiliare care vor inchiria standuri.

    Felicia Iordache, directorul Plus Media, coorganizator al targului de profil Condominium, considera ca noul centru nu va reprezenta o concurenta, fiindca nu va fi un targ imobiliar propriu-zis, ci o galerie imobiliara. „Acest concept exista si in strainatate, unde sunt expuse in acelasi loc si oferte rezidentiale, si oferte pentru alte tipuri de spatii, comerciale sau logistice. Ofertele noi vor fi prezentate mai intai la targuri, care reprezinta o concentrare exclusiv a ansamblurilor rezidentiale“, spune Iordache. Administratorul Strategic Business spune insa ca o cerinta pentru cei care vor inchiria standuri este sa isi separe ofertele in functie de tipul lor, asa incat centrul sa aiba separat zone cu oferte rezidentiale si cu alte tipuri de oferte imobiliare. „Vom avea si un spatiu destinat evenimentelor, unde dorim ca dezvoltatorii sa isi lanseze noile proiecte rezidentiale“, spune Nicu Stanciu.

    Centrul se va adauga celor trei evenimente de profil organizate de doua ori pe an in Bucuresti, Targul National Imobiliar (TNI), Targul Imobiliar National (TIMON) si Condominium, precum si celor care au inceput din acest an sa fie organizate si in tara – Clujul, Timisoara si Sibiul fiind printre primele orase din provincie unde s-au organizat targuri imobiliare. „Inmultirea targurilor de profil reprezinta un semn de maturizare a pietei“, considera Uri Lancry, marketing & sales manager al dezvoltatorului imobiliar Adama, care a anuntat investitii de 1,5 miliarde de euro pe piata romaneasca. El adauga ca un alt semn de maturizare a pietei este reprezentat de faptul ca potentialii clienti doresc si o vizionare a santierului sau o discutie ulterioara la un eventual showroom al proiectului rezidential. „Acum doi ani era de ajuns sa vii la un targ si sa pui o macheta frumoasa; decizia finala a unei persoane putea fi usor influentata cu un pliant frumos colorat. Acum conteaza dezvoltatorul, se pun mult mai multe intrebari si oamenii vor sa vina pe santier“, spune Uri Lancry, care crede ca targurile imobiliare pot sa consolideze imaginea unui dezvoltator, dar ca aportul lor in vanzarile de locuinte nu este decisiv.

    Aceeasi opinie o impartaseste si Razvan Stroescu, managerul departamentului rezidential din cadrul Coldwell Banker, care spune ca un ansamblu rezidential poate fi vandut si fara a fi promovat in cadrul unui targ de profil. „Este greu de analizat aportul la vanzari rezultat din participarea la un targ, deoarece nu exista metode de cercetare care sa ofere rezultate certe. Un ansamblu rezidential nou dezvoltat se poate vinde si fara a iesi la un targ, dar depinde in cat timp se va vinde“, spune Stroescu. Felicia Iordache sustine insa ca din discutiile cu expozantii participanti la Condominium a rezultat ca cele mai mari vanzari sunt primavara si toamna, imediat dupa organizarea evenimentelor de profil.

    Participarea la un targ imobiliar este insa departe de a fi calea principala prin care dezvoltatorii incearca sa atraga clientii. „Cel mai important canal de promovare pentru noi este baza de date deja existenta“, spune managerul Adama. Mai exact, noile ansambluri rezidentiale sunt prezentate mai intai celor ce au cumparat deja o proprietate intr-un proiect inceput deja, existand cazuri cand prietenii sau familiile celor ce au contractat intr-un ansamblu aflat in constructie aleg sa cumpere o locuinta intr-un ansamblu ce urmeaza a fi dezvoltat de aceeasi companie. Aceeasi metoda este folosita si de catre agentiile imobiliare, care isi construiesc baze de date cu potentiali cumparatori, contactati de fiecare data cand dezvoltatorii parteneri promoveaza un nou proiect.

    Canale importante de promovare raman cele clasice – inserturile publicitare in mass-media, in special pe segmentul presei tiparite, inchirierea de spatii publicitare stradale, prezenta pe site-urile cu oferte rezidentiale. Reprezentantul Colliers International, Adriana Sohodoleanu, afirma ca un canal de promovare specific este showroom-ul unui ansamblu rezidential, unde potentialii clienti pot sa vada macheta viitorului apartament sau sa examineze finisajele. „Este foarte important sa existe si un site de prezentare a proiectului. Multi vad o reclama intr-un ziar si cand ajung seara acasa vor cauta pe internet site-ul ansamblului“, spune Stroescu, adaugand insa ca nu se poate spune insa cu certitudine care dintre aceste canale are mai mult succes comercial. Proiectul rezidential Asmita Gardens din Bucuresti, de pilda, lansat de indienii de la Asmita Group, a avut parte de o promovare mai speciala, cu un showroom de apartamente la scara reala, primul de acest fel de pe piata, cu o garsoniera, un apartament cu doua camere si unul cu trei camere, gata finisate si mobilate, spre a le fi aratate vizitatorilor. Proiectul Asmita a fost lansat in mai 2006, iar showroom-ul in aprilie 2007. Luna trecuta, reprezentantii Colliers spuneau ca de la lansare pana in prezent s-a vandut 40% din proiect, din care jumatate in cele cinci luni de la deschiderea showroom-ului.